Page 4 - Calauza_1990_28

Puc 4
CALÂL'ZA Nr. 28 0 !<)<)<)

\ Thierry Masei, un om în fruntea topului
\ Noutate în Editura
Tliierry IMasci, dublu campion nnilţi alţii, campioni de diferite cut) din Tacul, care atinge 3500
\ „Mileniul Trei“ mondial de karatc, excculind un talii pentru a realiza un video- metri, în masivul Mont-Blanc,
kata (exerciţiu de slil în artele clip. Ori, eu chiar în acea pe­ chiar in faţa localităţii Chamoni.
marţiale) la 3500 de metri alti­ rioadă, citeam apariţia lui Fran- Thierry Talaza, regizorul, a a-
J Aşa cum \ i-ilcţi fi-ii i'.iis-
tudine, reprezintă un fapt care cis Didier „Karate 'Do, spiritul vut ideea de a mă depune acolo
' traţia alăturată — in c.uhtil la prima vedere poale surprinde ! luptei, (Francis Didier este antre­ sus, cu un elicopter. Intrucît nu
De fapt, Thierry a acceptat tu r­ norul echipei naţionale de K ara­ eram obişnuit - cu altitudinea,
) Editurii MII.I M l I. TKTil se­
narea unui clip-video. l’rofitînd tc a Franţei), şi tocmai aveam în principala mea problemă rămînca
ri:; „MAGII." a apărui şi se de vizita recentă, într-un incog- păstrarea capacităţii de concen­
nilo perfect, în ţara noastră, ne-a trare şi de răinînere în această
află in librării un inslrlutiv povestit această experienţă. stare, pe toată durata kata-ului.
^ DICŢIONAR 1)1. VISE :,par- ltep. : Thierry, cum ai ajuns să Artele marţiale Ali-au găsit o platform ă de u-
fii în situaţia de a participa la proximativ 2 metri. Ei, începeau
^ liniiul dnani i 'i Vrisllţa Cam
turnarea acestui clip ? să regrete şi se întrebau cum am
^ laeu/ino. T. IM. : Ideea i-a venit minis­ faţă, cind mi s-a făcut propune­ să reuşesc. Eu, nu-mi arătam în
^ Aşuilar. cereţi in lo ale li- trului de interne. O comisie spe­ rea, o frază care spunea cam în faţa lor teama. Le-am spus : „Nici
cializată. a fost desemnată pentru felul urm ător : „o dată ajunşi o problemă !". De fapt, mi-arii
ţ brăriilc Dl( ŢiO.N VREI. Dl a lua toate măsurile ce se impun în vîrful muntelui, realizăm că lansat atunci o provocare — mie
ij VIM ! pentru relansarea sportului în fiecare poate ajunge la un final Însumi. O dată depus pc vîrful
acului, m-au filmat din elicopte­
cadrul forţelor de poliţie. Pen­ al înălţimilor pe căi eu totul di­
t tru aceasta, e; au avut ideea uti­ ferite", iar regizorul dorea să rul, caro se învîrlea in jurul meu.
lizării poliţiştilor sportivi de execut un kata în vîrful m un­ Mi-era teamă că suflul elicopte­
înalt nivel. După cum ştiţi, sînt telui. Pentru mine era vorba rului o să-mi pună probleme, mai
dublu campion mondial de kara- de o experienţă nouă, dacă vrei ales de echilibru, cinci se va ri­
te, şi fac parte din G.I.P.N. in dica pe lingă mine. Dar, după
Lyon (Grupa de intervenţie a chiar de un fel df> sfidare. Echi­ cum vezi sînt aici si ăsta înseam­
poliţiei naţionale). Deci, au fă- pa dc filmare a ales piscul ca un nă că totul s-a sfirşit cu bine !
o f u individ certat cu po­ — Sper că domnii juraţi vor cut apel la mine ca, de altfel, şi ac (cum de altfel este şi eunos- (va urma)
liteţea urm a să fie judecat de avea milă de un biet orfan.
curtea eu juri căci îşi omorîsc e Ţiganul flămind, dirdîie
in chip bestial, tatăl şi mama. de frig. P ă m în t u l şi a n im a l e le n u fa c p o litică
La sfirşitul şedinţei, preşe­ — Ce ai vrea mai bine, măi
dintele, conform obiceiului il ţigane : să mân in ci sau să te
întreabă dacă mai are ceva de încălzeşti ? — il întreabă unul. Scrisoare deschisă în sprijinul ţărănimii
spus pentru apărarea sa. — Aş vrea. drăguţule, să pră­
Atunci acuzatul z.ise suspi­ jesc o felie de pîine ! — zise şi specialiştilor
nând : ţiganul.
Istoria in decursul vremii a străm, să '■punem ce u n ţăranii
demonstrat faptul ca cele mai 1. Cointeresarea morala >i m a­
Cutumă de ţiatl şi inimă deosebite' şi cele mai emoţionante terială, readucerea în inima lor a
şi curate exemple de jertfă, spi­
sini.
mîndrici de a fi coca ce
rit de muncă, sacrificiu de viaţa, adică „STĂTUTEI. DE ŢAR AN"
IV Duminica .Mironosiţelor, în­ (Le. 23, ăf>) şi au fost răsplătite obiceiuri şi cultură nealtcrate sc (sub cerul libci. in ploaie, vinţ.
chinată acelor femei statornice invers decit necredinciosul Toma, găsesc la ţară. Agricultura — o-
pină dincolo de mormînt iubirii frig. în arşiţa de soare pe ogoaie
prin faptul că s-au învrednicit gorul, se lucrează cu satul şi cu
celui vrednic de pomenire şi o viaţă întreagă).
pentru credinţa si dragostea lor ţăranii, nu cu elevii, studenţii si Păm întul şi animalele nu fac
care riscă totul pentru a-şi în­
sa-1 vadă pe Hrisios primele militarii — animalele nu Ic poţi
deplini tradiţionalele obiceiuri politică, acestea trebuie date pe
după înviere (Mc. 10, 9 ; 10. 20, creşte şi Îngriji cu ţigani, vaca mina ţăranului cîl mai repede,
şi pentru osîndiţi (în cazul nos­
18). Este favorul imensei bucurii este o uzină, care are drept stă- după necesităţi, după ingenioaş,
tru m inunat f ară vină fiind o-
ce se dăruieşte oricăruia îl caută pin un meseriaş şi acesta calcule şi cerinţe bine socotite,
sîndit Cel ce a biruit moartea).
pe (isus Ifristos in Duh şi ade­ este ţăranul, îndeosebi cel din .ttîta cit ştiu ei că pot lucra. A-
Mirul era un produs parfum at
văr (10, 1, J) ; tncov 1, 18 ; I Transilvania. ceastă operaţiune trebuie >ă sc
de m are preţ. cu care se ungeau Petru i, 23). Piecînd de la prezentul şi vii­
facă in timp, ţinind cont că pă-
persoane m arcante în viaţă şi Preot VALER-PETRU S. Ol.EA Fu sini mie — clar nu-s pi­ torul agriculturii va trebui ea mînlul ne hrăneşte, în care ac­
după moarte : şi „femeile miro­ tic...Aşa-i V să luam mii.-.uri urgente în pri­
nosiţe" l-au pregătit pentru lisus Parohia Cib. Alba l o t o : I.ADISI.AU GAGVI mul rînd. ca să întoarcem ţăranii ţiune, inginerii si cvonomiştn sa
fie trup şi suflet aiaturi de ţ.i-
dc ia sapa do lemn şi să-i aşezăm
ram.
la chezăşia neamului, la talpa (va urma)
\ ţării. Şi să arătam, sa demon­ I) VN M A C A R I I .
V La închiderea ediţiei
• Citim în revista „ZIC Gheorghiu. Se numeşte Wock-
ZAC" uu amplu interviu cu eud Magazin. Lupta dintre un tractor şi o dacie break
\ domnul procuror Tit-l.iviu • Gazeta „Opinia" şi-a lepă­
\ DOM.ŞA, şeful Procuraturii dat haina de început. A deve­ In noapta de 09/10 august a.c. avea 22 de ani iar cel dc-al
militare Cluj. Titlul interviului nit la numărul doi — CETA­ s-a purtat o luptă surdă între doilea 20 ara. Pregătirea de lup­
\ este : La Cluj — Armata e TEA. Să sperăm că la cel un tractor şi o Dacie. Teritoriul tă s-a petrecu! prin consum do
\ cea care a tras în popor !... de-al treilea num ăr îi va dis­ ţuică selecţionată (din belşug).
\ Finalul dialogului realizat de pare şi desenul Uliului (cu bătăliei — municipiu] Hunedoa­ Tractorul (avîncl numele de cod
AI i h a i Bărbulescu : — floiicele pe câmpii şi... munţi) ra. Inamicul (adică tractorul) 41-I1D-3039) a zdrobit victorios
\ N-avem vreme de concedii cam păşim ist. aparţinea S.M.A. Cinciş şi ci a Dacia break si s a culcat pe-o
\ nici medicale, nici de odihnă. în rest — nu-i rău
Adevărul trebuie apărat aşa • A fost dată publicităţii şl condus dc cil. Sălâjan Troian dungă de-a lungul b-dului Cor-
\ că... fac exerciţii de scris cu Proclamaţia de la Cluj. secondat de dl. Vlnd Nicolae. vin. „Dacia- nu a ripostat nici
\ mina stingă". Chiar şi numele o în Deva au apărut dife­ zidar şamotoi la C.S. Hunedoa­ măcar cu foc dc eşapament
atît de transilvănean al dom­ rite miei închisori din tablă
\ nului procuror Domşa — U care îşi zic „chioşcuri" in ca­ ra. Tineri amîndoi — primul • om Şi tex t: I I.OK1N |*.
\ trădează ca pe un om dintr-o ro se poale vinde orice. După
Secolul XX sau cum s-a bucată, iubitor al adevărului,
întrupat Satana sub formă \ fi dorim succes ! aspect — mai degrabă ar pu­
do oiâncluire socială — slujin- tea fi utilizate la puşcăria dc
e A apărut o nouă publica­ la Aiud, pc post de carcere.
elu-se de mulţime spic a-i ţie. E de divertisment. E plă­
mări pe unii şi a-i exploala • A nunţăm cititorii că tot nu
pe alţ’i. cută şi făcută după şcoala a fost rezolvaiă problema acor­
Pistolul a fos| dos mirat. bucureşteană de grafică. Apar­ dării uniij sediu pentru re­
ţine unor publicişti tineri :
\ rea cineva să -l mc arce lin dacţia „Călăuzei'1. E cineva pe
Mircca Lepădatu şi Nicolae recepţie ?
nou pentru a ne împinge de
la spate ?
I © Cafeaua capătă un gust deo- © Dulceaţa zaharisită se reface \
ţ sebit dacă, in apa din ibric Sfaturi practice dacă se introduc borcanele ^
ţ se pun, înainte de fierbere, într-un vas cu apă a cărei i
? cîtcva cristale de sare. lipsesc dacă in apa clocotită tem peratură creşte treptat. J
de
! % Supa prea sărată se corec- se pune ulei. © Prinderea checului cald in- ţ ^
cuţit se evită dacă se
tează dacă se pun in ea cite- © Castraveţii puşi la m urat de­
i va felii de cartofi cruzi, vin, gustoşi şi rezistă mai moaio lama cuţitului în apă i )
fierbinte'.
© Pastele făinoase puse la fiert ult timp dacă în saram ură
m
) i nu formează spumă şi nu se se adaugă puţin muştar. ANA V \1.ERI \ '
l
• C A L Â U Z A ® Colaborator; externi ai „Călăuzei" : lVltu .lurj S8 Semnatarii materialelor publicate în pagi­
Gazetă independentă de opinie şi informare. (Delroit S.U.A.), Emilia Gurschi (Chişinău), Kicolas nile gazetei noastre poartă întreaga răs­
Redacţia şi administraţia 2700 — Deva, str. Pândaru (Paris Franţa). pundere pentru conţinutul acestora.
Avram Iancu, bloc H — 1, et. 1. Telefon de Acest num ăr a fost tipărit-de prietenii noştri tipo­ 3 Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor
grafi : Olvos Ioan Ghez.a, Penă Nicolae, Kasler Gheor-
noapte şi de zi 15545. ghe, Olvos Ioan linotipişti, Doina Roşu paginator, ie­ Luăm in considerare - şi anonimele, cu con­
Gont : 40728011 Banca Naţională, sucursala pure Dorin zincograf. Sas Pvomi, stereotipar, Rorz. ia- diţia să reflecte adevărul.
Deva.______Tiparul : Tipografia Deva. cob şi Balaş Grigore, rotativă şi maistru Daradics losif.