Page 1 - Calauza_1990_29
P. 1
Gazetă independentă de opinie şi informare 9 Apare scptăm înal | A N U L I ® N R. 29 9 1990 4 pagiri 2 lei
liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de pretutindeni
Recent, la Deva, dl. Ioan A- După extraordinarul succes al rul Ortodox Român" şi „Călă
dam, din partea Comitetului Di manifestaţiei populare „PODUL uza" şi a Editurii „Mileniul Trei"
rector al Ligii Culturale pentru DE FLORI DE LA PRUT" — au fost trimise fraţilor de peste
unitatea românilor de pretutin Liga Culturală intenţionează Prut — mai multe sute de exem
deni (organizaţie apolitică inter să organizeze o serie de mani plare din cel două publicaţii.
naţională înfiinţată de Nicolae festări culturale pentru românii Pentru organizarea filialei
Iorga) a discutat cu diverse per din diferite părţi ale lumii — „Transilvania" a Ligii culturale
sonalităţi culturale şi ştiinţifice militînd să se menţină trează pentru unitatea românilor de
— posibilitatea înfiinţării filia conştiinţa culturală românească. pretutindeni a fost numit dl.
lei „Transilvania", care să cu Din partea Protopopiatului Valcriu Ilârgău, scriitor, publi
prindă pe viitorii membri ai Român Ortodox Deva, a Episco cist şi editor.
Ligii Culturale din Transilvania piei Aradului şi a colectivelor de Vom revenj cu amănunte.
istorică. redacţie a publicaţiilor „Curie ION AL1JU
OARE E VORBA DE FESTIVISM ? Nu. Pur şi simplu dacă
C x J x X L A T t e  . \ 'V X M ^ .C rO A A J U 4 o i . ai căuta cu luminarea şi tot n-ai putea găsi un fapt atît de au
>1 tentic... Pe Valea Crişului Alb, la Gurahonţ, s-au pensionat deo
dată nu mai puţin de 38 de ceferişti. Oricît ne-am feri de festi-
^ c&C , |i_C- vism, am fi nişte gazetari lipsiţi de omenie dacă am trece nepă
cX a
sători (în lupta pentru senzaţional) pe lingă atîţia oameni care
au lucrat (sute de ani adunaţi la un loc) la drumul de fier...
ckji, V" VCU, ^ X \ > tx Z W ^ tc c r - Foto şi text : ION COTOI
V v o jL i- V W - Ci Bătăuşul din Orăştie
Subsemnatul Gane I.onghin, se îmbogăţi, iar pe cei de pe ur-
factor poştal la oficiul P.T.T.It. ma cărora nu poate profita, ii
Orăştie, prin prezenta vă rog să dă afară din serviciu.
publicaţi în primul număr care în data de 2 iulie 1990 în ju
urmează al gazetei dvs. despre rul orei 17 ra-am întors din
cLq. VA>-. CX_ ÎU» O t-cvita
ceea ce se întîtmplă de nmlt cursă la oficiul P.T.T.U. pentru
U aibu C<£tj €3l ^ Co_ "V\ C!iQAolcl-ccto. ţ .. ^
O scrisoare pe săpfămînă
<^kj> n X 'V a x jt.
timp in Oficiul P.T.T.It. Orăştie, a-mi face lichidarea mandatelor
al cărui diriginte este d-I SA- neachitate în ziua respectivă şi
^ feXXAN BAU CORN EI,. Acesta vine a- a preda banii neremişi.
proape zilnic în stare de ebrie Am urcat în sala factorilor
Membru în Comitetul director al Ligii culturale pentru uni tatea românilor de pretutindeni. tate la serviciu, zbiară, jigneşte, poştali, Ia oficiantă, pentru a-i
este agresiv, nu se interesează inmîna acesteia banii şi manda
j întimplări de la casa cu damei ele bunul mers al poştei, abu- tele neachitate, aici aflîndu-se
însă Săbău Cornel într-o stare
dc salariaţi cit şi de
zînd atît
funcţia pe care o are pentru a (Continuare în pag. a 3-a)
\ „ Dragoste pe banii şi plăcerea altora.. “ j j R B M B M B E R
II. — Sînt chiar curios să în inima femeii ? Crezi că pol / * 15 august 1910 : „Treceţi batalioane române Carpaţii !"
aflu ce spunea în somn, fostul să trăiesc şapte ani cu lin tip. \ | S-au împlinit săptămina trecută 74 de ani de cînd acordurile
tău bărbat... să mă cert cu el aproape în fie- i J unui marş intonat eu patos de întreaga suflare românească s-au
— Ar trebui să-l dau dracu care zi, să mă culc cu el aproa- i ■ transformat din cîntec în ORDIN DE LUPTA. Zorii zilei de 15
lui, să mă bucur că am scăpat pe în fiecare noapte — şi cu * I august 1916 i-au găsit pe ostaşii români traversînd avînfaţi Car-
de el. N-are rost să mai lungim toate astea, după ce scap de el, ^ * păţii, spre acel Ardeal unde îi aşteptau surorile şi fraţii, iar o
vorba pe treaba asta. îşi cîşti- să ajung a-1 urî ? Culmea iro- i ( istorie şi un neam încercat de vitregii cereau dreptatea care tre-
gă şi el o pîine şi un păhărel niei, e faptul că mă şi potri- 1 - buia să vină. Nici munţii, nici fortificaţiile, nici „tigrii" nu i-au
pe undeva, il omora careva da veam cu cl Ia dragoste, la pat ţ I putut opri. Curînd steagul românesc avea să fluture prevestitor
că află ce făcea, cum îi trăgea vreau să zic. Mai rar am întîlnit t î la Braşov, Făgăraş, Miercurea Ciuc, Odorhei, Topliţa, în bazinul
de limbă pe colegii lui... altul ca cl... i I Petroşanilor, în împrejurimile Sibiului şi Sighişoarei. în cîteva
— N-avca grijă. Nu-i dăm — Bine, bine. înţeleg totul. 1 * săptămîni o treime din Transilvania era eliberată. începea atunc:
numele... Dar te pomeneşti că Am spus — nu-i dăm numele. ^ o epopee al cărei strălucit epilog l-a consemnat istoria românilor
tot mai ţii la el... Spune-mi, totuşi, de undo ai i I la 1 Decembrie 1918. Zi de început de calendar !
— Uite ce e, ţi-am părut o ajuns la concluzia că era infor- J
tipa vulgară de la început. De mator ? \ * IOAN ADAM |
ce vrei acum să mă scormo — Păi, se tot întâlnea cu l
neşti ? Ia-mă aşa cum ţi-am unu’ din blocul vecin şi şuşo- )
Un coleg al nostru a fost sunat de o doamnă din Orăştie
în sfirşit — aveţi posibili fost arătată de firea mea de la teau seara, pînă tîrziu. Mai în- 1 care a propus o întîlnire între redactorii „Călăuzei" şi un grup
tatea să-l vedeţi pfi colabora început... Vrei să mă faci să-ţi tîi am crezut că o fi intrat amă- [ de domnişoare şi doamne din oraşul Paliei. Vă vom ţine la
torul „Călăuzei" în S.U.A. şi spun că legătura asta dintre ritul intr-o bandă de hoţi. Apoi, curent cu ccoa ce Se Vg intim pla...
Canada. Dl. PETRU JURJ femei*. si bărbat, aia din pat, am crezut săraca de mine că o Pînă atunci — le propunem cititorilor un chip cu .„şarpe". Să
zîmbeşt,, pe una din străzile nu-i chiar aşa de fără urmări (Continuare în pag. a 3-a)
Devei... vedem cine are curajul să se apropie de „fructul oprit"...
Foto : GAGYI LADISLAU
Interviu cu generalul Ion Mihail Pacepa
miUacwede mfotmatait"
2. N. R. : — Dar ni se spune curitate în conspirativitate, ca
că unii din ofiţerii de securita să spunem aşa, cei care lucrau
te păstraţi în serviciul actual sub diferite acoperiri permanente.
sint indispensabili, pentru că sînt I.M.P. : — Pe vremea cînd
singurii care ştiu să folosească eram în ţară, numărul ofiţerilor
echipamentul modern, de pildă din această categorie ultrasecre
"computerele şi aparatajul de te tă era de cîteva sute. între timp.
lecomunicaţii. se pare că a crescut la cîteva
I.M.P. : — După datele pe ca mii. Conform unui articol privind
re le am, numai 5 la sută din to urmările dispariţiei mele din
talul membrilor de securitate 1978, scris de generalul de mili
avea o asemenea expertiză în ţie Victor Beda şi publicat în
1978. Mă refer la ofiţerii din di „Tineretul Liber" din 21 ianua
recţia generală de tehnică ope rie 1990, citez : întreprinderile dc
rativă şi la ofiţerii din centrul de comerţ exterior fură infestate de
prelucrare automată a datelor. Ei Interviu consemnat de dl.
bine, chiar dacă numărul lor s-a NESTOR RATEŞ în revis
dublat ori s-a triplat, el nu poate ta MICRO-MAGAZIN din
depăşi 13 la sută. Unde c dife New York. Preluat cu a-
renţa ? probarea doamnei director
c At Al in a LUMINIŢA
N. R .: — Nu-mi dau seama în LIGI
ce măsură cifrele cu care operaţi
îi cuprind şi pe ofiţerii de se (Continuare în pag. a 2-a)
