Page 2 - Calauza_1990_29

o
CĂLĂUZĂ • NR. 29 • 1990

Tot înainte domnilor români, Cine plombează şoseaua ce trece prin Gelmar şi Geoagiu ?
Şoseaua care trece prin satul Gelmar şi Geoagiu şi care acum
în plin sezon turistic este foarte circulată, continuă să fie spartă
spre dezastru! şi presărată cu gropi ce necesită o rapidă plombare. Sperăm că
nu se aşteaptă trecerea verii pentru a se începe operaţiunea. Tot
aşa — sperăm că domnii de la DRUMURI Şl PODURI nu vor
Pwiră pe lozincile termocentralei de la Crivina accepta tot felul de „măsele" stricate în domeniul dumnealor..
IOAN VASIU
lll. \nina este un oraş cu părăseau casa decît forţaţi : „Fă­ stalaţii care nici n-au apucat să
tradiţii minicrcşti. Dar de circa ră sentimentalisme ! N-avem funcţioneze sau care au fost su­
zece ani s-a făcut mare vil vă că timp !". puse doar primelor probe sînt
aici se construieşte cea mai te- Ajung pe platoul unde zace deja distruse sau atacate serios
i ibilă termocentrală din părţile termocentrala. Nu, n-am greşit de rugină. Am avut la un mo­
acestea do Europă, care va func­ cuvintul pentru că ea asta face ment dat foarte acut sentimen­
ţiona pe bază de şisturi bitu­ acum. Zace în aşteptarea unor tul că mă aflu pe o planetă pus­
minoase 1 firesc şi normal să noi decizii şi hotărîri. Poate că tie sau oricum, părăsită în gra­
vreau sa văd gigantul pentru bă. O găleată lăsată în mijlocul
care, casa in care am copilărit am nimerit eu într-un moment drumului, o mătură aruncată
a foii rasă de pe faţa păpuntu­ mai nepotrivit, o simbătă în care mai încolo, o salopetă cu tot
lui- Intru in zona unde altădată nu se lucra. Dar totuşi mi se cu încălţări, uitată şi ca undeva
erau gospodării frumoase şi li­ în apropiere. Şi mai încolo, un
vezi ca-n povesti. Dau acum de pare mult prea nefiresc faptul carnet de pontaj cu pontajele a
ruine in spatele cărora eu în­ că de-a lungul acestui vast şan­ şaptesprezece oameni pe lunile
cerc să nii amintesc oamenii ca­ tier eu n-ain inlîlnit ţipenie de aprilie-septembrie 1989. Dar cea
re le-au locuit piuă mai ieri om Totul lăsat la voia intim­ mai stranie şi totodată cea mai
Printre ruine copii zbenguin- idării. Posturile de comandă ale grăitoare imagine de părăsire a
du-se, veniţi probabil după fruc­ acestui loc sini lozincile, vechile
tele pomilor ce-au mai rămas in benzii transportoare de şist sînt lozinci, rămase neatinse in unele
picioare, nescbilodiţi. Pămintul locuri. Iată : „Tovarăşi 1 Acţio­
este scormonii in toate direcţiile naţi cu răspundere pentru reali­
şi cu rost şi fără rost. Gropi i- ÎNTIiMPLARI zarea în condiţii de deplină si­
mense in care acum sc-adună ÎNCREMENITE guranţă a sarcinilor de producţie
apa, mă fac să recunose cu INTR-O CITADELĂ pe întregul cincinal 1986—1990 !".
greu ca acela este locul pe ea- Şi asta chiar în poarta birouri­
re l caut. intr-o linişte aproape A COMUNISMULUI lor întreprinderii ! Aici îmi mai
nefirească înaintez spre celebra INDUSTRIAL atrage atentia şi gardul solid de
termocentrală. Pe drumul de
şantier văd tot felul de piese şi beton cil figuri geometrice fru­
utilaje pierdute sau pur.-şi- cu uşile vraişte. Se poate intra mos incrustate. Ca să ascundă
simplu neglijate. Ochii mi se şi demonta tot ce pofteşti de pe ce ? Două clădiri ale birourilor
ridică pe munţii din faţă, trans­ panourile de comandă. Se vede in spatele cărora există un ade­
formaţi în cariere de exploata­ că unii au şi trecut deja pe aici... vărat cimitir de fiare vechi (be­
re a şisturilor. Nu se vede nici Pe bandă, şistul stă grămadă toniere, belazuri, buldozer, cupe
o mişcare. Foreze şi excavatoa­ cine ştie de cind. Oricum, bu­ de excavator ele.). Cam prea cu
re gigant zac parcă într-un somn ruienile crescuseră mari de tot pretenţii gardul ăsta faţă dc de­
adine. Atunci cînd ajung prin­ pe el. Vintul, doar vintul răsună zastrul din jur ! !
tre ele văd că de fapt au şi în­ ciudat prin tăblăric şi de-asupra, Pc pereţii unor cilindri uriaşi
ceput să ruginească. Ploile spa­ în văzduh, ulii se roteau neli­ văd scris : „Jos dictatorul", „Jos
lă din cind în cînd rugina ce se niştiţi de punctul mişcător care comuniştii", „A căzut tiranul din
prelinge apoi pe pietre ca o pe­ eram. Geamurile tunelului de la Balcani", iar mai departe în
cingine. Probabil că aici nu se banda transportoare sînt rupte, dreptul unor barăci, o pancardă
mai lucrează de mult. Unde au sparte, smulse ; cîtcva instinctoa- (e înştiinţează că acolo a fosl O lume a căţeilor care încep să ridice capetele. Unii şi le ţin,
fugit oare muncitorii aceia a- re stau aruncate în bălţi. O ma­ tabăra tineretului comunist 1 in toluşi, plecate...
(raşi aici din toate colţurile ţă­ cara gigant spînzură încă dea­ dreapta, pe o fîşie de (ablă roşie Foto : GAGYI LADISLAU
rii. pentru că se cîştigau mulţi supra unui al doilea coş, ncter- ca focul stă scris marc : „Ceau-
lia n i ? Ce năvăliseră de-a minat. Un cîntar de cîntărirc a şescu — Pace !“. Norocul e că s
dreptul intrînd cu bocancii piuă belazurilor cu şist are geamurile cineva (cine mai Ştie cine?) a Fracola fiartă la sticlă... J
m sufletul localnicilor ; dornici sparte, uşile distruse, jar lingă aruncat cu păcură peste cele două J
Revenind la Gcoagiu-Băi — Frucola ce se serveşte e deja I
de muncă, dar mai ales de bani ? el, o staţie de alimentare cu cu­ cuvinte — indoliindu-le. ( canicula ne împinge in cofe­ pe punctul de a fierbe... Cit '
Trecuseră cîteva ore dc cînd
Cei ce strigau la aceia care nu-şi rent şi ca distrusă. Şi astfel, in- tăria ce aparţine de Coopera- de simplu ar fi dacă bunii >
umblam prin burta acestui gi­ | tivn de consuni Orăştie, spre „gospodari" ai cofetăriei ar I
gant industrial. Obosisem de-a | a ne răcori puţin... Dar... stu- lua apă eu găleata din pîrîul J
binelca ! Am ieşit Ia drumul mare * poare ! Nici vorbă de înglie- rece ce curge doar la cîţiva |
ce vine dinspre Oraviţa şi o | ţaţă. Una din vînzătoarc ne paşi — spre a pune frucola la *
Să fi trecut graniţa ia Pesta maşină m-a adus în centrul ora­ « sfătuieşte să „încercăm" la rece... |
Oare şeful unităţii şi domnii »
şului ca s-o pot lua de la capăt, | aprozarul de alături care a din conducerea cooperalivei — |
sau la Belgrad? dacă vreau. * mai avut îngheţată...* Cafea or fi în vacanţă ? J
MARIANA pANDARU ( nu se pregăteşte pentru eă e
' stricat aparatul „la filtru". IOAN VASIU |
Pe peronul gării din Simeria au dat peste toate cele necesa­
(in aşteptarea unui ti’en) doi că­ re. Sigur, cu ajutorul paznicu­
lători discutau aprins despre „bi­ lui, care, şi-a văzut de somnul
lanţul" înregistrat în cadrul sec­ lui, că, doar noaptea-i încă scur­ Interviu cu generalul Ion Mihail Pacepa
torului zootehnic al C.A.P.-ului tă şi somnul iute te... fură. Nu­
Ilia. Un bilanţ, nici pe departe mai că, pe el, paznicul, nu l-a
lăudabil, de vreme ce, diriguito­ furat nimeni. Au ştiut cei din „H iei milioane de mPoimataii"
rii de aici, nu ştiu ce au în conducerea C.A.P., pe cine să
(Urmare din pag. 1) stituţii de stat şi cooperatiste, în laboratori din rîndul membrilor
armată, şcoli şi universităţi, ora­ de partid, şi un număr similar
securişti. In ministerul de ex­ şe, comune, străzi, blocuri de lo­ de informatori din rîndul nc-
H oţii în acţiu n e terne şi al comerţului exterior, cuinţe. în iulie 1978, cînd eu am membrilor de partid, şi că me­
puteai să-i numeri pc cei care făcut ruptura cu Ccauşcscu, un dia stabilită pentru ofiţerii din
nu figurau şi pe statele de plată raport al ministerului de exter­ miliţie, din mediul rural de c-
ale securităţii". ne către el evalua la 3 milioane
curtea lor şi nu i-au măsuri de pună paznic, de care n-are ni­ N. R. : — Nu mai vorbim de de informatori şi colaboratori re­ xemplu, a fost mult mai mare.
paza averii. zVltfel, duminică 12 meni nevoie. De cai şi căruţă da. informatori. ţeaua informativă a securităţii Sper eă guvernul de la Bucu­
august a.c., s-ar fi sesizat că Oare „vătafii" vizaţi mai sus, şi miliţiei. Acest număr a fost
lipsesc din ciurdă patru vaci. Din ce au de spus ? Chiar au rămas I.M.P.: — După părerea mea, fără îndoială exagerat, ţinînd sea­ reşti va lua măsuri eficiente şi
întîmplare, luni, a doua zi, a- senini ? N-au nici o vină în Domnule Rateş, ea să vorbim de ma că toate cifrele raportate în publice în vederea desfiinţării
cestea au fost găsite undeva, în­ chestiunea asta ? Nu se întrea­ o desfiinţare reală a securităţii timpul lui Ccauşeseu au fost dra­ radicale a acestor imense ar­
tr-un lan de porumb. Dar, no­ bă pe unde au ajuns trăpaşii ? consider că trebuie să analizăm matic umflate. Dar fapt sigur mate, create exclusiv spre a
rocul, nu s-a mai produs în ceea Să fii trecut graniţa la Pesta, spiona împotriva populaţiei, spre
ce priveşte găsirea cailor, căru­ sau la Belgrad ? Mai ştii, „va­ şi o altă armă a ei : armatele de este că, în timpul acela, fiecare
ţei, a păturilor şi biciuştei. Ho­ luta forte" ce pune la cale ? informatori şi colaboratori pc ofiţer de securitate a fost obli­ a identifica orice germene al
ţii, au- avut fler, nu glumă, dacă B. ILARION care securitatea lc-a creat în in­ gat să aibă cel puţin 50 de co­ opoziţiei politice, (va urma)
2. Pămîntul care rămîne ne- unirea minţii cu braţele, cuvîn-
impărţit, să se comaseze şi sis­ tul de ordine fiind creierea echi­
tematizeze, lucrîndu-se tot cu Pămîntul şi animalele nu fac politică librului dintre ţăran şi ogor, din­
ţărani, pe sistemul tip uniune, tre sat şi oraş. Specialiştii de
cu carte de muncă şi pensie. agrorurale originale, în care drep­ toate meseriile, cu toată pricepe­
Aicea este rolul specialiştilor, a porului. Scump, mult prea scump brici, şantiere, uzine şi rhine, da­ rea, competenţa, sufletul şi
cadrelor tehnice şi a economişti­ tul de la Dumnezeu, de a fi li­ a fost preţul pe care l-a plătit că ar găsi posibilitatea de înţe­ inima, vor trebui să slujească in­
lor din agricultură. Punerea ţă­ ber, de a gîndi fără a fi îngră­ ţăranul industrializării haotice şi legere şi valorificare deplină a teresul patriotic şi naţional al
ranului şi a ogorului pe acest dit de nimeni şi acţiona după Uranice a ţării. rezervelor locale, cultivarea pă- ţăranilor, împreună trebuie croială
făgaş, este calea sigură de bel­ conştiinţa cea mai înaltă a ţă­ Populaţia satelor la ora ac­ mîntului şi creşterea animalelor o cultură şi civilizaţie originală
şug şi bună stare, atît pentru ranului, plecînd de la ridicarea tuală deţine o bogată zestre gos­ după ştiinţa ţăranilor, care răs­ agrozooeconomică , care să ridi­
stat, dar în mod cu totul deose­ ce satul, ţăranul şi intelectualul,
bit pentru ţăran, care a apărat mediului de cultură sătesc, de podărească (ex. zona Orăştiei, colind ţărîna, aşa cum zice B. specifică din sat în sat, aceasta
cu sîngele iui şi cu puşca în conştiinţă şi civilizaţie, să creiem care este păstrată şi în muzeu), Blaga, au creat ţara, pe care au fiind piatra unghiulară, care tre­
buie căutată, găsită şi. să o ridi­
mină glia strămoşească, care tre­ condiţii ca ţăranul prin ştiinţa reflectînd bogăţia satului româ­ păstrat-o cu plugul, cu sapa şi cu căm pentru dominarea satului
buie să fie dată în moştenire pe lui, să plămădească plinea noas­ nesc din Ardeal. Multă forţă arma. ţăranului şi Ogorul Românesc.
vecie. tră cea de toate zilele, de tre­ de muncă, care nu este interesată Pentru traducerea simple; pro­ DAN MACARIE
Cristalizarea unei democraţii buinţă vitală pentru hrana po­ a naveta zilnic la oraş, către fa­ blematici în fapte, este nevoie de tehnician veterinar