Page 2 - Calauza_1990_30
P. 2
Pag 2 CĂLĂUZĂ • NR. 30 • 1990
Să nu ne temem de privatizare
Ctanica Jta%lamenta%ă de vacanţă
(U rm are din pag I) paiide încercări, în planul m inor ceste bonuri nu sînt în monedă,
al „mieilor afaceri" perm ise de deci cu aceste bonuri nu putem
nea strategiei economice a G u Decretul 5-1. P rivatizarea este însă
vernului şi im plicit a Frontului. intra în m agazin să cum părăm
Desigur, scopul politico-economic la scara m acroeconom icului, tre şi nici nu putem m erge la ban
al oricărui partid este ridicarea cerea (pe diferite căi) în proprie că să le schim băm pe bani. Cu
standardului de viaţă al întregii tatea întreprinzătorilor, totală .aceste bonuri vom putea achizi
sau parţială a m ijloacelor m ate
populaţii. A sigurarea acestui de ţiona acţiuni la orice în trep rin
ziderat se poate face prin creşte riale şi financiare de care dispu dere dorim în scopul de a obţi
rea nivelelor de producţie şi a ne un anum it factor economie. ne dividente (o parte din profi
eficienţei în toate sectoarele c- Privatizarea este un elem ent e- tul realizat de acea în trep rin
conomicc, astfel ca atit venituri scnţial al rentabilizării, atit prin dere). Să presupunem că voi
le, cît şi disponibilul de m arfă cointeresarea m aterială a în tre prim i 12 bonuri valorînd 60 000
să crească continuu. prinzătorilor dar m ai ales prin lei. Cu o parte din aceşti „bani" DIALOG SUB O FOTOGRAFIE :
In contextul unei economii creşterea „supleţei" factorului e- (30 00U lei spre exem plu) voi a- — E vorba de o nouă P iaţă a U niversităţii ?
dezechilibrate (axată pe ram uri conomic. Dacă întreprinzătorii — Da de unde. O banală coadă la becuri (care pină la urm ă
consum atoare de resurse m ate sînt proprietari ai întregului pa chiziţiona acţiuni la institutul la nici nu au existat) în faţa m agazinului de m ateriale electrice dc
riale şi energetice insuficiente) care lucrez, iar de restul la o lingă cinem atograful „Patria" din Deva.
d ar m ai ales supereentralizate şi trim oniu de care dispun, pot a- întreprindere de turism care Foto : PETRU JU R J
perim ate tehnologic, G uvernul dapta orice cale de rentabilizare, sper cu că va avea un profit
ore puţine variante strategi de adaptare sau rem odelare, in m are. Conurile de valoare pot fi
ce. Desigur, strategia globală este clusiv de a vinde acea în trep rin vândute Pe hani, la preţuri ne
trecerea la economia de piaţă dere şi de a reinvesti în alta. gociabile, dar num ai prin inter I Pentru unii mumă, iar pentru marea j
care prin interm ediul concuren Este absolut necesar ca econo mediul Agenţiei specialzate. E-
ţei să im pulsioneze perm anent mia să treacă în proprietatea de xisfă tem erea că m ulţi vor fi i
factorii economici şi să asigure plină a celor ce m uncesc şi o ad tentaţi să vîndă aceste bonuri * majoritate, ciumă! j
autoreglarea cererii şi ofertei. m inistrează. Dar cine să cum pe (chiar pe sum e mai mici decit i Celor ce ne duc cu... zăhărelul ;
Trecerea la economia de piaţă re o economie valorînd probabil valoarea lor nom inală) din nevoia *
trebuie să se realizeze printr-un peste 3000 de m iliarde de lei de a obţine bani pentru satisfa Citim in ziarul „ADEVĂRUL" nr. 186 din ziua de sîm bătă 4 *
dem ers logic, coerent pentru a cind m area m ajoritate a popu cerea unor nevoi presante (plata i august 1990 (pagina I, colţul dreapta-jos) o notă privind raţiona- jj
atenua şocurile sociale. A rătam laţiei este săracă sau forte săra * lizarea tem porară a zahărului, în C apitală. A flăm că începînd |
unor datorii, achiziţionarea
u-
intr-o cronică precedentă eă p ri că ? Singura soluţie este îm păr nor bunuri de strictă necesitate ! cu 6 august a.c. fiecare locuitor al Capitalei va prim i 1,5 kg pe J
mul pas în acest dem ers este e- ţirea gratuită a unei părţi din etc ). * lună. F oarte bine pentru B ucureşteni ! D ar cu noi ce se întâm plă? |
liberarea factorilor economici de avuţia naţională. Acesta este în I Iau cazul m unicipiului H unedoara : pe luna m ai s-au distribuit *
eonstrîngerile birocratice ale cen fond sensul atit de discutatului în felul acesta, unii vor pier * cîte 1,200 kg zahăr pentru fiecare locuitor. Pe luna iunie nu s-a 6
dispun de bani lichizi) vor do- I
tralism ului. După obţinerea au articol 23 din Legea întreprinde de aceste bonuri, iar alţii (care distribuit nim ic, iar pe luna iulie doar cîte 1 kg de persoană. J
tonomiei şi rentabilizarea în tre rilor. % Dar venind o cantitate insuficientă, cei m ai m ulţi cetăţeni nu au >
prinderilor se poate face al doi bîndi un num ăr m are de acţiuni, avut ce cum păra (lăsăm la o parte coada uriaşă a celor doritori !
lea pas : privatizarea economiei A şadar se va im părţi 30 la su în fond nimic rău în acest lu I să-şi procure un alim ent atit de necesar...). î
naţionale. De fapt, în această tă din capitalul social, tuturor cru, pentru că cei care vînd a- * Acum, cîteva întrebări : (
cronică despre privatizare doream cetăţenilor rom âni cu domiciliul ceste valori nu pierd nimic pen- I — De ce nu s-a distribuit zahărul pe luna iunie a.c. ? Se vor *
să spun câteva lucruri, deoarece în ţară care au îm plinit în acest Iru că le-au prim it gratuit, în s găsi scuze, d ar scuzele nu îndulcesc laptele copiilor nici ceaiul |
am sesizat o „deform are" a a- an 18 ani şi caro nu au fost con schimb, acei întreprinzători care I bătrinilor. O are cei care gospodăresc oraşul nu au nevoie de ,
cestui term en. S-a ajuns să ne dam naţi pentru o serie de fapte au gustul afacerilor, pun în cir s zah ăr? Mă întreb, deoarece nu-i văd la cozi. Nici nu citesc vreo l
stipulate în lege. Nu am să mai
fie team ă de acest cuvînt, şi insist asupra scopului şi conse culaţie o parte din masa mone- I notă de protest, în vreun ziar, sem nată de un asem enea domn. J
pentru m ulţi a devenit o adevă cinţelor acestei m ăsuri, ci voi în tţiră ce stagnează, ceea ce con s Or fi cumpărând de la bişniţari sau au, ca pe vrem uri, m agazine »
rată sperietoare. Com erţul de pozitiv pentru ( proprii ori servire discretă la dom iciliu ? *
stat se sperie că „privatizaţii" le cerca să fac unele precizări asu stituie un fapt — De ce la B ucureşti se distribuie 1,5 kg de persoană şi la noi j
vor lua m arfa, cum părătorii se pra modului de derulare a aces societate. Aşadar, să nu ne te s doar 1 kg ? Nu cerem ca să prim ească şi ei 1 kg, dar şi noi trebuie |
tem de preţurile ridicate pe ca tei acţiuni. Deci fiecare cetăţean mem de privatizare, pentru că I să prim im tot 1,5 kg pe lună. Aşa e echitabil .m oral şi sănătos. «
re le vor practica aceştia, priva va prim i bonuri de valoare (cu ea este o etapă esenţială în pro * Nu pentru unii m um ă şi pentru m area m ajoritate, cium ă ! Cumva, |
tizaţii înşişi se tem de nesigu I cineva a răm as la ideea fabulistului : „Noi vrem dem ocraţie/dar ,
valoarea nom inală de 5 000 de cesul de reform are a ansam blu s nu pentru... c ăţe i?" C hiar aşa ne consideraţi, D om nilor? Sau se»
ranţa zilei de miine. Tem eri ne
justificate, mai ales că ceea ce s-a lei) pină Ia concurenţa sumei lui economici naţionale. încearcă ducerea noastră cu zăhărelul ? J
întreprins pină acum sînt doar (probabile) de 50—60 000 lei. A OMUL DE PE STRADĂ
lată ce scrie „la Depcche du dimanehe"
în România, copiii bolnavi de SID A sînt abandonaţi de toţi
(urninrc clin pag. 1) şescu, ţineau copiii într-o cum M inisterul S ănătăţii a afirm at
plită lipsă de igienă. că, pntru com batera m aladiei,
I sie foarte dificil (...) să convingi Nu se efectua sterilizarea e- tehnicile de sterilizare şi de con
părinţii pentru a veni să-şi cau trol al sîngelui au fost în mod
te morţii. chipam entului m edical şi sîngele serios îm bunătăţite.
După datele M inisterului Să pentru transfuzii nu era contro
De Ia începutul acestei acţiu
nătăţii, 167 de copii — cei mai lat. Situaţia nu prea s-a schim ni, din ianuarie, nu am mai avut
mulţi sub doi ani — au m urit b at in m ajoritatea celor 41 de
de SIDA in 1939 şi în prim ul nou-năseuţi seropozitivi, a de
trim estru al anului 1990. O rgane judeţene sanitare din Ro clarat acesta.
mânia, dar m inisterul s-a în De asem enea, Beldescu a co
EIPSA UF IGIENĂ
hăm at în mod serior la rezol m unicat că a fost sem nat un
Cele mai m ulte din aceste varea acestei probleme. contract cu fundaţia britanică
foarte tinere victim e provin din C hiar dacă sub regim ul Ceau- W ellcome care va furniza, pentru
fam ilii sărace şi destrăm ate sau şescu SIDA nu exista din punct 2,5 m ilioane de dolari, m ateriale
Foto reporterul artist Ladislau Gagyi priveşte neîncrezător pe din oi felinatele. care, sub regi de vedere oficial, astăzi dom neş pentru detectarea m aladiei SIDA
deasupra ochelarilor. Ghiciţi, încotro ? şi a hepatitei B unui num ăr de 40
mul dictatorului Nicolae Ceau- te team a şi populaţia nu e prea
de laboratoare rom âneşti.
bine inform ată. O rganizaţia
începînd cu luna iulie, tot
m ondială a sănătăţii şi M iniste sîngele va fi controlat în Rom â
La Deva - un primar cu faţa la oameni: Dl. Tudor lonescu rul S ănătăţii au stabilit un pro nia, a asigurat Beldescu. de
com baterea m ala
gram pentru
M inisterul Sănătăţii pune
diei, recenzîndu-se un num ăr de asem enea, accentul pe form area
(urm are din pag. 1) fiecare sîm bătă, într-o proporţie resul salariaţilor proprii. în a- 523 de purtători de virus şi care personalului m edical. Infirm ie
de 50 la sută, între orele 7—20. celaşi sens m i-am planificat o sînt, de pe acum, condam naţi. rele nu înţeleg că siringile ce se
teaptă de la el să facă m inunile D unvnica vor fi deschise 2—3 serie de întîlniri cu conducerile
de care predecesorii n-au fost unităţi de strictă necesitate, în unor întreprinderi şi lideri de Nu pot face nim ic pentru ei (...) folosesc doar o singură dată nu
în stare. P rim arul trebuie să tre orele 7—11. In fiecare m arţi sindicat. La un anum it m om ent vor de trebuie să fie refolosite (...) de
fie perm anent cu faţa la oameni. ajunge la prim ărie, la mine, un veni cazuri SIDA şi apoi (...) vor oarece, pină în acest an, nu au
Deci, din punct de vedere al — A lte preocupări ? m uri, a declarat Beldescu întris
funcţiei, nu trebuie să fie nici grafic cu unităţile care vor fi — Aş m ai am inti una singură, tat. auzit deloc vorbindu-se despre
dum inica.
deschise sîm bătă şi
o deosebire între prim arii din Pe această bază s-a stabilit şi cu referitoare la parcuri. Am luat aceasta ,a spus dînsul.
ţară. G reutăţile concrete insă furnizorii să aprovizioneze cu m ăsura privatizării parcurilor, AMELIORĂRI (Luni, 6 august 1990)
sînt gradate după m ărim ea şi mai m ultă m arfă unităţile care adică acestea vor fi îngrijite de
rolul localităţii în viaţa ţării. sînt deschise şi dum inica. Ceea oameni particulari pe baza con
La Deva, sînt sigur, le voi cu ce v-am spus este o prim ă fază tractului încheiat cu p ri
noaşte din plin. de organizare. în tim p, progra m ăria. Sînt sigur că aceasta
— Vă pun. acum, cîleva în tre mul va fi adaptat şi la alte ne va da rezultate pentru că totul
bări la care voi consem na răs cesităţi ce vor apare. se va desfăşura sub controlul Noutate în editura „Mileniul Trei“
punsul pe scurt. Pentru a-i lă — Dar, locuinţele ? Ea ce strict al prim ăriei şi al... locui
muri pe cititori, mai iutii, ce v-aţi giiulit în acest dom eniu ? torilor oraşului. Vom extinde
structură va avea Prim ăria De — Cu o „echipă" form ată din activitatea particulară şi la alte La Casa de E ditură „M ILE In sfîrşit putem lectura două
va ? constructori şi alţi specialişti, domenii. NIUL TR EI" au apărut şi se lucrări deosebit de realizate ale
— Un prim ar, doi viceprim ari. vor fi inventariate toate blocu — Putem trage o concluzie, află în librării două nuvele genului poliţist, fă ră cenzură
un secretar şi obişnuitele com rile cu problem e deficitare şi se dom nule prim ar ? L ucrările sînt inspirate după
partim ente funcţionale. — U na singură, pe care am a- poliţiste — „HOŢUL DE B I fapte autentice. C ăutaţi în li
— Care va fi situaţia com er va stabili, concret, ce trebuie m intit-o şi mai în a in te : prim a JU T ER II şi EPITAFU L IN
ţului din oraş ? făcut. în privinţa blocurilor noi, rul trebuie să fie m ereu cu fa DESCIFRABIL" aparţin d scri b rării şi în sistem ul propriu de
— Din punct de vedere al a fost repartizat deja teren la difuzare HOŢUL DE B IJU TE
program ului am stabilit, de pil trei întreprinderi — cu pondere ţa la oameni. Şi totul va fi itorului şi publicistului MARIN R II şi EPITA FU L INDESCI
dă, ca unităţile alim entare — bine 1 NEGOIŢĂ. FRA BIL !
pentru că acestea interesează cel m are pe raza oraşului — pen Interviu realizat
mai m ult — să funcţioneze în tru a construi blocuri în inte- de R. N. OVIDIU
