Page 3 - Calauza_1990_30
P. 3

CĂLĂUZĂ •  NR. 30 •  1990                                                                                                                      Pa«.  jţ
                                                                                                                                                            —    :   i
                                                                                            Vreţi să emigraţi în S.U.A.?
                  Procesul de la Brasov-în atentia

                                               >                i
                      Curţii Supreme de Justiţie                                             Să vedem  cum  se  poate...


                                                                            In trarea  în  vigoare  a  noii  le­  prim ul  interviu,  la  aproxim ativ   m otivul  rasei,  religiei,  naţionaJ
                                                                          gislaţii  rom âne  privind  *  paşa­  2— i   luni  de  la  depunerea  ce­
                 R eferitor  la  rubrica  :  „Intîm -  versitar   C onstantinescu-laşi                                                lităţii,  sau  apartenenţei  la   uh
                plări  cu  tîlc“  ap ărută  în  nr.  27  condam nat  la  doi  ani  şi  jum ă­  poartele  are  ca  efect  direct  so­  rerii  de  azil   politic,  se  putea   anum it  grup  social  sau  politic,
                al  ziarului  „CĂLĂUZĂ"  din  au­  tate  închisoare.      sirea  de  turişti  din  R om ânia  în   obţine  pe  baza  unei  cereri  spe­  Deja,  în  anii  prem ergători   Re'-*
                gust  1990,  după  îndelungate  şi   2.  In  revista  „MAGAZIN  IS­  Statele  U nite,   într-un  num ăr   ciale  o  autorizaţie  tem porară  do   voluţiei  din  D ecem brie  1989,  ce-i
                m inuţioase  cercetări  în  m ateria­ TORIC"  nr.  5  (230)  m ai  1986,   crescînd.  M area  lor  m ajoritate   muncă.  rerile  de  azil  politic   ale  im i­
                lele  de  care  dispun, cu referiri la  se  publică  articolul  :  „MAI  —   vin  la  rude  sau  la  prieteni  după   După  evenim entele  din   De­
                „procesul  de  la  B raşov  din  a-  IUNIE  1936  :  PROCESUL  PO ­  ce  au  visat  o  viaţă  întreagă  să   cem brie  1989,  considerăm   că,  în   g ranţilor  rom âni  sosiţi  ca   tu"
                nul  1936“ ,  vă  pun  la  dispozi­ LITIC  DE  LA  BRAŞOV'1  sem ­                      mod  realist,  şansele  de  succes   rişti  în  Statele  U nite  erau  su­
                ţie  două  răspunsuri  docum en­ nat  de  conf.  univ.  dr.  Ion  A r-   vină  să  viziteze  sau  să  se  sta­  ale  unei  cereri  de  azil  politic   puse  unor  verificări  foarte  ri­
                tate  din  lu crări  de   prestigiu,  deleanu,  în  care  la  pag.  15  ci­  bilească  în  S tatele  U nite.  form ulate  de  un  im igrant  venit   guroase  de  către  Serviciul   de
                astfel  :                   tăm  :  „D ezbaterile   procesului   C are  sînt  totuşi  posibilităţile   din  Rom ânia  sunt  minim e.  Im igrare  şi,  din  păca te,  m ulte
                  1.  In   lucrarea  :  „SUB   TREI  s-au  încheiat  în  ziua  de  5  iu­  legale  de  obţinere  a  rezidenţei        cereri  de  azil  politic  care  nu
                DICTATURI"  a  lui  L ucreţiu  Pă-  nie,  14  dintre  tinerii  com unişti   perm anente  în  A m erica ?              erau  pregătite  în  m od  profesio­
                trăşcanu,  pag.  68  (Ed.  Politică  şi  antifascişti  au  fost  condam -  1   în   general  num ai  părinţii,  co­   nal  au  fost  respinse.
                1970)  se  m enţionează  :  citez  tex ­  n aţi  la  pedepse  ce  însum au  14   piii  şi  soţii  sau  soţiile  cetăţeni­  SFATURILE  JURIDICE   D upă  evenim entele  din   De­
                tual  „în  1936,  adică  în  anul  în  ani  închisoare,  280 000  lei  a-   lor  am ericani  beneficiază   de  o      cem brie  1989,  luînd  în  conside­
                care   infractorii   de  extrem ă  m endă  şi  45  ani  interdicţie  po­                     ALE  UNUI  AVOCAT        rare  acordarea  generală  a  d rep­
                dreap tă  şi  autorii  m oral;  ai  a-  litică.  C onducătorul  grupului  a   perioadă  relativ  scurtă  de  aş­
             1  tîto r  crim e  găseau  o  largă  pro-  prim it  cea  m ai  aspră  condam ­  teptare,  după  depunerea  form e­  DIN  NEW  YORK  tului  de  a  avea  un  paşaport  şi
              ?  tecţie  din  partea  guvernului  şi  nare :  doi  ani  închisoare,  2 000   lor,  pentru  obţinerea  rezidenţei      de  a  părăsi  ţara,  libertatea  p re­
              )  a  aparatu lu i  de  stat.   într-un  le;  am endă  şi  un  an  domiciliu   perm anente.                             sei,  libertatea  de  asociere,  exis­
              1  singur  proces  antifascist  în  ca-  obligatoriu  (interdicţia  de  a  pă­  F raţii  şi  surorile   cetăţenilor     ten ţa  m ai  m ultor  partide  poli­
              !  re  figurau  19  intelectuali   şi  răsi  satul  n atal  după  expira­  am ericani  au  în  general  de  aş­  în   conversaţiile  şi  contactele   tice  şi  organizarea  alegerilor  din
              1  m uncitori,  învinuiţi  de  răspîn-  rea  sentinţei).  L a  aceasta  se  a-  1   teptat  aproxim ativ  6—7  ani  de   profesionale  pe  care  le-am   avut   m ai  a.c.,  în  optica  D epartam en­
              \  direa  unor  tipărituri,  s-au  dat  dăugau  cele  şase  luni  de  în-  i              pe  cînd  lucram   ca  Senior  Legal
              •   162  de  ani  închisoare  grea“,  în-  chisoare  la  care  fusese  condam --]   zile  pentru  obţinerea  statutului   Specialist  în  Divizia  de   D rept   tului  de  S tat  şi  a  Serviciului  de
                                                                                                                                                             ciuda
                                                                                                                                      Im igrare,  Rom ânia,  în
             1   cheiat  citatul.  în   continuare  se  n at  încă  înainte  de  term inarea  1   de  rezident  perm anent,  pe  baza   E uropean  a  Bibliotecii  Congre­
             ţ   m ai  spune  despre  cinci   stu-  procesului",  încheiat  citatul.  Se  ?   relaţiilor  de  rudenie  cu  un  ce­  sului  A m erican,  cu  reprezentanţii   unor  problem e  de  început  ine­
             i   denţi  şi  m uncitori  care,  au  fost  m ai  m enţionează  că  în   acest )   tăţean  am erican.  O ficiului  C entral  al  Serviciului   rente,  e  angajată  ca  şi  celelalte
             I   condam naţi  de   Consiliul   de  proces  ,au  fost  21  de  acuzaţi.   I  In   perioada  prem ergătoare  R e­  de  Im igrare   din  W ashington,   ţă ri  est-europene  pe  calea  evq-
             \   Război,  la  cîte  zece  ani  închi-   D ate  fiind  aceste   fantastice  I   voluţiei  din  Decembrie  1989,  din   D.C.,  şi  cu  a  serie  de  funcţio­  luţiei  către  un  sistem   dem ocra­
             1   soare  fiecare  şi  în  urm a  reju-  nepotriviri,  propun  ca  adevărul  1                                          tic  (vezi  rapoartele  din   presa
             )   decării,  pedeapsa  a  fost  redusă  să  fie  stabilit  în  urm a  unei  re-  l   R om ânia  în  general  fraţii  şi  su­  n ari  din  birourile  Senatorilor  şi   am ericană  privind  escala   Se­
             )   la  cîte  cinci  ani  de  fiecare,  ră-  vizuiri  la   C urtea  Suprem ă  de  l   rorile  cetăţenilor  am ericani  pu ­  C ongresm enilor   care  form ulau
             l   m înînd  definitivă.  In  text,  este  Justiţie.      J  teau  obţine  m ai  repede  statutul   diverse  intervenţii  pentru  apro­  cretarului  de  S tat  Jam es  Baker
             /   nom inalizat  num ai  prof.  uni­  '  TRAIAN  PRISLOPEAN   ţ  de  rezident  perm anent  prin  for­  barea  cererilor  de  azil   politic   la  B ucureşti,  şi  com entariile  din
                                                                          m ularea  unei  cereri  de  azil  po­  pentru  im igranţi  sosiţi  din  Ro­  „New  York  Times"   Privind  si­
                                                                          litic,  o  procedură  care,   dacă   m ânia,  a  reieşit  în  mod   clar   tuaţia  din  România).
                                                                                                        că :  pentru  aprobarea  acelor  ce­
                    Un  dialog  neîntîmplător                             era  pregătită  în  m od  profesio­  reri  erau  necesare  probe   con­  (va  urm a)
                                                                          nal,
                                                                                dura
                                                                                      aproxim ativ  8—12
                                                                                                        crete  prin  care  acei  im igranţi
                                                                          luni.  Un  a lt  av an taj  al  folosirii
                                                                                                        trebuiau  să  dem onstreze  o  team ă   PETRU  BUZESCU,  avocat
                                                                          acestei  proceduri  era  că  după  fundam entală  de  persecuţie   pe  M em bru  al  Baroului  New  York
                                                                                                   Casa  cu  fantome



                                                                            A lături  de  Policlinica  de  sto­  de  instituţii  n-au  spaţii,   nici   Credem  că  e  tim pul  ca  acea
                                                                          matologie  din  Deva  se  înalţă  o   o  publicaţie  din  zonă  n-are  se­  comisie  num ită   de  prefectură
                                                                          misterioasă   clădire.   Ştiam   că   diu,  în  tim p  ce  clădirea  respec­  să  identifice  spaţiile  goale  sau
                                                                          pe   vrem uri  acolo  se  afla  Con­  tivă  lîncezeşte  în  aşteptarea  lui   in  plus,  prin  m unicipiu  —  să
                                                                          siliul  judeţean   al  sindicatelor,                        propună,  iar  dl.  Prefect  să  dis­
                                                                           instituţie  care  nu  făcea  nim ic   Ceauşescu.  N ici  măcar   spusa   pună  eliberarea   acelei  clădiri
                                                                                                        tovarăşilor  de-acolo  n-are  con­
                                                                          pentru  bietul  om   de  rînd  şi  nici                     şi  utilizarea  ci  în  scopuri  m ult
                                                                          pentru  alţii.  Mai  dădea  cîte  un   sistenţă  —  cică  e  a  sindicatului!?   mai  nobile  decit  cele  personale.
                                                                          bilet  (dacă  aveai  pile),  m ai  te   Cum   dracu’  o  fi  a  sindicatului   Dacă  nu  —  rom   insista...
                                                                          chem a  la  instruiri,  m ai  organiza   —  cînd  ca  este  construită   din
                                                                          cîte  un  festival  în  cadrul  m are­  cotizaţia  poporului ?               ION  ALBU
                                                                          lui  festival...  unde  se  cheltuiau
                                                                          m u lţi   din   banii   (cotizaţia)
                                                                          poporului  sindical  (obligai   să
                                                                          facă  parte  din  unicul  sindicat
                                                                          comunist).                    Intîmplări  de  la  casa  cu  dame
                                                                            La  ora  actuală  —  clădirea  e
                                                                          m ai  m u lt  pustie,  U nii  zic  că  ar
                                                                          fi  bîntuită  de  fantom e.  Se  pare   Sexul  deţine  o  mulţime  de  secrete.
                                                                          că  vechii  conducători  ai  sindi­
                                                                          catelor  com uniste  se  ţin    scai
                                                                          de  ea.  N u  sînt  spaţii,  o  m ulţim e  Sînt  femei  măritate  care  nu ştiu
                                                                                                                 să-şi iubească  bărbaţii...
                          Interviu  ou  generalul  Ion  M i hai!  Pacepa
                                                                                                              (urm are  din  pag.  1)   —  Nu  fi  caraghios,   dom nule,
                                                                                                                                      eu  îm i  fac  m eseria.  Din  ce   ai
              „Centrele securităţii  pentru interceptarea  telefoanelor şi  înregistrarea  microfoanelor"
                                                                                                         —  Spune-m i,  tu  sim ţi  vreodată   vrea  să  trăiesc...  Las’  că  nu  trece
                                            nuit  revoluţiei   rom âneşti.   Şi   şicanaţi,  şantajaţi,  că  docum en­  aşa  o  nevoie  nebună  de  bărbat,   m ultă  vrem e  şi  m eseria  noastră
               3.  N.R.  —  O  întrebare  revela­  acum,  trec  la  întrebarea  D v s.:   tele  tehnice  şi  finaciare  pe  care   o  nevoie  firească,  ca  să  zic  aşa,   va  fi  una  oficială.  în   fond  este
              toare,  a r  fi  :  ce  se  întîm plă  cu   In  ultim ile  săptăm îni,  m -am   pre­  le  vor  aduce  cu  ei  nu  vor  m ai  fi   în  afara  program ului  im pus   de   chiar  o  constrîngere  a  om ului,
              serviciul  de  spionaj  ceauşist,  cu   ocupat  intens  să  conving  com pa­  fotografiate  în  secret.  N -am   fost   clienţi 7  aceea  de  a  nu  face  dragoste  cu
              direcţia  de  inform aţii  externe  pe   nii  occidentale,  în  special   din   în  m ăsură  să  le  dau  asem enea   —  Da,  ce  crezi  că  eu  sînt  de   cine  vrea,  de  a  nu  trăi  cum  vrea,
              care  cîndva  o  conduceaţi,   care   dom eniile  electronicii  şi  indus­  dovezi.  In  urm ă  cu  eîteva  zile,   lem n ?  Dacă  unul  îm i  place  —  îl   de  a  nu  practica  o  meserie   pe
              se  num eşte  acum   serviciul  de  in­  triei  chim ico-farm aceutice,   să   W illiam  W ebster,  directorul  A-   ţin  la  m ine  pînă  m ă   satisface.   care  o  ştii...
              form aţii  externe ?          creeze  societăţi  m ixte  şi  să  facă   genţiei  C entrale  de  Investigaţii   A sta  pînă  se  supără   A ura   şi   —  P ăi  asta-i  o  m eserie  pe  care
               I.M.P. :  —  în ain te  de  a  trece   alte  investiţii  de  capital  în  Ro­  ale  Statelor  U nite,  a  făcut   cu­  ciocănind  uşor  în  uşă  mă  an u n ­  o  ştie  orice  femeie...
              la  acest  subiect,  aş  vrea  să  mai   m ânia.  Prim a  condiţie  care  m i-a   noscut  oam enilor  de  afaceri  a-   ţă  că  sînt  chem ată  la  telefon...  —  Nu-i  chiar  aşa.  Sînt  femei
              spun  un  singur  lucru.  Aş  vrea  să   fost  pusă  de  oam enii  de  afaceri   m ericani  faptul  că,  deşi  KGB-uI   —  E  destul  de  com plicată   şi   m ăritate  care  nu  ştiu  cum  să-şi
              felicit  guvernul   de   la   Bucu­  cu  care  am   discutat,  a  fost  să  le   şi-a  intensificat  recent  activita­  viaţa  voastră...  iubească  bărbaţii,  cum   să   şi-i
              reşti  pentru  faptul  că  a  perm is   prezint  dovezi  că  Rom ânia  a  de­  tea  de  spionaj  tehnologic,  eîteva    cîştige  lingă  ele  m ai  m ult  de  ora
              ju rn aliştilo r  să   viziteze   eîteva   cis  să  înceteze  spionajul  tehno­  state  est-europene  şi-au  redus-o,   —  Păi,  să  ştii  că  aşa  e.  Ori-   aceea  în  care  fac  dragoste.  C hiar
              d in tre  centrele  securităţii  pentru   logic  în  Occident.  Dovezi  că  re­  punînd-o  de  acord  cu  noua   lor   cînd  poţi  să  prim eşti  un  neno­  m ă  gîndeam   că  atunci  cînd  voi
                                                                                                        rocit  cu  SIDA  şi  atunci  s-a  dus
              interceptarea  telefoanelor  şi  în ­  prezentanţele   com erciale   ale   politică  de  destindere  către  Oc­         fi  bătrînă  şi  nu  m ai  pot  p ra c ti­
              registrarea  m icrofoanelor.  Pasul   României  nu  vor  m ai  fi  oficine   cident.  U ngaria,  de  exem plu,   a   fericirea  ta...  Vorba   cîntecului   ca,  o  să  deschid  o  şcoală  despre
              urm ător  trebuie,  după  părerea   de  spionaj  industrial.  Că  România   m ers  pînă  acolo  îneît  a  denunţat   care  circula  cînd  eram   copilă  la   dragoste,  ceva  în   felul  :   CUM
              mea,  să  fie  adăugarea  unor  cen­  nu  va  m ai  folosi  societăţile  m ix­  participarea  ei  la  operaţii   de   şcoală.  Să  vezi  şi  să  nu  crezi  cum   SE  IUBESC  BĂRBAŢII ?   Am
              tre  de  cenzură  a  corespondenţei   te  şi  celelalte  form e  occidentale   spionaj  îm potriva  Statelor  Unite.   îţi  pică  părul,  unghiile,  ţi  se  în­
              şi  deschiderea  lor  pentru  public,   de  investiţii  pentru   furtul   de   Din  păcate,  num ele  României  nu   gălbenesc  obrajii  şi  ţi  se  scurge   văzut  în  „T ineretul   Liber"   că
                                                                                                                                      răspunde  un  actor  la  întrebările
              nu  num ai   pentru   jurnalişti.   tehnologii.  Că  personalul  rom ân   a  fost  printre  acele  ţări.  vlaga  din  tine...  Puah !  Doamne
              T ransform area  lor  în  m uzee  ale   trim is  pentru  tratative  nu  va  mai   (va  urm a)  fereşte !                mai  deocheate  ale  fem eilor.  E  o
                                                                                                                                      greşală  de  neiertat.  Ala  n-are  de
              libertăţii.  C rearea  în  Rom ânia  a   fi  form at  din  ofiţeri  şi  agenţi  a-   Interviu  consem nat  de   —  Te  rogi  la  Dum nezeu ?
              prim elor  m uzee  ale  interceptării   coperiţi  ai  serviciului  de  spionaj.   dl.  NESTOR  RATEŞ   —  Da  la  cine  să  m ă  rog ?  Dum ­  unde  să  ştie  cum  să  le  sfătuiască
                                                                                                                                      pe  fete  şi  femei.  Să-m i  dea  mie
              telefoanelor,   m icrofoanelor   şi   Că  activitatea  oam enilor  de  afa­  în  revista  MICRO-MAGAZIN   nezeu  m -a  scăpat  de   bărbatul   rubrica  şi  o  să  vezi  după  aia  că
              corespondenţei  poştale  din  lume   ceri  care  vor  vizita  Rom ânia  nu   din  New  York.  P reluat  cu   m eu  cel  beţiv,  el  a  făcut  ca  m a­  ar  fi  pelerinaj  la   ziarul  ăla.„
              va  da,  după  părerea  mea,   un   va  m ai  fi  înregistrată  pe  bandă   aprobarea  doam nei  director   m a  să  aibă  grijă  de  fetiţă,  el  a...
              prestigiu  internaţional  de  nebă­  zi  şi  noapte,  că  ei  nu  vor  m ai  fi  CAt ALINA  LUM INIŢA  LIGI  —  Iar  tu  păcătuieşti...  (va  urm a)
   1   2   3   4