Page 4 - Calauza_1990_30
P. 4
CĂLĂUZĂ • NR. 30 • 1990
„Călăuza" alături de cititorii ei Vam avea a Săpîitţă m !fa%a THaţilat ?
Privim şi reflectăm cu îngrijorare
A fost predat redacţiei noas 20 de ziare „Călăuza" într-o zi i in data de 23 august a.c. a 21. 12. 1990, despre cum a fost popor... .
tre un fel de text-program in de m iercuri (după-am iază) pen- j sosit pe adresa redacţiei noas scos din prim ărie al 3dea pri Dacă această scrisoare (pe
titu lat „PENTRU NOI, P.N.L. tru a le duce şi celorlalţi să- 1 tre o scrisoare avînd ştampila m ar — ing. Jurcuţ. Mai grav patru pagini) conţine un sce
A MURIT, TRĂIASCĂ ARIPA teni — ne-am bucurat şi am ^ poştei din Crişcior. Este scrisă — ni se com unică faptul că nariu de groază — îl felicităm
TÎNARA !“ din care luăm la avut vaga im presie că nu gre- i in 20 august şi expediată în în 20 august m ai este grîu pe autor (sau pe autori) pen
cunoştinţă că în H unedoara a şim. i 21 august. E anonimă. Mai nesecerat, despre zvonuri şi tru autenticitatea scrierii. Dacă
luat fiinţă aripa tînără a libe- D esigur şi politica (de orice ţ precis — sem nată ,,Mai zvonişti că ţăranii nu vor prim i însă are ceva real în ea — ne
ralilor. Am fi publicat textul culoare a r fi) este făcută tot de I m u lţi oam eni de bine". Se nim ic, zvonuri care să desta îngrijorăm din ce în ce m ai
integral dacă n-am fi descope- indivizi care aparţin poporu- ) vorbeşte in ea despre unii bilizeze, despre o com bină care m u lt
rit prin tre îîn d u ri o serie de lui şi atunci e firesc să nu în- ) factori de destabilizare, des a dat un tur prin juru l lanu A r fi păcat să se petreacă
inabilităţi precum „sensul mc- toarcem dc tot faţa de la poli- ( pre şedinţe pe grupuri de in lui — şi-a um plut buncărul şi ceea ce se petrece la Săpînţa
taforic al im nului de STAT tică. Aşa că — dacă dom nii 1 terese, despre foşti activişti le cineva a scos-o din lan pe (mai ales că la Crişcior nu
,.D eşteaptă-te Rom âne !“ etc. tineri liberali îşi vor revedea i gionari şi p.c.r. despre gru m otiv că nu se poate secera există cim itirul vesel !).
Repetam , noi nu aparţinem textul (de pildă — din punct ţ puri de redactare a unor re (deşi din 1962 tot cu com bina O am eni buni,
de nici un partid politic. Vrem de vedere naţional !) am putea i clam aţii gen Săpînţa care au s-a secera t!). „Călăuza" vă roagă să găsiţi
şi încercăm să aparţinem po- să-l publicăm . Asta pentru că 1 darul de a destabiliza situaţia Deşi nu sîntem nici de ieri o cale de îm păcare şi de
porului. D escoperind o ţăran- încercăm să răm înem deschişi ţ economică şi de norm al social. şi nici de azi (mai degrabă de m uncă pentru viitorul nostru.
că în gară —■ care a cum părat oricăror orientări... 1 Sint citaţi oam eni cu num ele; m iine) — scrisoarea aceasta a- N u sîntem demagogi atunci cînd
cine le corectează inform ările, nonim ă ne-a pus pe gînduri, vă îndem năm să faceţi asta.
reclam aţiile. A lte fapte şi in ne-a făcut să reflectăm cu în Sîntem sinceri.
tim plări pom enite în scrisoare: grijorare. Mai ales că ea se Scrisoarea se predă astăzi
un om a plîns cînd au m urit încheie cam aşa.._ „Iată deci 24 august a.c_ dom nului sub
Ceauşeştii şi a ţinut tabloul dom nilor redactori de la „Că prefect A lic — cu rugăm intea
foştilor conducători pe pere lăuza" cum stau lucrurile, N e de a discuta cu oam enii din
tele de-acasă pînă în februa m ulţum irile poporului sînt Crişcior. C om plexitatea proble
rie a.c., despre oam eni care au mari, în m agazine este gol, m elor ridicate necesită o dis
furat ţuică, despre alţii care salariile cresc, destabilizarea cuţie amplă. Noi am tras nu
au dat ţuică pentru a fi pri în ţară este din ce în ce mai mai un sem nal după sem nalul
m iţi în p.c.r., despre unii care mare. Să ne ferească D um ne scrisorii.
luptă din răsptiteri să se reîn
fiinţeze c.a_p.-ul, despre cum a zeu de m ai rău, de încă o re „Să auzim num ai de bine"
fost schim bat prim arul în voluţie... Asa se vorbeşte in (aşa se încheie scrisoarea).
t i
Cunună de flori şi inimă
V. U rm ează cea a SLĂBĂ şi a celor miei ; durerea boli
NOGULUI de la Vitezda (Be- lor dar suportate în speranţă
tezda — casa milei), un fel de ce se dovedeşte prin Iisus rea
sanatoriu eu cinci cabine (Io. lizabilă ; dar şi avertism ent ; gri-
cap. 5), slăbănog ce 3S de ani jiţi, să lim atenţi cu toţii, fra
n a putut ajunge în scăldăloare ţilor, să nu ni se mai întîm ple
Vsvs
la m om entul m inunatelor tă ceva m ai rău decît înainte (Mt.
m ăduiri. Pilda om ului singur, 27, 61). Deci, să căutăm oaia cea
m arginalizat de oam enii — rătăcită, să ne bucurăm de
I.a m are. la mare. Sub soarele iare. Ne iubim...
Doamne, un om ca şi tine care aflarea ei, (Mt. 18, 12—13) dar
pentru dar de sănătate şi spor s-o şi păstrăm sub pavăza P ăs
torului Iisus, a Episcopului (pă
Scriso a re de la u n ţă ra n sau titlu să nu te vadă, să nu zitorului) în turm a ce" paşte a-
tc-ajute —, salvat de Iisus H iis-
2ă ne lăudăm dacă iot e vorba de munca noastră ! tos dar atenţionîndu l ; de a- devărul si m erge pe calea mîn-
Acum cînd secerişul s-a în 22 D ecem brie 1989. Ţ ăranii ple ciim să nu m ai păcătuieşti ca tuirii (I. P etru 2, 25 ; I. Tim.
cheiat şi recoltele au fost adu caţi din sat — vor veni acolo să nu-ţi fie ceva m ai rău (Io. 4. 14, etc.).
nate în ham bare, gîndul mă de unde au plecat. Eu v-am 5, 14). îm barcaţi pentru... Europa?
duce la cei 23 de ani cît tim p scris aceste rinduri din judeţul Cruzim ea tiranilor m ari dar Preot VALER PETRU S. OLEA Foto : L. GAGYI
la Răpsig a fost C.A.P. Cîte au A rad, satul Răpsig...
m ai îndurâ’t bieţii oam eni ! PETRU ABRUDEAN
M unceau de dim ineaţa şi pînă
seara pentru a prim i 130 kg
grîu pe an... Vă propun să fa
cem o com paraţie în tre cele Cum a fost indus poporul român in eroare
130 kg de grîu prim it de la umor R u m o r
C.A.P. de către Iercan Pavel şi
cele 30 000 kg grîu dus acasă în
ace t an cînd şi-a lucrat pă- — A i grijă să nu sari din de către dragul nostru dr. Petru Groza
— A furisitule, ai scris
pe
m întul. Şi alţi ţăran i rom âni tren pînă ce acesta nu se o- tablă că eu sînt măgar. E ade
individuali stau tot a.şa de bine: prcşte4 vărat ? 3. Am fost şi acasă la profe din partea adversă unde por
Ticu P oenaru — 70 000 kg grîu, — Ba da, m ă grăbesc să a- — E adevărat, dar nu am sorul Ţ âţân, pe care atîţia dm nesc în stradă cam ioane noi,
A brudean Pavel — 70 000 kg juna la spital. savanţii noştri superficiali îl cu cele m ai perfecte m otoare.
grîu, Popa Teodor —75 000 kg • scris eu. • consideră un ţăran, iar la Am făcut o com andă şi pen
grîu... Toţi răpsiganii şi-au um — Cînd sc gîndeşte la m ine, acest ţăran am văzut adevă tru noi de cîteva mii de bu
pe
— Soţia m ea dorea ca
p lu t ham barele cu grîu ca în soţul m eu, capătă o putere de copilul nostru să-l chem e Mi- rate m inuni, care vor revolu căţi.
vrem urile bune ale României. m uncă extraordinară, spune o hai, iar eu voiam să-i pun nu ţiona nu num ai agricultura, ci L ucrătorii din toate uzinele
Şi toţi şi-au plătit datoriile faţă vecină alteia. însăşi viaţa oam enilor din în pe care le-am vizitat trăiesc
m ele Costică. Cit ne-am
de stat. Toţi. — Aşa este, l-am i'ăzut ieri certat pe chestia asta I mai tregul univers (Ha! Ha! H a !). în condiţiuni de igienă pe care
Cei care au răm as la C.A.P. bătînd covoarele... Am văzut şi griul lui splendid, nu le au aiurea nici burghezii.
— Dar, pînă la urm ă, la ce
au prim it 100 kg grîu şi 100 kg • soluţie aţi ajuns ? altoit pe p ir (ce părere aveţi M unca este concentrată la 7
orz, precum şi o suprafaţă de — Gigele, spune-m i cc vîrstă — Pani pus M aria4 dom nilor ţărani ?), am văzut ore de lucru ; DOAR FRIZERII
50 de arii teren. are un om născut in anul 1955? şi alte cereale şi zarzavaturi au 8 ORE (Hai, că asta-i go
Şi la fiecare casă din Răpsig — Bărbat sau fem eie 7 —■ Mircea, m îinile tale sînt f crescute de el şi am văzut m a gonată de tot !). Tim pul liber
găseşti azi o vacă sau două cu • m urdare. Sper că n-ai să te l zăre în copac, care nu-i totuşi şi-l folosesc cum cred m ai
lapte, 10 pînă la 20 oi. Lăudat Profesorul, foarte neri'os, i aşezi cu aceste m ini la masă! } cea m ai m iraculoasă încruci b in e : în parcuri, în teatre,
să fie bunul Dumnezeu — că nu se adresează unui elev ne- şare, fiindcă am văzut în co m ai ales în muzee. Survt ne
credeam să mai apucăm aceste astîm p ă ra t: — Mămico, da- ce să fac ? J pacii lui Ţ âţân o specie de p ăt întrecute muzeele sovietice. Ii
zile ! Răpsiganii vor ridica o A ltele nu am I L. B. ( lăgele roşii de toată frum use vezi peste tot, curat îm brăcaţi,
troiţă în m em oria eroilor de la cu copii alături. E drept că nu
ţea.
Am văzut şi şantiere în re poartă cravată, ghete de lac
construcţie, totul în proporţie şi nu vezi cucoane înzorzonate,
Cascadmii Jtîsului=Jţ£ÎHsutui neasem uită. D ar ceea ce inte dar toţi poartă stofe de lină,
resează acum pe toată lum ea, nu haine de celofibră cum am
In noaptea de 11 spre 12 au Au plecat bine, adică pe pa caş. D ar poliţia de la circulaţie m -a uim it şi pe m ine ; trece văzut la A thenee Palace m ulţi
gust a.c. cascadorii am atori tru roţi — ajungînd într-un tîr- din H unedoara a fost pe fază, rea industrei de la starea de bancheri occidentali. (Săracii!)
Vlaic G herasim (21 ani), elec ziu la Cinciş, unde, din cauza neacordîndu-le nici o şansă. Nu războiu la industria de pace. (va urm a)
trician la I.A.M.S.A.T. H une vitezei s-au răsturnat niţel şi s-a putut stabili dacă cei doi Totul a fost planificat şi n-au
doara şi H afie Romeo (22 ani), m aşina a luat foc. Cascadorii au cascadori au fost în stare de treb uit decît 24 ore, ca să (Din expozeul dr. P etru Gro
oţelar la C.S.H. s-au gîndit să fugit acasă (Ce puţin m ai a- treacă la o producţie nouă. za făcut în şedinţa Com itetu
facă o „excursie" cu o m aşină veau de stat acasă !) unde au ebrietate. Acum, în noua lor Am verificat, sistem ul la uzina lui Executiv al Frontului P lu
locuinţă — m editează şi se a n de autom obile. P e o poartă
(Dacia 1310 cu nr. 4—ILD—934) lu at repede legătura cu proprie trenează... garilor).
p arcată (Săraca, dacă ştia ea-o tara „m untelui de zgură" ră in tră tren u ri cu m etaluri de
aşteaptă !) pe str. A. Iancu din m as la Cinciş, Incercînd să a- (Rubrică realizată en construcţie şi urm înd o filieră de Lt. Colonel SEVER AL
sprijinul poliţiei de lab irin t se ajunge la poarta SLÂTINESCU l
H unedoara. ranjeze afacerea focului buclu H unedoara)
© C Ă L Ă U Z A © Colaborator} externi ai „Călăuzei" : P etru Ju rj 18 Semnatarii materialelor publicate în pagi
Gazetă independentă de opinie şi informare. (Detroit S.U.A.), Em ilia G urschi (Chişinău), Nicolas nile gazetei noastre poartă întreaga răs
P ândaru (Paris F ranţa).
Redacţia şi administraţia 2700 — Deva, slr. Acest num ăr a fost tip ărit de prietenii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
Horea, nr. 30. Telefon de noapte şi de zi 155451 grafi : Otvos loan Gheza, Pena Nicolae, K asler Gheor- ■ Aşteptăm eu încredere scrisorile cititorilor.
ghe, Otvos loan linotipişti, Doina Roşu paginator, K a- Luăm în considerare şi anonimele, cu con
Cont : 40728011 Banca Naţională, sucursala to Elisabeta zincograf, Sas Romi, stereotipar, Borz Ia-
Deva. Tiparul : Tipografia Deva. cob şi Balaş Grigore, rotativă. diţia să reflecte adevărul.