Page 2 - Calauza_1990_31
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                     CALAUZA •  Nr. 31  •   1990

                                                                                                              V r e ţ i  sâ   e m i g r a ţ i   î n   S .U .A .?
                           Interviu  cu  g en eralu l  Ion  M l h a li  Pacepa                              SA  VEDEM  CUM  SE  POATE

                   4.  —  N.R.  :  —  Deci,  credeţi  nisterelor  de  externe,  comerţu­  mai  moral  să  furi  de  la  duş­  2.  F iind  familiari  cu  modul  de   m ânia  sosiţi  în  Statele  Unite,  sau
                  că  spionajul  românesc  continuă  lui  exterior,  ale  tuturor  între­ manul  de  moarte  al  proletaria­
                                                                                                        analiză  al  D epartam entului   de   pentru  persoane  aflate  încă   îu
                  cu  aceeaţi  intensitate  ca  şi  în  prinderilor  şi  instituţiilor  care  tului,  dar  este  şi  mult  mai  ief­  Stat  şi  Serviciului  de  Imigrare,  România  care  doresc  să  imigreze
                  trecut ?                   aveau  cel  mai  mic  contact  cu  tin  decît  să  cumperi  de  la  ca­  în  mod  onest  considerăm  că, luînd   în  Statele  Unite,  d ar  iui  au  pă­
                   I.M.P. :  —  Nu  ştiu.  Din  recen­  străinătatea.  Piuă  şi  personalul  pitalişti,  a  dus  ţara  la   ruină   în  considerare  condiţiile  actuale   rinţi,  copii,  soţii  sau  soţi  cetă­
                  tul  comunicat  dat  de  domnul  TAROM  şi  şoferii  TIR-ului  tre­ economică.  Consider  că  ultimul   din  România,  şansele  de  aprobare   ţeni  americani ?
                 general  Stănculescu,  am  înţeles  buiau  să  lucreze  pentru   DIE.  lucru  de  care  România  are  ne­  a  unei  cereri  de  azil  politic  pen­  Răspunsul  este  că  probabil  pro­
                  că  şeful  serviciului  de  spionaj  Care  erau  sarcinile  DIE-ului,  la  voie  acum  este  să  continue  dez­  tru  un  turist  venit  din  România   cedura  cu  cele  mai  mari  şanse  de
                  român,  generalul  Stamatoiu  A-  acea  dată ?  în  mod   succint,  informarea  străinătăţii,  asasina­  sînt  extrem  de  reduse.  Din  pă­  reuşită  este  labor   ccrtification,
                  ristotel,  a  fost  îndepărtat  din  simplistic,  le-aş  împărţi   aşa :  tele  politice  în  Occident  şi  fur­  cate,  mai  sînt  unii  avocaţi  sau   certificarea  prin  Departamentul
                  funcţie.  îm i  exprim  speranţa  aproximativ  35  la  sută  din  efec­ tul  de  tehnologie.  Ţara  are  ne­  indivizi  care  se  dau  drept  avo­  Muncii.  Această  procedură  este
                  eă  acesta  este  un  prim  pas  că­  tivele  DIE-ului  au  fost  folosite  voie  astăzi  de  prieteni,  nu  de   caţi  sau  specialişti  în  imigrare,   folosită  de  marea  majoritate   a
                  tre  restructurarea  totală  a  ser­  spre  a  dezinforma  străinătatea  duşmani.  După  părerea   mea,   gata  să  garanteze  succesul  unor   imigranţilor  din  America  Lati­
                  viciului  pentru  punerea  funcţii­  asupra  adevăratelor   intenţii  îndepărtarea  cadrelor  de  con­  cereri  de  azil  politic,  contra  unor   nă,  Asia,  ca  de  exemplu  coreeni,
                  lor  sale  in  acord  cu  noua  po­  politice  ale  lui  Ccauşescu   şi  ducere  ale  lui  Ccauşescu   din   sume  considerabile,   fiind   ori   filipinezi,  indieni  etc.,  Africa  şi'
                  litică  internaţională  a  Româ­  pentru  a  cultiva  personalitatea  serviciul  de  spionaj  român   şi   ignoranţi,  ori  ştiind  prea  bine  că   Europa,  care  sosesc  în   Statele
                  niei.  Am  petrecut  24  de  ani  în  sa  in  Occident  ;  30  la  sută  pen­ reducerea  substanţială  a  dim en­  aceste  cereri  au  şanse  minime,   Unite  fără  a  avea  părinţi,  copii,
                  serviciul  acesta,  numit   atunci   tru  furtul  de  tehnologie  vestică;  siunilor  sale  şi  informarea  opi­  fiind  ia  fel  ca  o  frecţie  la  un   soţi  sau  soţii,  nu  sînt   eligibili.
                  DEPARTAMENTUL  DE  INFOR­   20  la  sută  pentru  neutralizarea  niei  publice  asupra  noilor  sale   picior  de  lemn.  pentru  azil  politic  si  care  doresc
                  MAŢII  externe.  Şi  i-am  urcat   emigraţiei  române   anticomu­ sarcini  se  va  reflecta   imediat   Dată  fiind  conjunctura  legală   să  obţină  statut  de  rezident  per­
                  toate  scările  ierarhice.  Şi  con­  niste  şi  pentru  lichidarea  fizică  într-o  îm bunătăţire  substanţială   comentată  mai  sus,  se  pune  în­  manent.  (va  urma)
                  sider  că-i  cunosc  toate  m ărun­  a  criticilor  lui  Ccauşescu  din  a  relaţiilor  României  cu  Occi­  trebarea  :  Care  este  modalitatea   PETRU  BUZESCET,
                  taiele.  Cînd  am  făcut  ruptura   Occident,  şi  15  la  sută  pentru  dentul,  printr-un  influx  de  ca­  legală  de  a  obţine  statut  de  . c-   avocat
                  cu  C'oauşescu,  România  avea  un   spionajul  politic  şi  militar.  Ştiu  pital  şi  tehnologie  modernă  ca­  zident  pentru  turiştii  din  Ro­  mebru  în  baroul  New  York
                                             din  surse  sigure  că  noul  servi­  re  va  permite  ţării  să  exporte
                  ofiţer  de  spionaj  pentru  fiecare
                  7 00(1  de  cetăţeni.  Era  cea  mai   ciu  de  spionaj,  care  a  fost  creat  produse  tehnice  în  loc  de  ali­
                  mare  proporţie  din  lume.   A-   după  ruptura  mea  cu  Ceauşes-  mente  şi  materii  prime.  Ştiu  că
                                             cu,  —  centrala  de   informaţii  o  astfel  de  transformare  nece­
                  proape  dublă  faţă  de  ceea  a   externe,  aşa  cum  am  aflat  —  a  sită  curaj,  dar  ştiu  de  aseme­
                  Statelor  Unite.  Şi,  în   acelaşi   păstrat  aceleaşi  direcţii  cje  ac­ nea  că,  cui  ii  este  frică  de  apă,
                  timp,  alocase  un  exorbitant  bu­  tivitate.  Ei  bine,   epoca   lui  nu  mănîncă  peşte,  (va  urma)
                  get  in  valută  pentru  spionaj.   Ccauşescu  a  dovedit  fără  drept   Interviu  consemnat  de
              \   I.a  vremea  aceea,  DIE-ul  era   de  apel  că  o  politică  externă   dl.NESTOR  RATES  în  revista
                                                                               MICRO-MAGAZIN
              \   factotum  in  politica  externă  a   bazată  pe  spionaj,  dezinforma­  din  New  York.  Preluat
                                                                      la
                  României,  după  cum  securitatea  re  şi  asasinat  politic  duce
              \   era  factotum  in  viaţa  ei  inter­  izolare  şi  compromitere  inter­  cu  aprobarea  doamnei
              \   nă.  C  adrele  şi  agenţii  DIE-ului  naţională.  Că  principiul  m ar­  directoare  CĂTĂLINĂ   1
                                                                               LUMINIŢA  LIGI
                  impinziseră  toate  eşaloanele  mi­ xist,  potrivit  căruia  este  nu  nu­
                   C A Z U R I  G R A V E       Un „ senator “ Ândreşoiu „ trimis “ să

                        cerceteze cazul relatat de poştaşul Gane Loghin...

                    (Urmare  din  pag.  1)  pul  intimidării  atît  a  .«alarialilor   nei  Opriţa  Ana  care  considerăm
                                •           care  doresc  să  fie  înlăturat  Să-   că  a  avut  un  rol  însemnat  în  a-
              misiuni  de  percheziţie  la  domici­  bău  C.  şi  Opriţa  Ana,  cît  şi  inti­  eeastă  înscenare.
              liu ?                         midarea  factorului  poştal  Gonea   Deasemenea,  organele  iu  drept
                Chiar  dacă  filmul  s-a  derulat   L.                    ar  trebui  să  legitimeze  pe  acest
              normal,  după  părerea  lor,  noi   Organele  în  drept  ar  trebui  să   pretins  senator  însărcinat  de  d-I
              ne-am  dat  seama  că  totul  a  fost   verifice  dacă  telegrama  a  fost  cu   Iliescu  personal   cu  clarificarea
              o  înscenare  bine  regizată  cu  sco-  adevărat  sau  a  fost  opera  doam-  cazului  Săbău  —  Gane,  chiar  în
                                                                          ziua  apariţiei  articolului  in  ziar
                                                                          şi  cu  ce  drept  Se  erijează  acest
                                                                          domn  în  acea  postură  de  ,,sena­
                Intimplări  de  la casa  cu  dame                         tor",  iar  pentru  înscenarea  pusă
                                                                          la  cale  de  Săbău  C.  cu  Opriţa  Ana
                    (Urmare  din  pag.  1)   ii  plecase  să  se  pupe  cu  stăpînul   şi  minciuna  în  faţa  oamenilor
              descoperim.  Băiatul  s-a   făcut   nostru  şi  el  a  intrat  să  dea  un   muncii  avem  încă  un  motiv   în
              mieluşel  după  primul  act...  ochi...                     plus  de  a  insista  asupra  pedepsi­
                —  Altceva,  mai  deosebit...  —  Cine  il  scopise ?     rii  acestora  şi  înlăturarea  lor  din
                —  Un  palestinean  din   garda   —  Căzuse  în  mîinil,.  unora  din
              lui  Arafat...                tabăra  adversă  şi  ăia  se  distra­  colectivul  în  faţa  căruia   şi-au
                —  Ce-i  cu  ci ?           seră  pe  seama  lui.  Il  chinuiscră   pătat  cinstea  şi  omenia.
                —  Era  scopit...           pe  ăsta  şi  îşi  închipuiau   că-1   Cu  respect  şi  mulţumiri  întreg
                —  Nu  mai  spune...  Şi  ce-a  cău­  seopesc  pe  Arafat...  colectivul  de  factori  poştali  de
              tat  la  voi ?                  —  Şi-a  mai  trăit ?       la  Oficiul  P.T.T.R.  Orăştie.    Protestez  împotriva  mersului  pe  jos  şi  împotriva  celor  care
                —  Nu.  că  n-a  fost  aici.  L-am   —  Sigur.  E-o  poveste  întreagă.   Semnează  Simina  Sabina   susţin  că  nu-i  bine  să  Un  degetul  în  gură...
              acostat  in  hol  la  ..Bucureşti''  pe   Ţi-o  spun  dacă  vrei...                                                               Foto  :  L.  GAGYI
              vremea  lui  Ccauşescu.  Stăpînul              (va  urma)   Orăştie  24.08.'90

                                                                   Cxcmica  Jlatlame^ta%ă                                             membri  ai  grupului  său  parlam en­
                    (urmare  din  pag.  1)                                                                                            tare  (se  parc  Ia  îndemnul  unor
                                                                                                                                      tar).  După  pauză,  grupul  maghiar
              calea  tratativelor  şi  se  părea  că
              era  inevitabilă  confruntarea  ar­  Axei  î   In  cazul  cînd  va  fi  un   zone  autonome  in  centrul  Româ­  conţinutul  Declaraţiei  a  avut  da­  a  respins   am endamentul  Radu
                                                                                                                                      Ceontea,  dar  a  acceptat  să-  apro­
              mată.  Dar  un  război  intre  Unga­  război  cu  ungurii,  fiindcă  noi  am   niei  reunind  cele  trei  judeţe  cu   rul  să  irite  Pe  dl.  Domokos  Gcza.   be  Declaraţia  în  ansam blul  el.
              ria  şi  România  nu  convenea  Axei   refuzat  arbitrajul   iar  ungurii   pondere  maghiară :  Covasna,  H ar­  în  cuvîntul  său,  liderul  grupului
                                                                                                        maghiar  a  introdus  dc  altfel  şi
              Berlin  —  Roma,  deoarece  Unga­  l-au  acceptat,  Germania  şi  Italia   ghita,  Mureş.  De  aici  piuă  la  dez­  alte  două  inexactităţi.   Astfel,   Onoarea  Parlam entului  a  fost  sal­
                                                                                                                                      vată,
                                                                                                                                             dar  disputa  dintre  cele
              ria  era  singurul  aliat  al  Axei  şi   vor  Ii  dc  partea  ungurilor".  m em brarea  României   nu  mai             două  grupări  a  fost  din  nou  a-
              angajarea  şi  aşa  slabei  puteri  a r­  Trebuie  să  ştim  că  în  calculele   este  decît  un  pas.  în  aceste  con­  domnia  sa  punea  am putarea  te­  mînată.  Pînă  cînd ?
              mate  a  acesteia  ar  fi  zădărnicit   Germanici,   intra  chiar  şi  dez­  diţii,  Parlam entul  român  era  in­  ritoriului  românesc  numai  pe  sca­  In  încheiere,  permileţi-mi  im
                                                                                                        ma  dorinţei  de  expansiune  a  Ger­
              planurile  expansioniste  ale  G er­  m em brarea  completă   a  statului   vitat  să  adopte  un  document  ca­  manici  hitleriste,  nereferindu-se
              manici  spre  Estul  Europei.  Pe  de   român,  deoarece  se  aprecia  că  şi   re  să  denunţe  marea  nedreptate   la  contribuţia  Ungariei  la  acest   punct  de  vedere  personal  în  a-
              altă  parte.  România  era  princi­  aşa  (ciuntit)  teritoriul  nostru  este   care  s-a  făcut  României  prin  d ik­  odios  act.  De  asemenea  dl.  Do­  ccastă  problemă.  Pornind  de  la
              palul  furnizor  dc  petrol  al  G er­  prea  marc.  In  aceste  condiţii  era   tatul  de  la  Vienn  şi  să  afirme  cu   mokos  Geza  se  referea  la  sufe­  ideea  că  ura  naşte  ură,  singura
              manici,  iar  un  război  ar  fi  însem­  greu  de  evitat  diktatul  deşi  Ro­  tărie  că  Transilvania  a  fost   şi   rinţele  maghiarilor  din  Transil­  soluţie  de  convieţuire  paşnică  a
              nat  încetarea  imediată a livrărilor   mânia  propunea  un  schimb   de   este  pentru  totdeauna  un  terito­  vania  dc  nord  (? !)  fără  a  se  re­  tuturor  cetăţenilor  ce  locuiesc  în
              de  carburanţi   atît  dc  necesari   populaţie  cu  Ungaria,  soluţie  ne­  riu  românesc.   Se  făcea  apel  Ia   feri  însă  la  suferinţele  românilor   interiorul   graniţelor  româneşti
              maşinii  de  război  hitleriste.  In   acceptată  dc  puterile  Axei.  Aces­  toleranţă  cu  ideea  că  obiectivul   şi  evreilor  produse  de  diktatura   este  dezamorsarea  tensiunilor  pe
              aceste  condiţii,  Berlinul  a  botă-   tea  au  fost,  foarte  succint  pre­  primordial  este  consensul  naţio­  hortystă.  calea  dialogului.  La  baza  acestui
              rit  sâ  „arbitreze"  conflictul.  zentate  condiţiile  politice  în  caic   nal.                                       dialog  trebuie  sâ  stea  însă  două
                Am  pus  în  ghilimele  termenul   România  a  fost  nevoită  să  ac­  Declaraţia  a  fost  salutată   şi   Aşadar,  iritat  de  am endam en­  clemente :  în  primul  rînd  nepu-
              arbitraj,  deoarece  nu  a  fost  nici   cepte  diktatul  pentru  a-şi  salva   susţinută  cu  un  umanism  entu­  tul  propus  dl.  Domokos  Geza  a   ncrea  în  discuţie  a  actualelor gra­
              pe  departe  vorba  dc  un  arbitraj   fiinţa  naţională.   ziast  de  toate  grupurile  parla­  condiţionat  aprobarea  Declaraţiei   niţe,  iar  apoi  acceptarea  ideii  eă
              ci  s-n  impus  României  cu  forţa   Dar  să  revenim  în  zilele  noas­  mentare.  Dar,  (pentru  că  există   de  că(re  grupul  UDMR  de  ncac-   drepturile  cerute   de  m inorităţi
              o  hotărire  dinainte  luată  de  Ber­  tre  pentru  a  vedea  care  sînt  ac­  mereu  cîte  un  dar)  tensiunea  c-   ceptarea  de  către  parlam ent   a   nu  trebuie  să  fie  privilegii,  alt­
              lin.  Neacceptarea  acestei  hotărîri   tualele  condiţii  politice.  Se  ştie   xistentă  în  Parlam ent  a răbufnit şi   amendamentului.   Această  preci­  fel  unul  din  fundamentele  demo­
              (numită  de  partea  ungară  arbi­  că  in  ultimii  ani,  Ungaria  a  c-   de  această  dată.  Despre  ce  este   zare  a  produs  bineînţeles  rum oa­  craţiei   înseamnă  egalitate   în
                                                                                                        re  şi  nemulţum ire  în  aula  P a r­
              traj  iar  de  noi  diktat)  ar  fi  dus   xercitat  o  presiune  constantă  a-   vorba ?  Aşa  cum  arătam   intr-o    drepturi  a  tuturor  cetăţenilor,  deci
              la  un  inevitabil  război  cu  Unga­  supra  opiniei  publice  internaţio­  trecută  cronică,  între  reprezentan­  lamentului.  Liderul  grupului  m a­  şi  a  celor  dc  altă  naţionalitate'
                                                                                                        ghiar  a  dat  şi  dc  această  dată
              ria  şi  cu  puternicii  ci  aliaţi,  Ger­  nale  redoschizînd  dosarul  ce  p ă­  ţii  UDMR  şi  cei  ai  Vetrei  Româ­  dovadă  de  inabilitatc  şi  rigiditate   şi  ca  atare  nicr  nu  ar  fi  necesar
              mania  şi  Italia.            rea  definitiv  închis  odată   cu   neşti  există  o  încordare  genera­  în  abordarea  spinoasei  probleme   să  se  solicite  drepturi  speciale
                Iată  cum  formula  această  am e­  semnarea  Tratatului  dc  pace  de   toare  de  perpetue  conflicte.  îmi   a  minorităţilor.  încercările  d-lui   pentru  minorităţi;
              ninţare  ministrul  de  externe  ita­  Ia  Trianon  prin  care  se  stabileau   exprimam  cu  acel  prilej  nem ul­  A lexandru  Bîrlădcanu  de  a  apla­  Credem  că   forţele  democrate
              lian  Ciano  la  convorbirea  purta­  graniţele  Europei  actuale.  Cercuri   ţumirea  şi  îngrijorarea  că  apla­  na  conflictul  nu  au  dat  roade  şi   din  România  au  puterea  de  a  c-
              tă  in  preziua  diktatului  de  către   revizioniste  din  interiorul  şi  din   narea  pe  calea  unui  dialog  larg   se  părea  că  intenţiile  Parlam en­  limtna  clementele  de  conflict r e a ­
              ministrul  român  M.  Manoilescu   exteriorul  ţării,  încearcă  să  re­  a  acestei  stări  se  amînă,   forţe         le  sau  artificiale,  (întreţinute  db
              cu  omologii  săi  din  Italia  şi  G er­  învie  visul  absurd  al  Unei  U n­  latente   acumulîndu-se  continuu.   tului  de  a   avea  un  consens  u n a­  forţe  ostile)  pentru  a   realiza  d e­
              mania  :   „Această  (inacceptare)  garii  Milenare,  in   cadrul  unei   Conflictul  a  fost  generat  de  un   nim  în  adoptarea  acestui  docu­  zideratul  de  bază  al  politicii  n a ­
              ar  îndreptăţi  puterile  Axei   că   politici  antistatale  care  dăunează   am endam ent  propus  de  dl.  Radu   m ent  vor  eşua.  D ar  în  momentul
              prm  refuzul  arbitrajului,  România   enorm  tinărului  stat  democrat  ro­  Ceontea,  preşedintele  Vetrei  Ro­  repunerii  la  vot,   dl.  Domokos   ţionale :   integritatea   statului
                                                                                                                                      român.
              a  trecui   de  partea  duşmanilor  mân.  Se  acreditează  ideea  unei  mâneşti,  care  deşi  nu  schimba  Geza  a  cerut  o  pauză  dc  consul­
   1   2   3   4