Page 3 - Calauza_1990_31
P. 3

CALÂUZA  •   Nr. 31  •   1990
                                                                                                                                                    Pag,  3

            50  lei  pentru...  vila  prezidenţială!



         Muzeul  de  artă  din  Constanţa   vizită  sînt  cam  scumpe  —  cinci­  tă  ţigănească"  de  Theodor  Aman,   La  Ţebea,  minerii  fac  treabă  bună:
        găzduieşte  de  eîtva  timp  expo­  zeci  de  lei  unul,  dar  se  găsesc   „Flori"  de  Luchian,  etc.   Sînt
        ziţia  ,,Obiecte  de  artă  găsite  în   destui  dornici  să  cotrobăie  prin   atît  de  multe  îneît  aş  obosi  ci­
        vila  Prezidenţială  de  la  N cptun“'.   culcuşul  leului.  Mie  oricum  ideea   titorul  enumerîndu-le  pe  toate.  Scot mai mult  cărbune,  nu
        Aşa  că  orice  murilor  de  rînd  are   nu  mi-a  surîs.  M-arn  limitat  doar   In   penultima  sală,  surpriză.
        posibilitatea  (in  sfîrşit  !)  să  va-  la  ceea  ce  mi-a  oferit   muzeul  O  colecţie  de  ceramică   romii-
                                                                                                              ameninţă  pe  nimeni...


                                                                                                  '   Să  ne  ierte  domnii  de  la  Mi-  bea  s-a  organizat  <r  nouă  incin­
                                                                                                  I  na  Tebea,  cei  eu  oare  n-am  pu-  tă  de  mină  cu  sediu,  depozit  şi
                                                                                                  I  fut  sta  de  vorbă,  dar  am  vrut  magazii  noi  ®   Pentru  transpor­
                                                                                                  *  să  ştim  ce  se  mai  întîmplă  aici,  tul  operativ  al  cărbunelui  s-a
                                                                                                  I  cine  şi  cil  cărbune  moi  cumpă-  betonat  un  drum  de  doi  km.
                                                                                                  s  ră  de  la  această  întreprindere,  ®  In  depozitul  central,  pentru
                                                                                                  |  ee  gîndese  minerii  să  facă  mii-  modernizarea  operaţiilor  este  în
                                                                                                  J  ne,  în  următoarele  zile  pentru  curs  de  montare   o  macara
                                                                                                  |  a  scoale,  totuşi,  mai  mult  tăr-  „PORTAL"  $   A  început  săpa­
                                                                                                  I  bune.  Fie  el  chiar  cărbune  brun,  rea  unui  puţ  care  va  deschide
                                                                                                  J  cu  o  putere  calorică  mai  sla-  noi  perspective  mineritului  Ia
                                                                                                  {  bă,  evident,  deci!  cărbunele  dc  Ţebea  $   In  urmă  cu  o  săptă-
                                                                                                  »  Valea  Jiului,  dar  bun,  solicitat  mînă  s-a  dat  în   folosinţă   o
                                                                                                  I  şi  apreciat  de  cumpărătorii  din  cantină  nouă  pentru  mineri.
                                                                                                  '  zonă,   mai  ales  de  cele  două   Din  cele  arătate  rezultă  cu
                                                                                                  |  termocentrale,  respectiv  din  Gu- ilaritate  in  ce  direcţii   se  ac­
                                                                                                  *  rabarza  şi  Oradea.       ţionează  penfru  a  mări  produc­
                                                                                                  |   Domnul  director  al  minei,  in-  ţia  de  cărbune  a  minei.  Ingi­
                                                                                                  |  ginerul  Petru  Doroftei,  era  ple- nerul  Dorel  Iuga,  şeful  secto­
                                                                                                  *  cat  pentru  rezolvarea  unor  pro-  rului  II.  ne-a  făcut  cunoscute
                                                                                                  |  blome  urgente  de  producţie.  Am  intenţiile  de  moment  ale  mine­
                                                                                                  ,  avut  norocul  să-l  găsim  pe  iu-  rilor  de  aici  :
                                                                                                  I  ginerul  şef,  Avram  Manaţe,  un  —  S  au  pensionai  aproape  30
                                                                                                  *  om  competent,  amabil  şi  sincer, de  mineri,  majoritatea  şefi  dc
                                                                                                  >  care  nu  s-n  ferit  să  dea  în  vi-  brigadă.  Deci,  ne-a  fost  foarte
                                                                                                  I  lena  cifre,  „secrete"  de-alc  eo- greu.  in  primul  rînd  a  trebuit
                                                                                                  *  leclivului   privind  exploatarea  să  ne  preocupăm  de  completa­
                                                                                                  |  rezervelor,   productivităţi   pe  rea  numărului  de  oameni   în
                                                                                                  ■  post,  eiţi  bani  cîştigă  minerii  cărbune.  Dar,  nu  oricum.   în
                                                                                                  *  în  noile  condiţii  de  libertate  şi  urm a  consultărilor  eu  minerii
        dă  şi  să  admire  opere  de  artă  în­  pentru  că,  de  fapt,  această  mică   ncască.  Desigur  şi  ca  de   mare   I  democraţie.  şi  a  hotărîrii  consiliului  de  con­
        gropate  pur-şi-simplu  de  ani  de   parte  se  întinde  de-a  lungul  a   valoare.  Printre  cele  expuse  des­  I   —  Dacă  toţi  minerii  din  ţară,  ducere  al  minei,  în  luna  august
        zile  într-o  casă  unde  arta  (ori-   patru  săli  !  Te  copleşeşte  mulţi­  copăr  şi  cîteva  vase  de  ceramică   '  dar  şi  muncitorii  din  alte  în-  s-a  reorganizat  întreaga  produc­
        cît  de  valoroasă  era  ea)  nu  pu­  mea  tablourilor.  Toată   pleiada   de  Rădăuţi  ale  cunoscutului  ce-   I  Ireprinderi  ar  lucra  măcar   ca  ţie.  Clini  ?   Fiecare  brigadier
        tea  ajunge  la  valoarea  imaginară   marilor  noştri  pictori,   zăvorită   rnmist  Florian  Colibaba.  „  oamenii  noştri,  de  la  Ţebea,  ar  şi-a  ales  oamenii   pe  care  i-a
        a  stăpînilor.  Aşa  se  explică  de   (de-a  dreptul)  pentru  trufia  unui   Mă  prcumblu  de-a  lungul  ce­  I  fi  bine,  domnule  ziarist  —  ora  dorit.  S-a  pus  astfel  capăt  dis­
        ce  au  fost  găsite  tablouri  de-ale   om  !  Porţelanuri  de  Sevres  sec.   lor  patru  săli,  de  cîteva   ori.   J  de  părere  inginerul  şef.  Astăzi,  cuţiilor  inutile,  s-a  hotărît  iii
        lui  Grigorescu,  Pallady,  Luchian,   X V III—XIX,   porţelanuri   de   Nu-mi  vine  să  cred  că  ceea  ce   i  s-ar  găsi  în  magazine  ceea  ce  mod  democratic   cine  cu  cine
        pe  holul  ce  ducea  spre  W.C.  ;   Saxa,  vase  din  Japonia,  China,   văd  e  doar  o  mică  parte  d*n  ceea   I  ne  trebuie.  Am  trăi  omeneşte.  lucrează.  Sigur,  au  rămas  oa­
        un  splendid  ceas  Rococo  din  sec.   Anglia,  Iran,  Franţa,  Spania,  Ita­  ce  a  fost  într-o  singură  casă.  O-   J   —  De  acord.  Pe  ce  vă  bazaţi ?  meni  şi  pe  dinafară.  Nu  i-a  vrut
        X IX   fusese  aşezat  pe  un  şerve­  lia,  etc.  toate,  absolut  toate  din   biectele  acestea  mărturisesc  di­  |   —  Pe  nimic  altceva   deci! nimeni.   Au  fost,  deocamdată,
        ţel  cu  motive  româneşti  (!)  şi   sec.  XIX.  O  lume  într-o  casă U   mensiunea  în  care  a  trăit  un  om   s  munca  noastră  de  zi  eu  zi.  Pe  redistribuiţi  la  alto  locuri.  S-a
        cine  ştie  cîte  nepotriviri  au  mai   Opulenţa  ajunsă  la  paroxism  !  ce-şi  pierduse  simţul   măsurii.   |  cărbunele  care-1  dăm  beneficia-  tras  un  semnal  de  alarm ă  pen­
        suferit  bietele  obiecte.  Oricum,   Pe  pereţi,  tablourile,  înviorate   Poate  că  undeva  a  existat   şi   v  rilor,  pentru  care  primim  şi  bo-  tru  ei  şi  pentru  alţii  care  mai
        ceea  ce  se  află  în  expoziţie  este   parcă,  se  oferă  cu  totul  privi­  blestemul  lor.  Trebuiau  să  revină   I  nificaţii.   Bani  frumoşi  pentru  chiulesc.   Miine  sau  poimîine,
        doar  o  mică  parte.  Restul  a  ră­  torului.  A m  bucuria  de  a  admira              I  eă  vindem  cărbune,  nu  piatră  insă,  dacă  nu  se  pun  pe  trea­
        mas  încă  în  vilă  pentru  că  ea   „Trandafiri"  de  Ion  Andreescu,   acolo  unde  le  era  locul  !  I  eu  cărbune  ca  altădată.  Avem,  bă,  la  noi  Ia  mină  nu  mai  au
        este  acum  dată  în  circuitul  turis­  „Rodica11,  „Apus  de  soare",  „Car             |  totuşi,  o  scuză  pentru  trecut.  ce  căuta.  Mai  bine  fără  ci.  E-
        tic.  E  drept  că  biletele   pentru  cu  boi"  de  Ion  Grigorescu,  ,,Nun-  MARIANA  PANDA IU  v  Atunci  fugeam  după  plan,  du-  fectul  acestei  măsuri ?  După  O
                                                                                                  |   pă  cantitate.  N-aveam  altă  cale.  lună  de  la  aplicarea  ei  produc­
                                                                                                  î   _   De ce ?               ţia  dc  cărbune  a  sectorului  II
                                                                                                  I   —  Cum  de  ce ? !  l.a  şedin-  a  crescut  cu  circa  10**0  tone
                                                                                                   J  ţele  de  decadă   cu  realizarea  de  cărbune.
         M ica  publicitate                                                                        I  planului  ,,tov.  prim"  de  Ia  Brad   în  regimul  trecut.  Mina  Ţe­
                                         Cerere  expresă *ătre  „ Călăuza “                        I  ne  ameninţa  că  ne  dă  pe  mina  bea   a   scăpat   din   atenţia
            RFMFMBER  LA  ZIUA                                                                     '   securităţii,  ne  scotea  din  sală  C.M.V.J.  Toate  dotările  u  teh­
             DF  ;J0  AUGUST  1990      Subsemnatul  Petriş  Rcmus  Da­  tea  noastră  la  acea  cununie.  Pre­  |  pentru  a  găsi  soluţii  de  ereş-  nică  de  vîrf  în  minorit  (dacă
                                       niel,  om  al  muncii  în  C.S.II.,  sec­  zenţa  dvs.  la  această   cununie   «  tere  a  producţiei.  Le  găseam, se  poale  spune  aşa)  au  avut  o
        Ca  să  fi  mamă,  trebuie  să  te  naşti,   ţia  Forjă  Grea,  vă  rog  din  toată   este  dc  o  foarte  mare  importanţă.  -  ce  să  facem  ?  Umflam  cifrele.
                         iar  mai  apoi...  inima  ca  pe  data  de  3  septem­  Yă  mulţumesc  foarte  mult  !  |  Iar  el  jubila  satisfăcut  :  „Ve-   singură  direcţie :   minele  Văii
        Ca  să  fi  stincă,  trebuie  să  fii  brie  1990  la  ora  9  dimineaţa,  vă   1  septembrie  1990  Petriş  ltennis   |  deţi,  tovarăşi,  eă  se  poate !".  Jiului.  Aşa  s-a  ajuns  ca  la  Ţe­
                                      invităm  la  casa  de  cununii  din   N.R.  Vom  reveni  eu  amănunte   *   —  Să  revenim  şi  să  uităm,  bea,  în  întreaga  mină  să  exis­
                   granit  iar  mai  apoi...
                                      Hunedoara  ca  invitat  din  par-  m  numărul  următor.     {  dacă  Se  poate,  ce-a  fost  urit  în  te  astăzi  deabia  două  monoraie,
        Ca  să  fi  văduvă  şi  văduvită,                                                         '   viaţa  noastră.  Cum  lucrează  a-  iar  din  mijloacele  .udo  mai  bi­
                   trebuie  să  fii  Bărbat.                                                      I  cum  minerii  de  la  Ţ ebea?  ne  de  două  treimi  -ă  nu  func­
        Şi  eind  loate  acestea  le-ai  avut,                                                    I   —  Altfel.   Mult  mai  serios. ţioneze  din  lipsă  de  piese  de
              pe  m ul,  te  poţi  numi  OM !  j   Scrisoare  tristă  de  culoarea  toamnei  j    *  Cinci  zile  pe  săplămînă   în  schimb  şi  anvelope.
          Al  tău  fiu  Aladar,  alături  de                                                      |  schimburi  de  eîte  şase  ore.  I ară   Noroc  în  oamenii   de  aici.
                                      *    S-a  sfir.şit  August.  Cu  fiecare  clipă,  ce  trece  prin  noi,  simţim  i  J  reduceri  de  norme.   Extragem  Simpli,  de  la  ţară.  I.nr  nu  le
        nora  Ana,  nepoatele  Anişoarn  şi
                                      |  cum  se  sfir.şe.şte  vara.  Dimineţile,  cit  şi  amurgurile  serii,  poartă-n  I
        Claudia,  Radu  —  pentru  MAMA                                                           t  zilnic  peste  400  tone  de  cărbu- place  să  se  laude  eu  ceea  ee  fac.
                                      «  ele,  un  mugur  de  răceală.  Mă  aflu  la  casa  natală,  în  satul  meu   ?
        NONA.                         |  şi  parcă  privesc  din  mine  însumi.  Plivesc  şi  nu-mi  vine  să  cred  |   *  ne.  Aproape  atît  cit  ne-ani  sla-  Să  arate  lumii  cil  sînt  de  gro­
                                      '  că,  tata,  se  află  de  mai  bine  de  un  an,  acolo,  sub  iarbă  şi  sub  *   I  bilit  la  începutul  anului.   I.u- zavi.  L'i  scot  cărbune,  l ac  m un­
                                      |  pămînt.  I-am  aprins  pe  mormînt  o  luminare,  care  a  ars  în  tihnă,  |   -  eram  mai  bine  organizaţi,  mai  ca  asta  într-o  mină  < u  condiţii
                                      ■  de  parcă  eu  nici  n-aş  fi  fost  arolo.           *.  |  eficient.  Evident,  în  condiţiile  dintre  cele  mai  grele  din  tară
                                      t    In  curtea  casei,  cu  toată  seceta,  au  crescut  buruienile.  Le-am  |
                                      I  cosit  de  cîteva  ori,  şi  n-au  dispărut.  Nu  ştiu  de  re  pe  vremea  eînd  J  '  de  muncă  din  subteran,  eu  a-  şi  nu  ameninţă  pe  nimeni  eu
                                      *  tata-.şi  purta  paşii  prin  curte,  nu  creşteau  aşa  repede  şi  aşa  dc  t  I  tenţic  sporită   şi  preocupare  greva  sau...   Oameni  ■ u  dublu
                                      |  multe...                                              I  I  continuă   din  partea  minerilor  statui  :   de  mineri  şi  ţărani,
                                      *    Aici,  în  casa  natală,  mama,  sc  ehinuie  cu  boala  şi  anii  adu-  t   '  şi  a  conducerii  la  toate  nive-  harnici  şţ  cinstiţi,  dornici  să-şi
                                      |  naţi  ciorchine.  Stau  şi  o  privesc  şi  mă  întreb,  ce  pot  face  oare ?  J   |  Iele  pentru  înlăturarea  oricăror  îmbunătăţească  salariile  pe  sca­
                                      j  Ce  pot  salva,  din  tot  ce-mi  văd  ochii  şi  inima  îmi  simte ?  Nici  |   J  pericole  de  la  locurile  de  mun-  ma  cărbunelui   mai  mult  scos
                                      I  m ăcar  frunzele  de  vie  care  încep  să  cadă  într-un  fel  al  lor.  Nici  '  |  eă.  pentru  ţară.  l’c  ci  sc  bazează
                                      I   m ăcar  frunzelor  de  sfeclă,  nu  le  pot  da  prospeţime,  rumînind  |   Am  reţinut  din  discuţia  eu mina  :  ing.  Virgil  Chiş,  şeful
                                        acolo  căzute  peste  pămînt.  Otava,  mă  priveşte  cu  un  ochi  uscat.  *  >   ingineiu!  şef  al  minei  şi  alic sectorului  I,   Nicolae  l'rifan,
                                      |  Îmi  dau  seama  că  nu  mai  are  nici  o  şansă  să  strălucească  sub  |  «  dale  importante :   Q  Salariul  maistru  electromecanic,   şeful
                                      ,  picătura  de  rouă.  Pare  şi  ca  la  fel  ca  mama,  bolnavă  şi  fără  pu-  »  |  mediu  al  minerului  a  crescu!  carierei  Ţebea,  Constantin  Ni-
                                      |  tere.  Frunzele  de  dud,  chiar  cînd  cad,  sînt  frumoase.  Respir  deja  |  *  cu  circa  1000  lei   #   La  două  meringu,  Dan  Dragoşa.   Fetru
                                      *  aerul  de  culoarea  toamnei.  Mă  apropii,  de  cei  dragi  ai  mei.  Simt  î   I  locuri  de  muncă  din  subteran  Torncscu  —  brigadieri,  pe  toţi
                                      |  inima  cum  munceşte  pentru  ca  marele  semn  rle  Iubire  şi  Dor  I  ..  s-au  introdus  instalaţii  lip  nm-  cei  790  de  angajaţi  ai  întreprin­
                                      *  să  rămînă  veşnic.                                   I  |  norai,  iar  a  (reia  instalaţie  esle  derii
                                      I                                           MIRON  ŢIC   I  '   în  curs  de  montare  ♦   E.a  Ţe-  CORNEL  PKIIIOD  ş n   AN1J
                                                                                                  I
         Cu  ocazia   pensionării   d-lui
        Grigorc  Sgarbură,  contabil  şef  la
        ilM.P.  Deva,  după  o  îndelungată                                                       iG(3QOSnGG(»'îGGf>GGGGGGGG(iGOGGGG'~GGGGGGOOGGGîiGGG<3GQ<i
        şi  prodigioasă  activitate,  foştii  co­                                                 o                                                         ®
        legi  şi  colaboratori  —  îi  urează   j          A N U N Ţ                           !  o                                                         ®
        viaţă  lungă  şi  sănătate !                                                              |        î n   cu rîn d   - B asa rabia                   »  ®
                                           întreprinderea  de  Morărit  şi  Panificaţie  H unedoara  —  Deva,  I   ©                                        ®
                                      I cu  sediul  în  Deva,  strada Mureşului,   nr. I  — cumpără  de  urgenţă  j                                         ®
         Schimb  apartam ent  central  2   I  ta  preţuri  avantajoase   4 (patru) case  de fier  (pentru bani  şi  alte  (  o   Editura  „Mileniul  Trei"  îşi  anunţă  cititorii  că  ®  ®
       camere,  parter,  Bl.  A-4,  se.  3,  ap.   I  valori).                                 J  ®    a  intrat  deja  în  producţie  vo’umul  BASARABIA.  ®  ®
                                      *    Telefoanele  Ia  care  pot  fi  anunţate  ofertele  sint  :  13350,  15227,  |
       42  cu  apartam ent  3—4  camere.                                                          §     de  Miliai  Eminescu.                               o ©
                                      I  14225  şi  15701).                                    *
       Exclus  Micro  15.  Informaţii  per­                                                       ©©O©©©®©®©»©©©©®©©©®®®©1 8 8 0 GOGOOOOOOtiGtiGGG OQOO®®»
       manent.
   1   2   3   4