Page 2 - Calauza_1990_32
P. 2
P4G 2 CĂLĂUZĂ • Nr. 32 • 1990
. « - Evanghelia şi democraţia
%
1 fie astfel constituite, îneît „să per
Averea ţi-o dau părinţii, pe cind o « lae al A rdealului a tinut în Senatul mită cooperarea şi răspunderea tu
In anul 1923, SS M itropolitul N ico
yj I ţării • euvîntarea „Evanghelia şi d e turor cetăţăntlor la conducerea sta
tului şi la buna lui îndrumare” ; b)
mocraţia*'. Pentru Sfinţia Sa, dem o
craţia nu trebuie să fie nicidecum din punct d e vedere al dem ocraţiei
nevastă frumoasă ţi-o dă l *» un „program al unui partid politic”, se cere >.o astfel dc precizare a sco
ci ca; reprezintă ,,o întreagă concepţie
purilor statului care să îngăd uie şi
de viaţă, care îi dă drept omului să
I fie considerat şi ca scop pentru sine, să facă cu putinţă o cit m ai*largă şi
tuturor
m ai dreaptă îm părtăşire a
h nu numai ca mijloc, ca o unealtă... cetăţenilor la bunurile m ateriale şi
Şl acest drept pe seama omului, pe
spirituale pe care le acordă statul**.
numai Dumnezeu • • • I seama sufletului, pe seama perso Nu sînt exclu se piedicile m ultiple
nalităţii, îl reclamă democraţia nu
num ai pentru cei ce au fost favo In direcţia înfăptuirii dem ocraţiei, dar
stă in putinţa societăţii su le depă
a fost o ceremonie „cu bucluc", l rizaţi printr-o naştere m ai aleasă, ori
Promiteam in num ărul tre rinţilor asupra fiilor şi fiice au fost favorizaţi de alte împreju şească. Individului îi este oricind. la
cut al „Călăuzei" bă revenim lor... Numele ales pentru noua ne bucurăm că am avut oca * rări, ci şl pentru numărul mare al indem înă să -şi pună în m işcare cele
m ai nob ile şi mai generoase sim ţă
pe marginea „Cererii exprese familie este cel al miresei. zia să fim de faţă la acest pas I acelora fără de muncă $1 fără dc m inte, să-şl „tempereze egoismul",
truda cărora nu ar exista nici bo
către „Călăuza" a d-lui l’etriş Cel mai înţelept a fost dl. holurîtor din viaţa a doi tineri. găţie, nici cultură.,.** să* se devoteze unor scopuri su p e
rioare.
Buruian Ştefan, viceprimar, o- Din toată inima, le adresăm l Prin prism a celor m aî sus expri
Kt-raus Daniel. muncitor la m ate, M itropolitul N icolae găse-şte Subscriem şi noi acestui optim ism
C.S.ll. secţia Forjă Grea — de fiţer al stării civile, care a strămoşeasca urare „Casă de ..cele mai intime'* legături din tre’ de tonifiant, c.onsidcrînd că rom ânii sînt
spus clar : „Averea ţi-o ' dau piatră 1“ I m ocratic şi evanghelie. capabili să se debaraseze de tot ce
a participa la cununia civilă P ersonalitatea, valoarea m orală şi le • întunecă raţiunea şi le otrăveşte
de in Prim ăria Hunedoara.... părinţii, pc cind o nevastă Aşteptăm cu bucurie să p ar dem nitatea om ului stau. spune au sufletul. P oate eă cele intim plate sint
inerente fazei postrevoluţionare, re
l.a data «şi ora indicată am frumoasă ţi-o dă numai Dum ticipăm si la alte evenimente i torul cuvîntării, nu num ai în atenţia feritor la aceasta Ion M inulesqu spu
fost de fată. Părinţii d-lui Pe- nezeu..." fericite din viaţa oamenilor. creştinism ului,- care este „prin exce nând : „Senzaţia libertăţii m ultipli
lenţă religiunea person alism ului4*, ci
Desigur, dacă vom fi invitaţi.
tris care se opuneau căsăto E prima cununie la care CÂLÂUZA i şi a societăţii om eneşti in ansam blul cate este aşa de puternică în primele
clipe, că-ţi atrofiază pînă şi direcţia".
ei.
riei fiului lor, erau prezenţi participă gazeta noastră. De.şi % P e tflrîm politic, dem ocraţia trebuie
pentru a împiedeca ţinerea ce i să vizeze îndeosebi două lucruri : DORU BOCANICI,
a) organele puterii de stat trebuie să
remoniei. Colegii celor doi «. sociolog
tineri veniseră pentru a serba i
cum se cuvine ceremonialul.
l Gazeta noastră participa in ca | OPTIMISMUL STATUILOR j
litate de invitată a tinerilor ce f
se căsătoreau. Şi a participat j Aflînd de Ut agenţiile de presă că vecinii noştri unguri vor '
cu bucurie. N-a înţeles insa i 1 să construiască o statuie amiralii iui Horty în unul din locurile |
«
opoziţia părinţilor, care, au ' foarte umblate, un cititor ne-a cerut să sugerăm eventualilor con- ,
recurs l.a tot felul de invective i | cetăţeni care mai posedă statui de-aie lui Ceauşeseu, să nu le dis- j
*
la adresa miresei si chiar Io ' trugă. Poate mai tîrziu cind vor ajunge şi ai noştri la concluzia *
gesturi brutale care l-au jig i
% | că trebuie repus şi Ceauşeseu (în locuri umblate), statuii- să fie |
nit în mod direct pe fiul lor. ' gata făcute. Ar fi păcat de efortul care trebuie depus atunci. Cio- ,
Din păcate, ne vedem nevoiţi i | piitul e o muncă grea... j
«
să constatăm că odată cu în i , ION B \S .\R A B '
toarcerea la capitalism, ne în
toarcem şi la., monopolul pă i
I
hitlmplări de la casa cu dame
In te rv iu cu g e n e ra lu l Ion M i h a i/ P a c e p a
„Cum am făcut dragoste cu un
înţeleg ura securităţii îm potriva mea, şi,
ins scopit...”
vă spun cinstit, mă onorează
(urmare din pag. 1) la-ntrebările meic..- Pc scurt.
Nu de alta, dar va spune mă-
N.R. : — Domnule Pacepa, în de spionaj, şi una dintre priori parte a revoluţiei române, pen — Lasă asta. Spune cum te- dam Aura că am trecut la actul
cele cîteva interviuri televizate tăţile securităţii, care a pus un tru înfăptuirea şi sprijinirea că ai descurcat cu palestinianul doi...
pe care le-aţi acordat în ultimile premiu de 2 milioane de dolari pe reia mi-am dedicat 11 ani din tău... Deci, ce-aţi făcut cind aţi a-
două luni, nu v-aţi arătat faţa. capul meu. Trei zile după exe viaţă- Deşi departe de ţară, sînt — Păi ţi-am spus că eram juns în cameră ?
Vi se vedea doar silueta. Deduc cutarea lui Ceauşeseu, ziarul un prieten şi un sprijinitor activ deja grogvi cind am urcat. Şe — Vrei să ştii chiar totul ?
din asta că încă mai consideraţi „Adevărul" a scris că „Orizonturi al României eliberate, chiar dacă dea la nu mai ştiu al cîtelca — Da.
necesar să vă ascundeţi, şi cred. Roşii" a jucat un rol de necon nivel. In lift m-a pupat de faţă — M-a sărutat cu atîta foc
că motivul nu o străin de ceea testat in demascarea feţei sale idealurile mele politice sînt di cu liftiera. Aia se uita cu seîr- incit mi se părea că mă su.
ce pare să fio o suspiciune, că criminale. A fost normal să sper ferite de cele ale guvernului bă la mine. Cu toate astea, ti foc. Eu eram obişnuită ca să
serviciul de spionaj şi securita. că rolul meu in înfăptuirea re dc la Bucureşti. înţeleg ura se pul i-a dat o hirtie dc cinci rutul să fie mult mai profesio
tea continuă să existe şi să ac voluţiei, mic, mic cit a fost, va curităţii împotriva mea, şi, vă dolari. Să vezi şi să nu crezi nal sau chiar să lipsească din
ţioneze. fi luat acum in considerare şi că spun cinstit, mă onorează. Nu pot cum scîrba de pe faţa ci s-a tacîm...
I.M.P. : — Este adevărat. In sentinţa mea de condamnare la insă să înţeleg dc ce noul gu. schimbat în slugărnicie. Asta, — Bine, bine. Şi după aia.-.
1978. la câteva săptămini după moarlo şi de confiscare a bu- vern român nu a anulat epitetul imediat. Ne-a urat şi noapte — A desfăcut sticla de whisky
ce am făcut ruptura cu Ceau- mirilor va fi anulată. Speranţa de trădător pe care mi l-a dat bună. Fraiera ! Parcă cu mă şi a turnat în două pahare lua
şescu, am fost condamnat Ia mea a devenit şi mai reală cind Ceauşeseu. Din fericire am fosf duceam să dorm-.. te de la baie...
moarte. Şi la confiscarea averii. am citit în ziar despre decretele şi continui să fiu un optimist. — O lungeşti atîta... — Ai mai băut ?
Intr-un proces care a durat două de avansare în grad, a unor ge Am trăit să văd ziua cind Ccau- — De ce n-ai răbdare ? Deşi, — Cred că da. Ştii, whisky-ul
ore. Generalul Nicolae Pleşiţă, nerali de securitate care s-au a- şescu a fost alungat. Sînt convins dacă stau şi mă gîndesc, chiar îţi dă o senzaţie tare plăcută.
probabil singurul om în care Ni lăturat revoluţiei în ultimul mi grogyi cum eram, şi eu eram Mai ales cind faci dragoste...
colae şi Elena Ceauşeseu au a- nut. I'înă acum însă nici cu, nici că voi apuca şi ziua cind guver nerăbdătoare să vedem cum se — Las-o naibii I Cum ai putut
vut depiină încredere, a fost în ambasada S.U.A. la Bucureşti, nu nul român va vedea că sînt un descurcă băiatu’. Dar pînă la să te descurci cu el ? Cum a
sărcinat cu executarea sentinţei. am fost informaţi despre o ase prieten al revoluţiei. (va urma) urm ă a fost totul bine. Toti)l început ?
Din cele relatate dc dl. Liviu menea acţiune. Dimpotrivă. La NESTOR RATEŞ sau aproape totul. Dacă era o — Cum sc începe. M-a pu
Turcu, un ofiţer de informaţii ex sfîrşitul lunii ianuarie, am obţi Interviu preluat din revista tipa din alea nchalite, poate se pat. mi-a mingiiat sinii şi a
terne care a obţinut rccenf azil nut informaţii că securitatea a „MICRO MAGAZIN” declara nesatisfăcută. Dar, aşa, ţinut să mă dezbrace chiar el...
politic în Statele Unite, asasina reînceput operaţiile împotriva din New York, cu aprobarea cu, n-am avut ce-i reproşa...
rea mea devenise cea mai impor. mea. Vă spun cinstit, mi-c greu d-nci directoare CĂTĂLINĂ — Te rog să răspunzi numai (va urma)
tantă sarcină a serviciului român să înţeleg de ce. Mă consider LUMINIŢA l i g i
(Urmare din pag. 1) mîine şi să abandoneze încă
Cronica parlamentară înainte dc a fi făcut primul pas.
ternic influenţată de criza eco E momentul dc asemeni să-şi
nomică : magazinele sînt goale, intre în atribuţiile reale şi .să
buzunarele sint goale. Preţurile nu sc erijeze în consilii de ad
cresc datorită speculei, care iată, litice traversează o perioadă dc blemele Frontului sint dc n a democraţie şi bunăstare. Mulţi ministraţie sau în supervizori
aşa cum prevedeam intr-o cro criză. După campania electorală tură organizatorică, generată dc cred că acest tren sc cheamă ai activităţii acestora. Şi nu In
nică anterioară nu poate fi sto care a avut darul să asigure u- criza de conducere ce n apărut legislaţie care trebuie să vină ultimul rînd, este imperios ne
pată de o simplă lege, pentru nitate în interiorul partidelor, în urma retragerii domnului Ion din partea Parlam entului, care cesar ca fiecare clin noi să mun
că întotdeauna se găsesc „por a urm at o perioadă de slăbire Iliescu din funcţia de preşedinte este însă, de ec să nu recunoaş cim cit. mai eficient, să fim
tiţe" pe unde o prevedere le a vieţii dc partid generată şi de a acestei mişcări politice, func tem, un copil care acum învaţă preocupaţi dc soarta şi bunăsta
gală poate fi ocolită. Spcc.ila şi scăderea interesului opiniei pu ţie care este vacantă şi in pre să meargă şi să vorbească cu rea noastră şi nu dc viaţa nu
preţurile pot fi controlate doar blice, preocupată cum arătam de zent La aceasta sc idaugă şi o poticnelile de rigoare. Alţii îşi ştiu cărui „dizident" apărut pe
prin abundenţa de mărfuri. Pri probleme sociale şi economice, oarecare scădere a popularităţii pun speranţele, fireşti de altfel, ste noapte pe scena ţării, ca
vatizarea, considerată ca un «pa tensiunile acumulate în timp, au Fiontului, în seama căruia se în Guvern care se limitează deo
naceu universal, se desfăşoară atins cota explozivă şi iată multe pun toate necazurile din viaţa camdată la o mină de oameni ce veşnic apărător al democraţiei.
anevoie, eu numeroase piedici partide traversează o puternică socială şi economică. se zbat să demonteze un com Nu sînt nici po departe adept
puse de birocraţie, lipsa m ăr criză. P.N.L., partid ce părea în Aşadar ni se înfăţişează un plicat aparat birocratic central. al politicii struţului, dar parcă
furilor şi a materiilor prime, ascensiune după alegerile de la tablou nu prea optimist, dacă Dar şi aici lucrurile nu sînt sîntem prea mult preocupaţi de
neîncredere, elemente ce sini 20 mai, este practic schimbat, nu chiar sum bru şi descurajant. deocamdată pe deplin clarificate. soarta altora şi nu de a noastră.
deseurajante pentru mulţi în aripa tinără fiind mult mai vi Am discutat în aceste zile Veţi întreba desigur în această Aşadar, putem fi optimişti?
treprinzători. Pc de altă parte, guroasă decît sc credea, reuşind cu mulţi conducători dc între situaţie, cc c de făcut ? In pri Cred, cu toată convingerea, că
populaţia influenţată şi .-Ic o intr-un timp foarte scurt să a- prinderi şi instituţii, cu între mul rînd, cred că acum mai da, deoarece în atîţia ani de
parte a mijloacelor do infor capareze un procent important prinzători particulari, cu oa mult ca oricind c nevoie de i- lipsuri şi presiuni, poporul nos
mare, este ostilă acestor între de liberali, P.N.Ţ.-c.d. traver meni caro solicitau rezolvarea niţiafivă, curaj şi profesionalism. tru a dat dovadă dc răbdare,
prinzători, apreciind că lipsurile sează o perioadă şi mai grea, unor probleme personale. Im a Un director, un consiliu dc ad spirit de sacrificiu, curaj, in
şi creşterea preţurilor se dato- nemulţumirile din sinul parti ginea dc ansam blu pc care mi-a ministraţie nu trebuie să mai ventivitate, putere clo muncă,
rcsc acestor „privatizaţi". dului puţind duce la dezinte lăsat-o aceste discuţii este a- aştepte „indicaţii dc sus" pen- calităţi caro i-au permis să su
Nici viaţa politică, nu este grarea, acestuia. Nici Frontul ccea a unei gări în care foţi (ru a-şi rentabiliza întreprinde pravieţuiască şi care dc cc ne-ar
lipsită dc convulsii, pentru că, Şalvarii Naţionale nu a scăpat aşteaptă venirea unui tren sal rea. Mici întreprinderi nu tre lipsi tocmai acum cind avem
iată, principalele formaţiuni po neatins dc criza politică. Pro vator, care să ne ducă spre buie să sc teamă de ziua de atîta nevoie dc ele.