Page 3 - Calauza_1990_32
P. 3
CĂLĂUZA • Nr. 32 • 1990 PAG. 3
Mitingul de protest al lucrătorilor Zoopart şi „vina” particularilor că
de la spaţii verzi nu e carne!
ştie care cont al dezvoltării fos In focul „luptelor" ţărăneşti male care pro \ln de la C.A.P.-
tei puteri. In baza acestui fapt, pentru desfiinţarea C.A.P.-urilor uri. Domnii de la ZOOPART
oamenii cer acum lin adaos la au fost îm părţite şi animale. Nu susţin că li se pretinde ea vi
salar (începind din 1986). Au ce punem în discuţie modalităţile tele să ajungă la valoarea de
rut aceste drepturi şi fostului utilizate de fiecare obşte. Nici 11000 lei. Ele n-au cum -;ă a-
primar, care le-a promis un adaos Dej n-a pus în discuţie de ce să jungă după cîte au indurat. Ac
de circa 350 000 lei, fără ca cineva se facă (cu forţa) aceste „tri tele de cum părare de la C.A.P.-
să se documenteze dacă există buri" comuniste. uri nu sînt recunoscute. Poate
0 bază legală pentru asemenea Vitele care arătau cel mai o fi şi un pic de rîcă între oa
operaţiuni financiare. Formele rău, nu au fost luate de nimeni. meni. Cert e că ZOOPART n»
trebuiau întocmite dar intre timp Atunci s-au făcut tot felul de putea să predea vitele in dat»
a l'ost schimbat primarul şi cineva comisii şi aceste anim ale au fost de 30 august la Abatorul Ha
s-a întrebat cum să aplice legal vindutc. Au fost valorizate pe ţeg. Vitele aşteaptă să !ie tă
această cerere a oamenilor. loc de comisii. Trebuiau valori iate, ordinul e ordin, noi iş-ep-
zate pentru că în inventar, ma- tăm cu încredere ca-ne în m ă
în fond, problema se pune dacă
unitatea de care aparţin aceşti majoritatea figurau cu 11 pină celării. Nu vrem să credem că
pe ici pe colo au m ii răm as tot
la 15 mii lei !
oameni ar fi una bugetară sau felul de încurcă lume Nu vrem
una economică. Cu toate dem er Dintre aceste animale (care nu
surile, această dilemă n-a putut trebuiau lăsate să moară, ar fi să le spunem ceauşişti. Dacă
fi descifrată nici de dl. subpre fost păcat !) au cum părat şi cei interzici ceva — trebuie vi gă
patru întreprinzători ai
seşti si o soluţie. Vitele an fost
între
fect. Oamenii erau foarte supă prinderii mici (particulare) ZOO luate. Dacă nu erau luate, mu
raţi pe dl. ing. Burtea Yirgil, PAItT. Au făcut şi ei ce au pu reau de foame în iicul acelor
Mulţi dintre cei care au tre Două întrebări care se leagă care s-a „scuzat" faţă de dl. sub iuţ pentru bietele animale Ma „lupte" ţărăneşti de la mc--pu
cut în data de 4 septembrie a.e. strîns. Am discutat şi noi cu ei. prefect că a încercat cu bani pu joritatea s-au în tr'm n t ; ori tui anului. Ele nu pot să ajungă
prin faţa prefecturii, şi-au pus Aceşti oameni nu ştiu exact dacă ţini să facă lucruri mari". S-a cum — animale de prăsilă şi la 11000 lei. Au fost plăfiie o
întrebarea pentru care motiv fac parte din I.G.C.L. sau ţin de vorbit acolo şi despre veşnica de îngrăşarc nu p u b au sa rr.ai dată la valoarea de alunei. Ce
manifestau acolo cu pancarde : primărie. Delegaţia a urcat în neînţelegere a d-lui Burtea faţă ajungă. naiba mai vrem Să Ie plă
„Jos- Ceauşi.ştii !“, „Cine ne plă- biroul d-lui subprefect Alic. De de problemele oamenilor, faţă de lată că la început de septem tească la preţul de inventar,
teste ?“, „Noi a cui sîntem ?“ un la discuţia ce s-a purtat am re cererile lor. De remarcat că un brie — ZOOPART vrea să li după ce le-a plătit la valoarea
grup de 25—30 de oameni. Fie ţinut : începind din anul 193G lu salar a! celor de la spaţii verzi vreze spre sacrificare o parte fixală atunci ? Nu mai înţele
care dintre cei prezenţi avea pe crătorii zonelor verzi au adus variază intre 1700 şi 2000 Ici... dintre animale. Dar un ordin gem nimic. Şi nu mincăm nici
buze doini întrebări : „Noi a cui destule beneficii primăriei, care al forurilor agricole judeţene carne...
■'intern ?“ şi „Cine ne plăteşte ?“. se pare că le-a vărsat în cine 1 oto şi (exl FLORIN USC ATU interzice preluarea acelor ani V A EE R IC llîl■RE UNU
A fost odată, că dacă n-ar fi o experienţă dc mai multe zile
fost nu v-nm fi putut povesti. A a venit şi clipa m ult dorită, ziua
fost odată un cizmar caro do în care potrivit calculelor m ă
rind să fio mai mare peste lume garul a fost vindecat complet,
s-a apucat de lucru sulememn- lupta cu ceva lipsuri materiale, ziua în care măgarul din bătă
clu-se în oi'icc era nevoie, intîi cu nesiguranţa zilei nu numai tura sa este un animal mai alt
in tovarăş, apoi în tovarăş as de azi pentru că in ceea cc fel, că din respect faţă de stă
cultător, In individ fură scrupule o priveşte pe cea de mîine pers pîn şi din dispreţ faţă de lu
la casa la care aceştia se cău pectivele erau dcadroptul n e crurile nefolositoare, a abando
tau, a dat să se înţeleagă că nu guroase. Şi cum în zilele do nat pînă şi prostul şi dăunăto
prea are personalitate, că este lipsuri materiale, în clipele do rul obicei al marcatului. în cin
un fel de tîndală pe care să-l degringoladă politică, poporul stea acestei mari realizări s-a
pui pe rană că de stricat nu devine, pc nepusă masă, Intru
strică dar nici de reparat nu şi o ia cu gluma, o continuă cu omenit la circiuma satului, s-a
mai lăudat ce s-a lăudat şi apoi
repară, iar starea aceasta a du gluma şi nu de puţine oii o s-a întors acasă. Cind a intrat
rat pină cind un grup de tova termină serios d ar pe mîiniie
răşi convinşi de imbecilitatea sa color cărora nu prea le plac glu in curte, nu ştiu cum dar.parcă
a simţit, o aşa, strînsură de- i-
au hotărît Să-l ridice pe un scaun mele. In anii aceia circula o
voievodal ce tocmai rămăsese anecdotă plină de tîlc : cică ţi nimă şi s-a decis să treacă şi pe
vacant. Ei, tovarăşii, se gîndeau ganul Buridan îşi dorea din la măgar. Odată ajuns in staul Aşa cum am promis — redăm astăzi o fotografic mai puţin
la un interim at de dcabia trei cale afară un măgar personal, privirea i s-a făcut tîmpă, a- (sau deloc) cunoscută...
luni pină la un congres ce toc afacere de pornire a viitoarei mmalul zăcea ţeapăn. L-a privit REGELE C'AROL AL II-lea — îşi ia răm as bun de ia VDOI.F
mai batea la porţile istoriei, sale bunăstări. S-a mobilizat ei cc l-a privit, s-a scărpinat în IflTLER, după vizita făcută acestuia in noiembrie J‘i:)N la caste
cînd, gîndind mai pe îndelete ce s-a mobilizat pină şi-n văzut delung la ceafă, iar într-un tîr- lul Obcrsalzberg...
aveau să definitiveze un Vodă visul împlinit, d ar odată adus ziu a scăpat, aşa, nişte vorbe : Cititorii ne rămin datori cu răspunsuri Ia două întrebări :
„Ce păcat ! Cît am ar de păcat!
ca lumea, unul care să cinstească în gospodărie avea să constate Şi asta tocmai cînd l-am învă — care dintre cei doi conducători parc mai înclinai în fata
neamul. Dar abia urcat pe scaun, că lucrurile nu-s deloc simple. ţat să nu mai mînce 1". celuilalt ?
vodă cel imbecil şi gîngav, Vodă Măgarul trebuia hrănit, iar a- — cine csle civilul din partea, dreaptă a fotografiei ?
Buridan, pe numele-i revoluţio tunci a tras concluzia că pe lingă (Va urma) ADOL ES CE N TU L
nar, şi-a înfipt rădăcinile în calităţile sale, dintre care nu TIBER1U VANCA
putere şi mai miscă-1 dacă poţi. putea fi omisă cea de animal
Apoi şi-a arătat faţa lui cea a- sfînt, măgarul avea şi mari de
devărată, de stăpîn absolut şi de fecte, între care cel mai mare, EXPOZEUL D-LUI PRIM-MINiSTRU DR. PETRU GROZA
tartor, iar despre ce a făcut şi prostul obicei de a m înca A
cum a făcut în această a doua cugetat el ce a cugetat şi a luat (făcut în şedinţa Comitetului executiv al Frontului Plugarilor)
calitate a sa, nu mai povestesc hotărirea să-I desveţe de acest
că de ştiut, ştie cititorul bine, m are şi unic păcat, drept care „Pe plan politic intern avem o singură bază de lucru:
ştie absolut totul. Singurul lu i-a redus, treptat, tainul zilnic
cru pe care nu-1 ştie este po şi spre bucuria lui măgarul pă
vestea numelui său revoluţionar. rea din ce în ce mai vesel sol- conlucrarea şi cultivarea raporturilor cu
Era prin anii celui de al doilea fegiind de dim ineaţa pînă scara
război mondial, în care ţara se şi chiar şi noaptea tirziu. După Partidul Comunist din România ”
Am vizitat Opera de la Mos a Sovietelor. Am găsit copii de tivăm raporturile eu Partidul
cova. O clădire ca din basme, prinţi, făcînd operă dc ingineri Comunist din România care lu
I Cine s-a supărat pe pescării? cu şapte etaje, cu trupe de balet harnici şi muncind deopotrivă crează pe aceeaşi paralelă eu
compuse -din 500 de dansatori. cu masa ce-i înconjoară. Mulţi eel sovietic (aici, da !) şi rîv-
I Odioasa dictatură a dispărut. Constatăm că odată cu ci nu dis- Spectatorii, toţi oameni din po dintre ci sînt m arinari şi se neşte să ajungă la aceeaşi mi
5 p ăru t şi peştii. Chiar şi pescăriile. Cineva s-a supărat atît dc tare por dc la primul pînă la uiţi. încadrează fără rezervă în o- nunată fază de dezvoltare. Este
I pe peşti, îneît a d e c is : de azi înainte peştele este un animal/ mul etaj- Am văzut teatrele pera civilizatoare şi solidarita faza cind exploatarea omului
vieţuitoare/produs prohibit. Vorba d-lui Macovei Vasile. Şi atunci din Londra şi Opera din P a tea sovietică. prin om, încetează.
| de unde voin mai cum păra peşte ? Ştie cineva ? ris şi democraţia apuseană n-a Sint şi in Uniune, cartele. Pe Partidul Comunist din Româ
I AEBERT MATIIIAS introdus în ele [re lucrătorul baza lor, muncitorii capătă de nia, prin conducerea lui, a fost
din uzină, pc omul din popor. toate cu preţ fix şi redus. Cine foarte înţelegător cu noi. cei
Nu vorbesc de teatrele noas n-are cartelă plăteşte aceeaşi din Frontul Plugarilor. Mulţu
tre, de muzeele noastre, dar m arfă de zece ori. Cartelă nu mită lui avem realizată Refor
Vieţi să euti&iaţi în S .U .A .? cum aş dori să văd plugarii poate avea însă dccît cel care ma agrară. Tot datorită lui a-
noştri cercetînd aceste teatre munceşte : trîntorul n-are drept vem liniştea din uzine si pro
Să aedem cutn se paate şi muzee, cum o fac cei din la cartelă. ducţia mereu în creştere
Uniunea Sovietică.
Iată opera Partidului Comu
Pe plan politic intern avem
Sportul sc practică peste tot nist din U.R-S.S. Este cea mai o singură bază de lucru : con
(Urmare din pag. 1) sînt complexe şi necesită asisten. Tenisul, scrima şi cclc mai e- uriaşă .experienţă, cea mai reu lucrarea şi cultivarea raportu
care doresc să vină în Statele ţă legală calificată. Mulţi imi legantc sporturi rezervate altă şită experienţă (Ilîc !). n-am rilor cu Partidul Comunist din
dată aristrocraţiei ruseşti, sînt
România...
Am fi criminali dacă
Unite vor trebui să depună un granţi în nccunoştinţă de cauză, la îndcm îna muncitorilor. folosi experienţa în folosul po (va urma)
jurăm înt, şi unde vor primi o acceptă serviciile unor indivizi Majoritatea oamenilor de ierj porului nostru. Prima obligaţie Rezumat de Lt. col-
certificare tem porară privind a- fără o calificare profesională co
cordarca statutului de rezidenţi respunzătoare, fără scrupule, spe s-au încadrat în viaţa socială în această direcţie este să cul SEVER AL. SLĂT1NESC U
permanenţi. La cîtcva luni după cializaţi in excrocarca imigranţi
reîntoarccrefi în Statele Unite
im igrantul şi familia sa vor primi lor ignoranţi, care mai mult îşi J ZVONURI POLITICE \
prin poştă m ult-aşteplateie „green complică situaţia in loc de a şi-o BUCUREŞTENE \ ftFîcLU M H
cards", permisele de rezidenţi rezolva, cheltuind timp şi sume
perm anenţi. La cinci ani după a- considerabile. De aceea este im i Un gazetar de-al nostru ca- \ Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Hunedoara — Deva,
cordarea statutului de rezidenţi portant ca, în momentul iniţierii ) re a fost la Bucureşti — a a- 1 cu sediul în Deva, strada Mureşului, nr. 4 — cumpără de urgenţă
ţ rut posibilitatea să afle ultimul /
Ia preţuri avantajoase I (patru) case dc fier (pentru bani) şi alic
perm anenţi, imigrantul şi fami unei cereri de imigrare, a se face 1 zvon politic : din zece bucu- ţ valori).
lia lui pot face cerere pentru eforturi ca prin intermediul ru / reşteni — cel puţin unul este (
obţinerea cetăţeniei americane. delor, cunoştinţelor etc-, a loca ţ ţărănist... i Telefoanele la oare pot fi anunţate ofertele sini l.'Klăli, 15227,
Problemele legalizării situaţiei liza şi obţine asistenţă legală ca l ION BĂNUŢ ) 1 1225 şi 1571)6.
unui em igrant in Statele Unite lificată. __ , —
