Page 1 - Calauza_1990_33
P. 1
gggtw j-fv' v. i »■: ucrrrEM
Gazeiâ independentă de opinie şi informare O Apare săpîămînal Q ANUL i © NR. 33 €> 1990 4 pagi, • 2 lei
a s m a waw&jaaaaa r.gtfflccrvrr orara ^ -- ,v j
Sparky, cîinsle
1 j
\ întâmplări de la casa cu dame \
\ \ poliţist, a căzut
| „Oricum, să iubeşti şi să trăieşti, nu | la datorie
2. „Este exact ca şi
cum
! poate fi o greşeală..." ! s-ar fi pierdut un alt poliţist''
— a spus ofiţerul de poliţie
— Şi tu ce-ai făcut V de că vă posedă şi e fericii încîl Timofhy Roy, coleg cu Ricca
— Ţi-am spus că eram cam poate uita şi pierde din vedere la aceeaşi secţie de politie.
grogy. 1’uţin imi mai păsa do faptul că voi puteţi să-l pose Ma înmormîntarea lui Sparky
mine. Am citoodată momente daţi informaţional... intr-un cu. aclivitata lui în poliţie a fost
evocata şi omagiată de la data
in oaie par drogată do ceea ce vînt, îl trageţi binişor de limbă..
fac. sau de ceea ce aştept să — S-avem pardon ! Mu nu etnd a ieşit primul din clasa
lac... l-am întrebai mai nimic. Ml a sa, K-9, in ianuarie 1908 ;
— Ooar nu vrei să spui că... ţinut morţiş să-mi vorbească Sparky l-a ajutat pe Ricca să
facă 31 de arestări ; cîstigînd
— A, nu, nu e ceea ee crezi. despre vitejiile lui. Şi-a fond
.N-am ajuns piuă acolo. Şi-apoi, — l-am ascultat cu plăcere opt diplome de- eroism.
nici n-ai de unde procura dro Şi-aşa nu-l înghit pe boul ăla Sparky a avu! 1 202 misiuni,
guri... de Arafat... incluzind depistări de arme
— Mai bme aşa. Mi-ar părea — Hun, bun, larii-l pe Ara ascunse, persoane dispărute şi
rău de tine să ajungi pină la fat cu O.M.P.-ul său. Nc.ntoar- \ suspecţi.
droguri. cem la gorila lui... Odaia el a salvat viaţa luî
— Cred, mai degrabă că ţi- — Doar nu vrei să-ţi vorbesc \ Ricca, cind poliţistul a so
ar părea rău pentru IMirola... despre degetul sau despre lim mat trei spărgători şi n-a ob
— Nu e sigur că numai pen ba lui... Eşti aşa de nebun incit \ servat că unul dintre oi sco
tru eu. Mi-ar părea rău. aşa în ai» fi m stare să le spui citi \ sese un pistol. Vigilent.
general, pentru voi de aici.. torilor ceea ee-am făcut eu \ Sparky a observat.
La 12 mai 1988 Sparky a
Dar »-o lă-uim baltă. Vedem palesl imanul... fo-t lovit rle către un individ
noi ce ne mai rezerva viito — Tu crezi că mai are rost \
rul. Sa revenim la palestinia să-i minţim pe cititori. Cine \ suspect, in timpul unei .per
! S nul tau._ vruţi s-o ia pc-o pantă greşită, cheziţii într-o clădire. La În
— \, deja m-ai plictisii eu oricum o ia. Şi-apoi, cine ştie \ ceput rana n-a părut serioa
subiectul ăsta. îţi închipui eă exact ce c greşit şi cc nu în \ să. dar simtomele au apărui
mai tîi'7'in şi Sparky a
fost
iiind scopit, m-a mmgiiat ee viaţa omului. Greşeală e să
m-a mmgiiat, dapă care m-a.m omori, să furi... \ nevoit să „iasă la pensie1' in
încins destul de tare. Avea un — ...oricum, să iubeşti. să ă \ iulie 1989.
„Aceasta situaţie mi-a zdro
păr bogat pe piept. Şi ntiinile trăieşti, nu poate fi nici o gre bit inima, din ziua cind am
ii erau păroase, păroase şi mari. şeală. Te rog să le spui asia ea
îmi sirmgea mijlocul intre pal de la mine citire... \ fost nevoit să încetez a-1 mai
mele uriaşe. Degetele îi erau — Şi palestinianul ? Cum \ lua pe Sparky la lucru", spu
insă fine, fine şi in contradic v-aţi despărţit V \ nea Ricca. „îl auzeam prin
ţie eu palmele grosolane... — flra un ins fericii. I'erieil. „IVIă-nvelesc in prosoape şi-n inscripţii străine... imi ascund uşă, cum sebeuna".
— Lasă-t naibii, cu toi eu in felul lui handicapat ea băr goliciunea, pofticioşilor ! Sparky a fost înmormintal
tnfăiiarea lui... bat norul,.1. Oricum, mi-a pro la Mong Ixland l’el Memo
rial I’ ark, inlr-o alee specială
— N-ai răbdare, de loc. Dacă pus să plec eu el undeva...
ai fi din S.lî.I. aş [iuţea să-ţi — Unde? alocată clinilor poliţişti.
relatez o parte din ceea ee — \-a putut să-mi spună. Se ! ! La închiderea ediţiei j în sicriu s-au pus mingea
mi- i spus ; cum asigură ei se ferea. A zis eă şeful lui poate sa roşie favorită şi o fotogra
curitatea lui Arafat, cum orga să aranjeze orice cu Ceauşeseu... i i • \fIam din ZIGZAG eă GRI 1*11, DM M\ PARIS a comu- < fie a lui Sparky cu Ricca,
nizează ei comandourile pen — Şi tu ce-ai făcut ? nical adresa muie pot fi expediate dosarele celor care vor să facă | împreună, in maşina lor de
tru răpiri sau pentru atentate... — Am ris în sinea mea : parte din francmasonerie. O transcriem si noi : „G.I..D.M., B.P. ! patrulare. „Ml a fost un prie
ten mai devotat ea orice om"
— Ţi-a spus treburi din a;- Uite, dom'le c-am ajuns şi la 1 ! 1001, 8. Rl’M 1*1 NTM U X. 75017 P \ltlS, 1 RA\( M. Nu pierdeţi 1
tea V Ceauşeseu. să dispună ăla de ocazia... ' I — a spus Ricca. „A fost cel
— Sigur că da. Băuse şi el mine... Să ştii eă asta m-a fă • Ne-au sosit la redacţie noi documente privind familia re- ■ mai bun partener pe care l-am
destul de mult. Probabil eă cut să nil fiu de acord... ii I avut, şi pe care niciodată nu-l
simţindu-se în inferioritate ca — Numai asta ? • In împuternicit al gazetei ,,Călăuza" se află în Mngarin. ' voi mai avea".
bărbat, ţinea morţiş să mă im — Mai erau şi altele. Cit aş Să vedem eu ce veşti va sosi. I Sparky a fost un model dc
presioneze cu meseria lui de fi eu de nebuna, nu-mi place • In jumătate de oră — in Piaţa din centrul Timişoarei — > curaj. Sparky, dormi linişti-t !
gorilă. Eh, dar cîte mi-a spus... totuşi să mă arunc în necu ! i au fost cumpărate 200 de gazete „Călăuza"... I Nerv York-ul se va gîndi la
— Voi sînteţi extraordinare noscut... • Editura „MILENIUL TRMI" a trimis in producţie volumul , tine...
in a face spionaj. Bărbatul cre (va urma) „CAPCINA PMNTRU SPION". j GMORGM ROŞI ANI’
Netv Vor!;
în atenţia lupilor Cronica parlamentară Să ne amintim de Mircea Crişan
A fost înregistrată noua casetă „CRIŞAN ’89 — DM MA TA-
şi mistreţilor Acordarea unui spaţiu mai Parlament, care este impactul lor NASM MA CRIŞAN". Pentru obţinerea ei expediaţi 10 dolari
marc problematicii economice în economie şi social. Mecanismul
Stimaţi neprieteni, cadrul acestei rubrici este justi economic pe care l-am moştenit C ASII la: Mircea Krislian, Wingcrtslras.se 12, 0457 Maintal 1 —
sălbatici şi fiorosi ficată ţinînd eoni de interesul [ic are un caracter profund artifi West Gcimany. NU PIERDEŢI OCAZIA ’
După cum ştiţi, autobuzul care-I suscită aceasta in rîndul cial, datorat neeorclării intre
de pe ruta Brad — Şesuri — cititorilor. cerere şi posibilităţile de ofer
circula înainte de Revoluţie Astfel, în procesul de tranziţie tare, între capacităţile de pro
de două-trei ori pe săptumină. spre economia de piaţă, o etapă ducţie şi baza dc materii prime
După Revoluţie, respectivul decisivă o constituie reorganiza şi surse, energetice, între efortul
autobuz nu mai circulă de rea unităţilor economice de stal, de investiţii realizat şi eficienţa
loc. Şeful autogurii le spune pe bazo comerciale prin înfiin acestora ctc. Acest mecanism a
oamenilor că n-arc anvelope, ţarea dc regii economice şi so putut fi ţinut în funcţiune doar
n-are maşini... cietăţi comerciale. Am prezentai prin efortul de planificare cen
„Călăuza" vă roagă, pe voi, intr-un număr trecut LEGEA nr. tralizată, dar cu nişte costuri c-
sălbăticiunilor să nu-i mîncaţi 15 care constituie cadrul general eonomice şi sociale inacceptabile,
pe cei circa 20 de copii ai să organizatoric, dar earc în fapl care au dus practic în stare de
tenilor din Şesuri carc. zilnic este insuficientă .pentru a deveni faliment întreaga economie na
vor merge la şcoala din Bu- operaţională fiind necesare multe ţională.
cureşci (clasele V—VIII) pen alte acte normative. Unul dintre Se impune aşadar dezmembra
tru a învăţa carte. acestea, dc o maximă importanţă rea acestui monstruos mecanism
Aveţi .şi voi suflete, aveţi s-a aflat pe agenda dc lucru a şi ansnmblarca altuia, intr-un
copii (pui), nu răriţi atlt de Camerei Deputaţilor : MEGEA proces de autodefinire şi auto
fără suflet poporul român. Şi PRIVIND SOCIETĂŢILE CO reglai prin liberă concurenţă,
aşa, majoritatea dintre noi MERCIALE. înainte dc a frece mecanism menit să funcţio
pieacă peste graniţe în cău la prezentarea propriuzisă per- neze strict pe principiul efi
tare de lucru... mite-ţi cîteva considerente eu cienţei economice şi fără spri
(Apelul este redactat în caracter general. jinul stalului. Acest tip de eco
urma vizitei d-Iui BOTA nomie care în alte slalc s-a for
Sc pune întrebarea, firească de
VASILE din Şesuri Ia altfel, oare cadrul legislativ creat,
redacţia noastră). mat în mod natural de-a lungul
cslc coerent şi permite realiza multor ani, la noi trebuie creai
DE VIITOR : rea procesului reformator ? Pen forţat în cîteva luni. In acest
în curînd gazeta noastră va tru a putea da un răspuns este (Continuare în pag. a 2-a)
găzdui DOUil DEZVĂLUIRI necesar să vedem în ce context
ale preotului GII. CALCIU. acţionează legile adoptate dc DUMITRU ARMĂŞESCU
