Page 2 - Calauza_1990_33

CĂLĂUZA • NR. 33 • 1990
Pag 3

în sfîrsit, sindicatele se concentrează in formule Incredibil dar adevărat!

viabile spre a sluji omul... cu liderul minerilor din Valea Jiului. Deocamdată publicăm doar
Aflăm că la Braşov, liderul Marian Mmitcanu s-a îmbrăţişat
fotografia lui Marian Muntennu...
Prima intilnlre a reprezentan­ mare corecta a tuturor oameni­ litntea realizării' de comenzi la
ţilor Cartelului Sindicatelor Hu- lor in ceea ce priveşte aprovizio­ bufetele de incintă, realizarea de
nedorene cu dl. prefect Mihai Bog­ narea cu produse alimentare ; schimburi comerciale şi de ex­
dan Bujor, a trădat o oarecare respectiv procurarea fondului de perienţă cu judeţele Timiş, Arad,
timiditate din partea sindicate­ marfa, depozitarea şi desface­ Gori, aprovizionarea cu marfă şi
lor şi nu o mai mică prevedere rea lui în mod echitabil, crearea după orele .15, înlocuirea perso­
din partea prefectului... Liderii de condiţii pentru ca acesta să
sindicali sînt destul de tineri şi nu mai fie „vămuil" de necinste, nalului necorespunzător din co­
au o vioiciune care ii desparte speculă. O altă idee viabilă ni merţ, poliţia economică să-şi Iacă
serios de vechii „lideri" mario­ s-a părut aceea ca din lot ceea datoria pentru a nu se mai vinde
nete sindicnlo-comuniste. ce se produce în judeţ, produ­ produsele „pe spînceană", re­
Trebuie remarcat faptul că sele necesare populaţiei să fie zolvarea problemei combustibili­
ideea Cartelului Sindicatelor, ho- comercializate aici şi numai sur­ lor, a buteliilor.
tărît să apere cu adevărat inte­ plusul să se comercializeze în
resele muncitorilor, ale tuturor Dialogul a fost mai mult un
membrilor, este mai mult deci. alte părţi, desigur prin avanta­ debut, un început de dialog. Să
fericită. In biroul prefectului jul reciproc, în primul rînd fiind sperăm că problemele vor fi şi
s-au aflat, pentru a discuta pro­ în atenţie procurarea celor ne­ rezolvate în comun. Oricum, fe­
bleme de aprovizionare a popu­ cesare populaţiei. licită Cartelul Sindicatelor IIu-
laţiei, nu cîţiva reprezentanţi ai Au fost deasemeni discutate şi nedorene pentru iniţiativă ' Şi le
unor Întreprinderi, ci, am putea alte probleme cum ar fi : repar­ sfătuim să nu se lase. Cine c a-
spune, nişte oameni foarte res­ tizarea echitabilă a spaţiilor co­ proape de om, de nevoile lui, nu
ponsabili, lideri care doresc bi­ merciale în cartiere, realizarea
nele celor care i-au ales su-i mai multor spaţii pentru pieţe piere niciodată...
reprezinte. agro-alimentarc, problema trans­ VALERIU RÂUREAM' Foto : LADISLAU GAGYI
Astfel, s-a solicitat o infor­ portul ui în zone izolate, poribi-

Interviu cu generalul Ion Mihai/ Pacepa
Să-i chemăm pe aîteni
,,Guvernul român continuâ să prezinte capitalismul ca o anatemă..."
cu cabiliţa N.lî. : — îmi imaginez că cei istoric de a-şi instala cartierul unei economii de piaţă, care
care trebuie să vă audă, vă general la sediul televiziunii i-ar face să-şi piardă privile­
Spicuiri din scrisoarea d-lui ŞLltBAN CONSTANTIN aud. Cred că ar fi interesant române. Aceasta a făcut ca giile. In actualele condiţii poli­
de auzit, cum vedeţi dvs., d-le revoluţia să se desfăşoare pe tice însă, consider că manevrele
„Tot ce scriu şi vă informez de băut nu găseşti că nu-i ciş­ Pacepa, situaţia din ţară în ge­ micul ecran, sub ochii tuturor, nomenclaturii lui Ceauşescu nu
e adevăr, e realitate. Nu toate dru­ mea, în parc nu funcţionează, în neral ; care vi se pare că este şi să se răspîndească cu iuţeala mai pot afecta procesul irever­
murile duc Ia Roma... Cel mai mult oraş nu e ; un copil, un bătrîn viitorul revoluţiei române ? fulgerului in întreaga ţară. Nu sibil de democratizare a Româ­
îmi place de viitor, pentru cu unde-.şi astîmpărâ setea ? Să-i I.M.P. : — înainte de toate, mă îndoiesc că istoria revolu­ niei. Marea majoritate a româ­
viitorul bate la uşă, dar uşa scîr- chemăm pe olteni cu cobii iţa... daţi-mi voie să repet aici ceea ţiilor contemporane, cit şi is­ nilor sînt convinşi, acum, că
ţîie... Multe lasă de dorit : blo­ Se construieşte mult în Deva, ce am spus de cîteva ori la pos­ toria televiziunii, va consemna
curi urîte, faţade urite, zone dar fără cap. Undc-s eapurile turile de radio şi televiziune această tactică românească, rea­ oriunde a venit la putere, co­
munismul a creat numai ruină
verzi urîte, oameni puturoşi, au luminate ? Omul... Totul pentru americane. Că Revoluţia Ro­ lizată în comun de românii din
uitat de unde au plecat — adică om şi omul pentru tot, pe acest mână din Decembrie 1989 este ţară şi de cei din exil, şi că socială, politică, economică. Că
de la ţară... pămînt care nu-i muncit cum rezultatul unor eforturi comune alţii o vor repeta in viitor. Trec glus’fiostul este o formă de
Ar trebui să se repună în func­ trebuie şi de aceea nu dă roade, ale românilor din ţară şi exil. acum la întrebarea Dvs.; după tranzit depăşită de revoluţia
ţie pista de avioane să putem şi pe acelea pe care le dă, omul Şi a fost prima revoluţie din cum văd, guvernul român con­ românească. Că perestroika este
ajunge şi noi la Bucureşti în 2 le dă la bişniţă... istoric declanşată de radiodifu­ tinuă să prezinte capitalismul incapabilă să-şi hrănească popu­
ore, ca pe vremuri. A fost odată... Să nu se mintă, să nu ne mai ziune şi cîştigată de televiziune. laţia. Şi că Moscova însăşi este
Medicamente nu se găsesc, nici înşelăm, să se dea restul la cum­ Consider că este un adevăr is­ ca o anatemă, şi Occidentul ca
antinevralgice, nici de supt pen­ părături sau cînd bem o cafea, toric că posturile de radio oc­ un inamic. In acelaşi timp, el în căutarea de noi formule. CS
descentralizarea şi privatizarea
tru git, faringosept, nici altele să fie preţ afişat la magazine, la cidentale cu programe in limba continuă să menţină în func­
mai bune... marfă, la pîino, laptele se strică română, în special Europa Li­ ţiune cea mai mare parte a economici, industriei şi agri­
Despre Petru Groza — ce să sau o apă chioară...* beră, Vocea Americii. BBC, cit sistemului administrativ şi eco­ culturii nu mai pot fi oprite
mai spun — azi la Băcia, mîine şi românii de exil care le-au nomic creat de Ceauşescu, sis­ prin teroarea securităţii şi prin
la gară să arate cu mina... Apă n9.09.1990 forţa armelor—
folosit microfoanele, au avut tem similar cu cel sovietic, şi
un rol determinant în declan­ să păstreze mii de membri ai (Va urma)
şarea revoluţiei. Au fost sin­ nomenclaturii lui Ceauşescu in
Atenţie ia dictatură ! gurii care au putut pătrunde funcţii-chcie din armată, poli­ Interviu consemnat de dl.
NESTOR RATEŞ
Toate acţiunile întreprinse de Sadam lluscin 11 trădează ca pe un permanent blocada informaţio­ ţie, administraţie şi economie, în revista MICRO-MÂGAZIN
dictator feroce. A'e pare rău că domnii Busch fi Gorbaciov il tămiiază nală instituită de Ceauşescu. La de unde ei pot acţiona pentru din New York. Preluat cu
pc dictator. rindul lor, conducătorii revo­ a întîrzia introducerea unei de­ aprobarea d-nei directoare
Situaţia acestui dictator ne aminteşte bine de Ilitler ; atunci cînd luţiei din ţară au avut meritul mocraţii de tip occidental şi a c â t A l in a l ig i
a fost tratat cu duhul blindeţii de S.U.A., Anglia şi Franţa.
(Urmare din pag. 1) Acest fapt este cu atit mai ne­
proces accelerat desigur se nasc Cronica parlamentară cesar. cu cit o cauză a stării ac­
cîtcva contradicţii, dintre care tuale a economiei o constituie
una ni se pare relevantă. Este şi criza de autoritate a conducă­
vorba despre caracterul centri­ lungite (fură simbete libere sau greve nu vor putea rezolva pro­ Principiul de bază al societăţii torilor survenită după Revoluţie.
fug şi în acelaşi timp centripet al chiar cu duminici lucrătoare) în blema in ansamblu pentru că este comerciale îl constituie comuni­ încheiem prin a ne referi la
tatea de interese a asociaţiilor,
evident că nu Guvernul trebuie
capitalismului. Astfel pe de o condiţii de muncă extrem dc consfinţite in contractul de so­ faptul că Legea permite acea
parte dorim să dezmembrăm ma­ grele, muncitorimea este obosită să le asigure materiile prime, ci deschidere necesară capitalului
rile capitaluri pe care le consti­ fizic ,iar în unele cazuri (mineri, unităţile producătoare. cietate şi statut. străin. Societăţile comerciale
tuie coloşii industriali (combinate constructori ctc.) este chiar e- Avînd formată, cit de cit o Formele de societăţi comerciale ca participare străină, funcţio­
siderurgice sau petrochimice, puizată. Ea acestea s-a adăugat imagine asupra ansamblului e- prevăzute sînt următoarele : so­ nând ca orice altă societate. To­
combinate miniere, mari trusturi şi oboseala psihică, mai accen­ conomic şi social în care trebuie cietatea în nume colectiv, so­ tuşi. introducerea capitalului
de construcţii, ctc.) pe de altă tuată la intelectuali, generată de operată reforma, ne punem în­ cietatea în comandită simplă, so­ străin, constituind o problemă
parte să concentrăm capitalul u- lipsa unei perspective sociale, de trebarea dacă legea prin simpla cietatea pe acţiuni, societatea in de interes naţional se prevede
nor întreprinzători individuali in presiunea exercitată de factorul ci adoptare este capabilă să ge­ comandită pe acţiuni şi societa­ înfinţarea Agenţiei Române pen­
asociaţii sau întreprinderi parti­ politic, izolarea în plan intelec­ nereze această reformă. Evident, tea cu răspundere limitată. Prin­ tru import de capital, care va
culare. Această mişcare de ca­ tual şi profesional. Aceste ele­ nu. Succesul acestui demers ţine cipalul criteriu dc clasificare este aviza domeniile unde este opor­
pital, va crea unele conflicte în mente cred stau în fapt la baza de curajul întreprinzătorilor, de acela al răspunderii acţionarilor. tun importul dc capital, precum
plan economic şi social. încetinirii şi chiar a blocajului capacitatea de adaptare a foiţei Funcţionarea societăţilor se face şi cuantumul acestuia. Intr-o cro­
Un element nu lipsit dc impor­ mecanismului economic, prin de muncă, de inteligenţa şi pro­ în baza liotărîrilor luate de adu­ nică viitoare, vom încerca să
tanţă pe care trebuie să-l avem in scăderea productivităţii, absen- fesionalismul conducătorilor şi, narea generală a acţionarilor — exemplificăm modul în care
vedere, consecinţele sociale pc care tism de la lucru, greve nejusti­ nil în ultimul rind, dc infringe- care constituie organul suprem o unitate economică de stat se
le va avea implantarea acestei legi ficate ete. In aceste condiţii pro­ rea aparatului birocratic încă al societăţii — care reglementea­ va transforma în societate co­
(sau ansamblu de legi) în socie­ ducţia a scăzut vertiginos în toate puternic instalat in societatea ză principalele aspecte ale ac­ mercială.
tate. Prima consecinţă şi cea sectoarele de activitate, ceea cc noastră. Vom reuşi ? Trebuie, tivităţii Societăţii. In mod cu­
mai gras’ă, este desigur şomajul. a dus la un grav dezechilibru e- pentru că nu este altă alterna­ rent, societatea este condusă, în P.S. Deşi atmosfera de lucru
O mare parte din forţa de muncă conomic. Practic, in clipa de tivă sau, dacă vreţi, cealaltă al­ funcţie dc forma ci de organi­ în Camera Deputaţilor, în a-
şi din păcate cea tînără, necali­ faţă, coi care doresc să mun­ ternativă este colapsul econo­ zare, de administratori, consiliul ceastă săptămînă, a fost calmă,
ficată, aflată în procesul de for­ cească nu o pot face deoarece nu mic cu consecinţele dezastruoase dc administraţie, comitetul de de lucru, „opoziţia** şi-a dat în
mare profesională va deveni dis­ au baza de materii prime asi­ in plan social. Acum să vedem, direcţie sau director. Vreau să petec. După ce în prima zi a dez­
ponibilă. Este, cred, limpede pen­ gurată, materii prime pe care le foarte pe scurt, ce prevede Le­ remarc aici, rolul extrem de im­ baterilor la Legea Societăţilor
tru fiecare dintre noi, că ajunse produc, sau mai bine zis trebuie gea Societăţilor comerciale. Ea portant care îi revine directoru­ comerciale s-a încercat blocarea
în situaţia de a fi rentabile, multe să le producă alţii. Se aplică este menită să asigure cadrul lui în structura organizatorică, activităţii cu discuţii sterile, fără
unităţi economice vor renunţa la dacă vreţi principiul dominoului legal de transformare a unităţi­ el fiind şi preşedintele consiliu­ obiect, a doua zi, grupul liberal
o parte din angajaţi şi ii vor căzind o piesă de la capătul şi­ lor economice dc stat în socie­ lui de administraţie precum şi a refuzat să participe la vot
utiliza mai eficient pe cei ră­ rului, le antrenează apoi pe toate tăţi comerciale, dar şi a micilor conducătorul comitetului de di­ Practic, prezenţa lor in sală a
maşi, care sînt mai bine pregă­ celelalte. Aceasta este în fond asociaţii şi întreprinderi apărute recţie. Nu vreau să intru în a- fost pur decorativă pentru că deşi
tiţi profesional şi mai discipli­ şi cauza ultimului val de greve ca urmare a Decretului 45 din mănunte privind organizarea şi s-au făcut numeroase apeluri de
naţi. Handicapul pe care trebuie ifin industria constructoare dc acest an. Prezenta lege are ea conducerea Societăţilor comer­ la tribuna Adunării, aceştia sub
să-l suportăm în această selec­ maşini, greviştii ncsolicitînd sa­ surse de inspiraţie Codul co­ ciale, dar ţin să subliniez faptul conducerea domnului Dan Lăză-
ţie firească şi necesară este însă larii, condiţii mai bune de muncă mercial din 1938 şi 1940 care au că Legea este .dc natură să în­ rescu nu au participat la vot E-
imensa oboseală acumulată dc-a sau alte remedieri sociale, ci pur fost apreciate la vremea respec­ tărească autoritatea organului de pisodul a fost hazliu, dacă ml
lungul ultimilor ani. Prost hră­ şi simplu materii prime pentru tivă ca fiind printre cele mai conducere, ea unic răspunzător penibil, domniile lor comportîn-
nită, cu programe de lucru pre­ a putea lucra. Din păcate aceste avansate din Europa. ^ de soarta societăţii comerciale. du-se ca nişte copii la grădiniţă,;