Page 2 - Calauza_1990_34
P. 2
*
Pag. 2 CĂLĂUZĂ • NR. 34 • 1990
„Ceauşescu a pus serviciul de spionaj suit conducerea sa personala...” i a închiderea it ie i
— l.M .l’. : — Dacă guvernul pre Dvs. înşixâ. Presa liberă din in centrală, am fost numit re liotărîl viaţa, viitorul. Ceauşescu
de* la Bucureşti vrea să supra Român Ut are un titlu care apare zident in K.F.G. în 1959 am de a pus serviciul dc spionaj sub • Conducerea gazetei noastre
vieţuiască, aşa cum sunt convins, foarte frecvent : Cine eşti dum venit şeful serviciului de infor conducerea sa personală. L-a fă şi conducerea Editurii „Mileniul
cl arc. după părerea mea, o sin neata, domnule cutare ? Dacă aş maţii tchnico-stiinţificc, şi de cut instrumentul său central de Trei“ s-au întîlnit, recent, la De*
gură opţiune : să deschidă larg puica să împrumut cumva acest atunci piuă la sfîrşilul aşa-zis'ei politică externă şi economică şi va cu dl. doctor Constantul Co
frontierele geografice, politice, e- titlu pentru a vă întreba : Cine cariere iu România, aceasta a Ia promovat pe şeful serviciului, jocarii, economist de talie inter
eonomicc şi tehnologice ale Ro- --micii, d-le l’acepa ? Şi, mai a- fost aeli\ ilatea principală pe generalul Doiearu, şi pe adjunc naţională, autorul prestigioasei
măniei către Occident. Aceasta les, cum aţi ajuns .şeful servi care. am desfăşurat-o... tul său, subsemnatul, în funcţii „Variante Cojocarul*' în legătură
este partea din lume către care ciului de spionaj, cum aţi ajuns N.R. : Ce înseamnă asta ? de consilieri personali ai preşe cu privatizarea economiei romtu
se îndreaptă acum speranţele atit de aproape de Ceauşescu i.M P. : — Spionaj tehnico-şli- dintelui, respectiv ai lui. Dintr-o neşti. Cu acest prilej a fost rea
ţărilor eliberate de dictatori co însuşi ? inţific. După venirea lui Coau- dată, dacă vreţi, am fost cata lizat un serial — evident, pe tem e
munişti. I ii foarte bun prieten pultat la vîrful piramidei. Tre de privatizare — care va fi pu
ai meu, fost consilier al preşe buie să vă spun că la început blicat în paginile Călăuzei,
dintelui Uragan, care acum cite- IN T E R V II1 C U G E N E R A L U L IO N M i HAI P A C E P A a fost ameţitor. După scurt timp • Ne-a sosit la redacţie revista
va zile s-a reîntors din Polonia, insă, am început să văd, şi să bilunară ECR A N-MAGAZIN din
a fost de-a dreptul extaziat de văd bine, murdăria morală a Iui Braşov. Se va realiza un schimb
schimbările pozitive pe care lc-a l.M.l’. : — Nu-i uşor să vor şcscu la pulere, fascinaţia lui Ceauşescu. Am văzut-o de aproa de idei între „Călăuza1* şi respec
văzul acolo. l.a numai cîlcva besc despre mine. Aş începe pentru furtul de tehnologie in pe, dc foarte aproape. Am în tiva publicaţie.
luni după ce Polonia a început prin a spune că m-am născut la dustrială a devenit o mărire sub ceput să înţeleg bine, foarte bi • „Detectivul" este noua pu
să înlocuiască economia socialis Hucureşti, în lt)28, înlr-o familie stanţială, imediată a sectorului ne, că cl şi Elena considerau ţara
tă cu o economie capitalistă de care s-a chemat ulterior de mic- de spionaj tehnic despre care ea pe o moşie personală, dacă blicaţie editată ta Sibiu de un
piaţă, mi-a spus el, magazinele burghezi. Am absolvit liceul Ma v-am vorbit şi pe care ii condu grup de ofiţeri. E agreabilă
ca o sursă de
pot spune aşa,
au început să fie pline de mar rele Voievod Mihai in 1947, şi ceam şi, evident, o creştere sem titluri şi proprietăţi personale. şi plăcută. Prin difuzorii noştri
fă, preţurile şi inflaţia seăzînd. am devenii inginer chimist in nificativă a importanţei funcţiei o găsiţi spre cumpărare.
( a să trag o concluzie, aş vrea 1951, făeînd parte din prima ge mole pe scara ierarhiei sale. Tre ■Anul 1972 a fost anul cind m-am • Sindicatul Liber şi Indepen
să spun că, după părerea mea, neraţie de ingineri educaţi sub buie să mărturisesc că, în acea hoţărît să rup cu ei. dent „Sidcrurgistul" al C.S. Hu*
o politică de deschidere către regim comunist. Aceasta, cit şi perioadă, am crezut, cum sunt (va urma)
Occident, şi de coaliţie internă, faptul că tatăl meu a desfăşurat sigur că au făcut mulţi alţii, că. nedoara a editat o excelentă pu
nu de xeno şi elauslrofobie, este o intensă activitate anti-faseistă Ceauşescu era altfel, că ci vroia Interviu consemnat de dl. blicaţie intitulată chiar „Sidenir-
singura alternativă viabilă, pe în timpul războiului, a făcut ea eu adevărat să creeze o Românie NESTOR RATEŞ gistui".
termen lung, pentru guvernul de eu să fiu repartizat la m iniste prosperă, independentă. Dar a in revista „Micro-Magazin" O Profunde schimbări la Zlg-
la Bucureşti. în ultimele zile, rul de interne, unde am fost in- venit anul 1972, care de fapt mi-a New York Zag. Vom reveni eu amănunte,
guvernul român a început să cadrat ca sublocotenent inginer,
dea semne încurajatoare în a- in 1951. După 1 ani in direcţia
eeastă privinţă. a 2-a de contra-sahotaj a secu
rităţii, am fost transferat la di
N.R. : — Ar trebui să abondo- recţia generală de informaţii ex A vrut părintele Calciu Dumitreasa să preia conducerea României?
năm subiectele politice, cel pu
ţin pentru moment, şi să vor terne. Acesta era titlul ei pe
bim, cu permisiunea Dvs., des vremea aceea. După o perioadă (l rmarc din pag. t) că aşa a fost. Ceea ce vreau să De aceea, nu putem sâ-i bla
precizez, în ceea ce mă priveşte măm pe toţi, fără distincţie, ci
Dc data aceasta voi citi şi eu pe mine, este faptul că sînt con trebuie să considerăm că aceşti
două fapte care, chiar dacă nu vins că marea majoritate a m i oameni constituie o categorie so
vor lăsa oamenii cu gura căs nerilor prezenţi acolo, în acea cială care poale activa în bine,
cată, vor confirma cu girul cui noapte, erau oameni de bună în instaurarea principiilor reale
va ceea ce toata lumea ştia. A- credinţă. S-a afirmat că toţi aceia ale democraţiei, atunci cind vor
ceste două documente au o sur erau mineri suspecţi aduşi de scăpa de influenţele mincinoase
să, au o semnătură şi o respon Ceauşescu după greva din 1977 ale unor indivizi al căror unic
sabilitate pentru că, spre deo formaţi din securişti, membri de scop este să se menţină la pu
sebire de comunişti, care îşi as partid şi foşti criminali de drept tere, unde au fost împinşi de
cund laşitatea sub anonimatul comun. hazardul revoluţiei, fără ca ei să
secretului, cel care semnează, a- Este foarte posibil ca o parte fi făcut ceva pentru ea.
coste documente şi-a spus totdeau. dintre ci, destul de numeroasă, Voi citi integral prima DECLA
na cu curaj opinia si a făcut să fi aparţinut acestei categorii. RAŢIE şi, dacă timpul îmi va
mulţi ani de închisoare pentru Sint însă convins că marea ma permite, voi citi-o şi pe cea de-a
acest curaj. joritate a oamenilor erau de doua :.... (va urma)
După demonstraţia minerilor, Nota Redacţiei : Reamin
au circulai in ţară zvonuri con bună-vredinţă. Ei au fost convinşi, tim că gazeta . noastră este
tradictorii : a fost venirea mino acum ştim şi de cine, că Fron independenta şi de aceea
tul era in pericol, eâ cine ştie ce
rilor un act spontan, născut din încearcă să găzduiască un
grija civica a celor care scot -e lintea in’.impla la Hucureşti şi mănunchi de opinii asupra
cărbunii pentru ţară, sau a Cost eâ măcar acum sosise ceasul să evenimentelor de după Re
o insligaţie de lip comunist, cu Iacă şi ci ceva pentru revoluţie, voluţie. Nn vom lua apă
care sînteni prea obişnuiţi din pentru care, pînă atunci, nu miş- rarea nici a părintelui
ceea ce am văzut in ţoale ţările cascra nici un singur deget, aşa Calciu şi nici a minerilor.
oprimate ? Documentul dc faţă , uni au afirmat muncitorii din Doar îi informăm pe oa
P E AICI N li S E TR EC E... | dovedeşte contrariul, şi noi ştim Hucureşti. meni cu aceste dezvăluiri...
CB
Cronica parlamentară funcţioneze atit de controversata mai ales, respingerea ei do către
„istorici" poate aduce mari preju
Agenţie. De fapt, opoziţia a cri
ticat Guvernul pentru că pune dicii, ţinind cont de marca au
l'arlami'iitu] m faţa unui fapt dienţă pe care. o au aceste par-
(l'rmaro din pag. 1) mai serios Adunarea Deputaţilor al capitalului ar fi de nalură să împlinit, respectiva agenţie ftinc- (ide în lumea occidentală : Iogca
şi anume la articolul 29, care a încurajeze investitorii străini, ţionind deja |>rinţr-o hotărîre a ar fi priţită cu neîncredero dc
De cind domnul Radu Oîmpoa- tentaţi de facilităţile oferite şi
nii şi-a anunţat intenţia de a fost socotit ea foarte restrictiv şi de cimpul neîngrădit de acţiune. Guvernului, iar acum se încearcă investitorii străini. Este necesa
„orchestra" opoziţia, acţiunile de de factură birocratică. In acest Ideea, trebuie să recunoaştem, legiferarea ei prin acest articol. ră, deci, unanimitatea sau cel
obslrucţionare pare că s-au în articol se discuta modul de au pare tentantă dar incumbă unele S-a invocat insă, ca răspuns, că puţin o vasiunanimitatc. Intr-o
mulţit şi în consecinţă a crescut torizare a societăţilor comerciale, riscuri. In primul linii, inexis Guvernul ponte infiinţa organis mare tensiune luările de cuvînt
şi tensiunea dintre Eroul şi opo mod asupra căruia s-au purtat tenţa unui control poate duce Ia me guvernamentale fără o apro- continuă. Frontul acuză opoziţia,
ziţie. Mobilul csle desigur uşor numeroase discuţii. Nu vom in grave dezechilibrul--i între diferi baro a Parlamentului. S-au adus eă iui votează legea pentru- că
de intuit : inlirzierea programului sista însă asupra acestui articol ea argumente numeroase exem nu doresc programul de reforme
dc reforme, pentru a demonstra poate şi pentru simplul motiv eâ tele ramuri ale economiei, de ple dc organisme similare din si, implicit, vor păstrarea actua
că actualul guvern este incopn- oarece investitorii străini vor fi aproape toate statele europene. lei organizări economice, numai
tibil să conducă, avind o strate el a fosl, totuşi, votat. interesaţi iu anumite ramuri mai Domnul Dan Marţian cu obiecli- cu întreprinderi dc stat. De aici
gie greşită. Ceea ee nu s-a obţi In continuare, votul a „curs" profitabili' iii detrimentul altora, vitatea-i bine cunoscută, nu a şi pînă la a fi catalogaţi ca neo-
fără probleme şi numai ezitarea care. ar fi prioritare pentru an i iscat să pună articolul la vot comunişti nu mai e. dccît un pas.
nut prin forţă s-ar putea obţine domnului Dan Marţian a făcut ea samblul economiei. în al doilea ei, după numeroase discuţii, a Este limpede pentru toată luniea>:
prin şiretenie : demisia actualu legea să nu fie adoptată în chiar rind, este şi o problemă de su reuşit să concretizeze împreună liberalii au pierdut partida şi
lui Guvern şi preluarea puterii inima săptămină de dezbateri. veranitate, pentru că accesul ric- i-au atras in acest joc periculos
eu iniţialorul proiectului de lege,
— de ce nu — de actuala opo l’uuza a fost un sfetnic bun coutroiat al capitalului străin, o altă formulare a articolului. şi pe ţărănişti. Simt pericolul1 şi
ziţie. pentru opozâţie (dacă putem spu ■Acest amendament, a întrunit cer o nouă pauză pentru consul
Dar să revenim la Legea So poate conduce Ia supremaţia a-
cietăţilor comerciale. V-am pre ne aşa) pentru că la ultimul ca eestuia iii anumite ramuri şi sec (greu) numărul de voturi nece tare, după care ei anunţă eă; îşi
pitol care părea lipsit de pro
zentat in numărul trecut, prin toare, ceea ce este de la sine în sar şi lucrurile se părea că re menţin criticilc la adresa celor
bleme „maşina de vot" după ci- ţeles că poate aduce grave pre intră in normal. In fond, amen două artieoio dar, dată fiind im
cipalele elemente ale acestei leva opinlcii s-a oprit de tot. Ia judicii economiei şi suveranităţii damentul producea o marc parte portanţa legii, au hotărît să= vo
legi. aşa incit ne vom referi as
tă concret cum s-au înlimplal statului. Agenţia ar avea, deci, din formularea opoziţiei. Situaţia teze pentru adoptarea, ci. Grupul
tăzi, sti iet la caracterul, dacă lucrurile. La articolul 215, care rolul de a aviza domeniul in care este salvată, hopul cel greu fu l’NŢ-cd, mai puţin maleabil, sc
vreţi politie al dezbaterilor pri prevede modul de înfiinţare a este permis accesul capitalului sese trecut. abţine de Ia vot căzînd victimă
lejuite de lege. Pentru a inţclege socielăţilor comerciale cu capi străin şi cuantumul acestuia în Dar, surpriză, după parcurge mior manevre greşite ale libera
mai bine de ce s-au aruncat atî- tal slrăin, comisia economică for structura fiecărei soeielăţi comer rea ultimelor articole (dc proce lilor,
tea forţe in joc, să subliniem mulase un amendament prin ciale, Dc asemeni, Agenţia poate dură, deci fără „risc" la voi) Cc concluzii se pot trage £n
incă o dată importanţa acesteia care elimina două alineate con dirija capitalul s]ire ramurile înaintea trecerii la voiul legii în finalul acestei cronici ? Mai iu
siderate ea restrictive. Mai m ul prioritare prin acordarea de do- întregul ci, grupul liberal a ce tii, eă opoziţia parc decisă să
in cadrul programului de refor bînzi, taxe şi impozite diferen
te intervenţii din partea opoziţiei
mări'. S-a afirmat, şi pe bună au sugerai fie refoemularea ar ţiate. rut o pauză de consultare. Fron folosească orice metode pentru
tul şi-a făcut şi cl socotelile ra
adoptării- unor
obstrucţionarea
dreplale, că Legea societăţilor ticolului, fie suprimarea lui în Rare logic rostul unei astfel dc pid : fără sprijinul unei părţi din legi, apoi că c nevoie de O marc
comerciale constituie placa tur
totalitate. S-a reproşat faptul că agenţii, dar eu toate acestea a- opoziţie, legea poate „cădea" pre atenţie si unitate din partea-m a
nantă a întregului program de re in articol se stipula faptul că mendamen.ul comisiei nu a în zenţa la lucrări fiind iarăşi sla jorităţii pentru a contracara a-
forme deoarece, pe baza ei, in- importul de capital se poale fa trunit numărul do voturi nece bă. La reluarea lucrărilor, grupul coastă tendinţă. Oricum, lupta SC
Ircgul ansamblu economic face ce numai eu avizul unei Agenţii sare. Acest fapt a fost posibil l’NL anunţă eă sc abţine de Ia anu.dă din cc in eo mai aspră.
pasul decisiv spre economia de guvernamentale, înfiinţată spe deoarece grupul ESN, a fost des v ot Este urmat imediat dc gru
piaţă. Dezbaterile generale au cial in acest scop. S-a emis pă completat prin numărul marc de pul PNŢ-cd cu aceeaşi opţiune. P.S. Pentru ca lucrările să- fie
sublinia! eu prisosinţă acest lu rerea că existenţa acestei Agen absenţe (trei comisii mixte cu iX urmat im ediat reprezentantul .şi mai complicate,- şeful Agenţiei
ţii ar fi dc natură să fiînezc ac Senatul, avînd lucrări la acea UDMR oare a întărit criticilc a* pentru importul de- capital este
ciu, opoziţia nereuşitul să-i gă cesul capitalului- slrăin pe piaţa oră). l,n aceste condiţii. însăşi du.so proiectului do lege (artico domnul Ion I. Brătianu, cel! caro
sească fisuri importante. In a-
românească, fiind un organism ârticolui in totalitatea lui nil ar le!© 23 şl 215) dar, după cîteva a produs prima scindare In par
ceslc condiţii votul a mers rela birocratic, care ar fi putut să fi avut sorţi dc izbîndă, ceea ce clipe, se pronunţă PENTKU. Jocu tidul liberal. Vă daţi- seama eo
tiv uşor. in prima săptămînă cenzureze sau chiar să refuze o ar fi însemnat o marc lovitură rile sînt' făcute, legea arc deja o cită „plăcere" au votat KderiE li
votnulu-se peste 2011 de articole. anumită tranzaţic cu partenerii dată acestei legi, prin neacccpta- majoritate eategorică. Totuşi, nc- berali legea şi, nnplicitţ fiinţa
O singură dată s-a împotmolit străini. In schimb accesul liber rca temeiului legal după care să n dop la rea ci in unanimitate şi, rea acestei Agenţii.