Page 2 - Calauza_1990_35
P. 2
Pnfc CĂLĂUZA • NR. 35 • 1990
MĂRUL DISCORDIE! DIN GRADINA MINISTERULUI AGRICULTURII
Du&ta viaţă sexuală a
„Dulcele stil" al domnului Victor Surdu nu mai mitiaidaxului american
emoţionează pe nimeni Ulalcvlm
Recent, a apărut cartea „The o saună, pregătită mal înainte.
L a sate, anotimpul toamnei se facă, pe ce cale să pornească ; ci de deputat şi preşedinte al .Man VVho Ilad Everylhing", o „Dacă persoana accepta această
simte, nu numai prin muncă, ci po cea a privatizării, a asocie Partidului Agrar. Călătoreşte monografie neautorizală despre invitaţie, lotul era în regulă", a
şi prin dispute, frăm întări, nu rii sau să răm înă la forma ve. destul de m ult şi rosteşte alocu. Malcom Forbcs, a reporterului menţionat Dunne. „Dacă nu, in
de puţine ori, aprinse. Să ne clic de C.A.P. ? Ceva este, ră ţiuni. Domnul Surdu, se intere Chris YV'nans, de la „Wall Street
pască oare un final de „toamnă sare şi fum. Se aud tot mai sează şi de legea pămîntului, ui- Journal". Desigur, capitolele ei vitatul continua să cineze, şi
înfierbântată" ? Tot ce se poate, m ulte voci care doresc să se îm tînd că pe vremea cînd a înde vor satisface o parte din curio poate primea şi o bacnotă de
devrem e ce, începutul se simte. proprietărească cil tot pămîntul plinit o funcţie im portantă la zitatea cititorilor în ceea ce pri 100 dolari".
De unde se nasc aceste dispute ? cu care s-au înscris în C.A.P. Ministerul Agriculturii, n-a ono veşte viaţa sexuală a lui Forbes. Cu toate că devenise bun prie
Numai şi num ai de la pămînt, Dovada acestei dorinţe, sînt m ă rat-o cum ar fi trebuit. Pe bună Tom Dunne, editor de la „St.
de la glia străbună şi sfîntă, ca surătorile de teren ce se fac, cît dreptate, oamenii satelor, nu M artin‘s Press" a alcătuit car ten cu acliiţa Elizabcth Taylor,
re, de la revoluţie încoace, o şi smulgerea ţăruşilor. V’echea prea rostesc cuvinte de aprecie tea din 15 capitole. Punctul de nu există nici o dovadă că For
devenit un „m ăr al discordiei", poveste, „lanţul slăbiciunilor" al re la numele mai sus amintit. atracţie îl constituie plimbările bes ar fi avut şi alte „femei
m ăr ce a crescut în grădina Mi nemulţum irilor continuă. Fie la Numai să vorbeşti în „dulcele prietene" dar cl îşi făcea „jo
nisterului Agriculturii, la um bra Koşcani, fie la Bretea Murcşa- stil" nu-i dc-ajuns. Vrem să au lui Forbes îm preună cu alţi bă cul" pe teren, mai mult cu b ăr
căruia, nu creşte şi nu se naşte nă, sau în alte părţi. Pînă a. dă şi D-l Surdu că, nu prea i ieţi, călare pe motocicletele sale
mult aşteptata lege a pămîntu- tunci, trebuie să spunem că, re se recunosc prea multe merite „Harley", la localurile de noap baţii ,,caie sunt cunoscuţi, dar
ncnumiţi", a -pus Dunne.
Iui. A trecut vara şi ne găsim cent l-am văzut pe D-l Victor în agriculură. N-ar fi rău să se te ale homosexualilor. De ase
Surdu la Deva şi Ia Expoziţia convingă, cît mai repede. Intre timp viaţa bisexuală a
în anotimpul semănatului şi oa Agricolă ‘90. De data aceasta, nu menea, el avea şi obiceiul de a Un Forbes a fon analizată şi în
menii de la sate, nu ştiu ce să în calitate de Ministru adjunct, MIRON TIC invita la cină pe noii salariaţi
sugerîndu-le să facă împreună coloanele săptămînalukii „Out-
week", o publicaţie homosexua
Cronica parlamentară le care a publicat un articol,
Un om a munt singur si neştiut senzaţional despre această exis
tenţă dublă...
(t'rm are din pag. 1) viitorul ţării noastre. Era deci (după Micro.Magazin), .NJew York
necesară o pregătire minuţioasă în Piaţa de vechituri
la diferite nivele. Fenomenul era a acestei delegaţii. Dar surpri
inerent în marasmul social pro ză, despre componenţa acesteia Chiar in ziua cînd apărea nu- ghilâ din medicamentul acela,
dus de prăbuşirea unui sistem şi declaraţia de intenţii a dife m ăiul trecut al gazetei noas- dar n-a mai ajuns la elixirul
social fals. riţilor membrii, deputaţii au aflat fre, în piaţa de vechituri din care poate îl ajuta să mai tră- A dio T.T.B. /
Se puneau mari speranţe în ...din emisiunea TV din seara Deva, a m urit un om. Se pare iască o zi, două... I’rilej pentru
alegerile de la 20 mai, care tre zilei de 23 septembrie. întrebat că abia venise din spital, era lumea tirgului să spună că bea Un grup de salariaţi de la
buiau să restabilească bursa va despre modul în care a fost al slab ca un schelet ; ajunsese „Erecţie", „Diana" ctc. Păca- Termocentrala Mintia au inten
lorilor umane. Şi trebuie să re cătuită delegaţia, domnul Dan într-un loc potrivit şi cînd s-a tele oamenilor neştiutori care ţionat să viziteze Tirgul Inter
naţional Bucureşti. După ce au
cunoaştem ca în bună parte, a- M arţian nu a putut oferi o ex aplecat să-şi desfacă puţinele se aflau in treabă în jurul ca- făcut toate demersurile — au
eeste speranţe nu au fost deşar plicaţie plauzibilă, lăsind impre lucruşoaie pe care le adusese davrului...
te. Am spus în bună parte, de sia că Biroul Executiv şi-a de spre vi uzare şi asigurarea e- ndiferent care a fost bio- constatat că O.J.T.-ul nu are auto
oarece situaţia de fapt ne arată păşit mult competenţa printr-un xistrnţei, dinăuntrul corpului a grafia acelui om, noi spunem care pentru asemenea vizite.
Domnului care s-a prezentat la
eă electoratul (din motive pe procedeu nedemocratic. Era ne fost podidit de un sînge gros, „Dumnezeu să-l ierte !" şi sîn- O.J.T. i s-a şi spus că nu-i ren
care nu le vom analiza aici) nu cesar ca, delegaţia să fie apro de bucăţele mici de ficat sau lem trişti pentru toţi oamenii
a reuşit să elimine din cursă bată de plenul Adunării Depu poate de plămîni, betonul s-a singuri care mor neştiuţi pe la tabilă o cursă pîn' la Bucureşti
toate elementele de care vorbeam taţilor şi Senatului, ca şi m an înroşit acoperind locul prin gropile de gunoi, prin locuri (la T.I.B.) cum e rentabilă o
cursă (de pildă) la sirbi. Dom
ceva mai înainte. Acest lucru se datul acestei delegaţii, mandat care căinaseră milioane de pi ferite de ochii celorlalţi. La nul respectiv ne-a sunat la re
resimte in viaţa parlamentară, care să cuprindă principiile ge cioare... I.ingă omul din care moartea acestui om au „parti- dacţie foarte revoltat, fi credem.
eu o mai mare acuitate in ul- nerale care să stea la baza in se scurgeau ultimile picături cipat" zeci şi sute d oameni ;
lima perioadă. tervenţiilor de la Strasbourg. Nu viaţă, cînd am ajuns noi unii impasibili, alţii regretind Doamne fereşte să se supere
muncitorii do la Mintia şi să nu
A crescut intoleranta, s-au în sa procedat în acest fel (şi nu acolo, se afla o sticluţă cu me pulin acea fiinţă care trecea în le mai dea curent electric celor
mulţit atacurile de factură poli pentru prima dală) dar faptul dicamente. O femeie a declarat moarte... de la O.J.T. pe motiv că mai
tică, unele secvenţe constituin- fiind cunoscut, se dorea in fapt că in momenlui cînd l-a po rentabil ar fi să-I dirijeze la...
du-sc în adevărate răfuieli (vezi recunoaşterea acestei greşeli ca didit singele, a încercat să in- VALERIU R Â U R E\X U ’ sirbi... (de pildă) po valută... Nu
veşnica dispută A.U.lt.—U.D.M.R.) o garanţie a nerepelării unor a- ştiu cum şi-ar lumina birourile
fără nici o legătură cu tematica semcnca greşeli. Dar, după lungi domnii de la O.J.T. Oricum,
pusă in dezbatere. şi aprinse discuţii, a fost impo pînă la T.I.B. nu mai e muJt
Mai gravă insă mi se pare in sibil să se „smulgă" de la cei inului „TRIUNGHIUL", ori timp (de gîndire)...
capacitatea camerei de a-şi găsi vizaţi această recunoaştere. întrebare în public ? cunoscătorii acestei organizaţii
un stil de lucru care să-i per Acest lucru mă determină să .. ...............................— sînt rugaţi să ne caute la
mită să fie eficientă dar în a- afirm că mai avem mult de Foştii membri ai Societăţii redacţie. Asigurăm discreţie a ia VIND jocuri electronice de sa
eelaşi timp să evite comiterea luptat pentru a instaura o ade de luptă împotriva comunis- solulă. Vă aşteptăm ! lă eu cistiguri in bani. Inform a
unor greşeli care pot avea con vărată viaţă parlamentară. ţii la tel.' 12382/957.
secinţe nebănuite. Inadaptarca Dacă acest eveniment ar fi un
la viaţa parlam entară a unei fapt izolat, îngrijorarea mea ar
părţi a Camerei Deputaţilor face fi desigur nefondată. Grav este
ca să se piardă o mare parte însă că la toate nivelele structu Două mărturisiri Interviu cu generalul !.M. Pacepa
din timp in discuţi) sterile seă- rilor de conducere socială şi e-
pind din vedere chiar conţinu eonomică (şi chiar politică) exis (Urmare din pag I)
tul unor texte de lege supuse tă această criză de organizare (Urmare din pag. 1) de la Ceauşescu. ci bine pre
dezbaterii. generală (şi) de o politică de Declaraţia este scrisă dc mină, şedintele Carter a fost un om
promovare inadecvată. Ne-am do semnată, şi poartă data de 22 să fac acest pas fără întoar mult prea onest pentru a crede
Critica mea nu se doreşte o rit cu toţii instaurarea unor con cere, mi-ani dedicat noua mea cele ce am raportat, că Ceau
„aliniere" la corul de condeieri duceri din tehnocraţi, dar se februarie, 1990, Bucureşti. viaţă aici, în Statele Unite,
care doresc cu orice preţ să dis pare că acest lucru se realizează Este evident cît de spontană a distrugerii cultului lui Ccau- şescu nu ora cel pe care îl cu
crediteze Parlamentul. Departe prin dim inuarea drastică a exi fost demonstraţia. Ce ne supără sescu. Sînt convins că Dvs. raj noştea, că Ceauşescu era foarte
de mine acest gînd, dar e nece genţei privind calităţile morale pe noi este faptul eă Frontul înţelegeţi mai bine decît alţii, diferit, eă era un asasin, că era
sară o recunoaştere a propriilor ale acestora. Rezultatul ? Lipsă minte că ascunde aci st lucru începutul a fost foarte greu. Pe un traficant, că era un tero rist
limite şi deficienţe. Dacă ar fi cinstiţi, ceea ec nu
de autoritate, carierism, urm ări poţi cere dc la nişle foşti mi vremea aceea 1978, Ceauşescu Am avut greutăţi în cadrul
Recunoaşterea limitelor este rea eu precădere a unor interese niştri ai lui Ceauşescu, ar fi era eroul preferat al presei oc
primul pas în demersul între personale, luptă pentru putere. s p u s : „I’utcm şi noi aduce oa cidentale. Preşedintele am eri Congresului American, pentru
prins de depăşire a acestora. E Aş putea argum enta aceste afir menii noştri, şi îi vom aduce". can, Jimmi Carter, care a fost că Congresul Statelor Unite dc-
greu să recunoşti că ai greşit, maţii cu numeroase exemple, dar Dar ei îşi ascund manevrele gazda lui Ceauşescu cu numai abia recompensase independenţa
dar acest lucru sporeşte calităţile ar fi nepotrivit pentru o cronică după minciuni, nu pentru alte trei luni înainte, şi care i-a lui Ceauşescu prin acordarea
celui ce o face. Se parc insă că parlamentară. Cred însă că exis motive, ei pentru că toţi aceşti mărturisit îlltr-un discurs pu clauzei naţiunii celei mai favo
nu silite in încă pe deplin pregă tă presă adevărată, conştiinţa oameni sînt educaţi in sistemul rizate...
tiţi să facem acest lucru, deoa mereu trează a unei naţiuni, ii comunist, ci sînt prizonierii pro. blic că arc numai de învăţat
rece poate cel mai greu lucru va demasca pe impostori. Vreau priilor lor structuri mintale, ca
din programul de reformă este doar să relev că vechile .practici re Ic-au fost impuse încă de
schimbarea mentalităţii. Un lu nu au dispărut şi încă se mai cînd erau şoimi ai patriei, ei nu O
cru mai puţin obişnuit s-a petre practică mita, corupţia şi trafi pot gîndi altfel, nu se pot eli
cut la şedinţa din 2-1 septembrie cul de putere, favoritismul şi bera dc sclavia ideilor lor. In Intlmplâri de la casa cu dame
in Camera Deputaţilor. într-o at protecţionismul. Nu vedeţi cît dc casa părinţilor lor, în şcoală, în
mosferă tensionată s-au form u greu poate fi schimbat un sim universitate, au fost învăţaţi şi (Urmare din pag. 1) tile de muncă la Madain Aura...
lat o scrie de întrebări Biroului plu gestionar sau un directoraş, au învăţat şi ei pe alţii că m in ‘ — Ha 1 Ha ! 11a 1 Si cum
Perm anent al Camerei, precum deşi cauzele sînt clare şi grave ? ciuna este singura metodă dc a un bărbat şi o femeie... Pe u r crezi că o să Scrie la rubrica 1
şi aparatului tehnic al acesteia. Nu vedeţi cît dc greu se numeşte conduce şi de a te menţine la m ă o să fii obosit şi plictisit „meseria" ? i
Avînd un caracter mai „intim" un viceprimar Ia un oraş ? Cui conducere. Toţi aceşti oameni au dc flecăreala mea şi o să-mi — „Curvă" sau „damă do *
răspunsul la aceste întrebări s-a1 foloseşte această stare de lucruri ? nevoie de o lungă perioadă do faci vînt, prctexlînd eă pleci companie..." Naiba ştie ! Să-şl ^
dat într-o şedinţă la care presa fn nici un caz cetăţeanului dc dezintoxicare de idei, aşa cum în provincie cu treburi... Asta bată alţii capetele pentru hîr- i
si televiziunea nu a avut acces. pe stradă şi nici măcar celor ca un drogat are nevoie de o lun c, ţi-o spun cu inima deschisă... ţoage...
Nu am să mă refer Ia noianul re conduc destinele ţării acum. gă perioadă de dezintoxicare. Şi-atunci, unde crezi eă ar Ire- — “ Eşti nostimă 1 La început \
de probleme cu caracter organi Ea poate folosi doar micilor (şi Ori, împinşi de hazard şi de bui să.m ă duc c u ? Ai h a b a r? mi-ai părut o urîcioasă. Abia l
zatoric sau gospodăresc care îşi mai marilor) profitori. încă oda manipulările lor în fruntea ţă — Să munceşti undeva... pe parcursul discuţiei m i-am ’
au şi ele semnificaţia lor, ci am tă vreau să afirm credinţa că — Nu, tăticule, pe mine nu dat seama că nu eşti aşa cum >
să mă refer la un fapt de o aceste lucruri se datorcsc m en rii, ci nu pot aplica dccit ceea mă mai vezi la muncă. Asta ai vrut să creezi impresia... |
importanţă cu totul deosebită. talităţii învechite, a unor con ce au învăţat de la tatăl lor mi sc parc munca pentru caro — Toţ asta i-ai spus şi Mi-
Este vorba de participarea unei cepţii de viaţă întemeiată pe o de idei, Ceauşescu, chiar dacă, sînt făcută... rclei cînd v-aţi despărţit ? J
delegaţii parlam entare române la — Bine, dar ce te faci la — Cred că i-am făcut un ţ
lucrările Parlam entului European morală... amorală. după aceea, cum spune Frcud, pensie ? compliment mai drăguţ... 1
de la Strasbourg, în vederea ad Dar în acelaşi timp cred că e- s-au răzvrătit Împotriva tatălui __ _______ __ . . . . __ Aşa sînteţi toţi bărbaţii. /
— Una din două : ori cu mă
miterii României la acest înalt xistă în noi puterea de a lupta lor, Lau ucis şi chiar i.au mîn- îmbolnăvesc de SIDA şi-s gata Sc schimbă lumea dar voi tot i
forum european cu statut de ob cu răbdare şi înverşunare împo cat carnea, ca să introducă fn ca franţuzoaicele alea» ori( nişte călăi aii rămas..* .
servator. Este evident pentru ori firea lor vlăguită energia crimi plnă la urm ă se oficializează V
cine că acesta este un eveniment triva acestor structuri sociale şi profesia noastră şi no dăm căr- (va urma) |
cu adevărat istoric de al cărui mentale de m ult aruncate la co nală a acestuia...
rezultat depinde în mare parte şul de gunoi al istorici. — -------- -------- --—- (va urm a) ,
