Page 3 - Calauza_1990_35

CĂLĂUZA • NR. 35 • 1990
pog. 3

Expozeul Prim-Ministrului Dr. Petru Groza Grupul special IX A.F. Bomber Comand
făcut în şedinţa Comitetului Executiv al La data de 1 august 1913. se Dar, pe lingă încărcătura adu­ in legătură cu intrarea trupelor

cătoare de moarte şi distrugere,
Frontului Plugarilor, privind întîlnirea şi deschidea acţiunea de bombar­ au început să arunce şi baloturi sovietice pe teritoriul României
dare a principalelor oraşe şi a
şi că aceasta nu are
pretenţii
zonelor petroliere româneşti de mari cu „manifeste", prin care teritoriale asupra ţării noastre'*.
către aviaţia anglo-americană. In
convorbirea personală cu Stalin acea zi grupul special IX AF se făcea apel întregului popor, 3. Regatul Unit al Marii Bri­
armatei şi conducătorilor
mili­
tanii, din care de asemenea am
Bomber Comand, format din 178 tari, să înceteze războiul împo­ în memorie, fraza : „R o m ân i!
(urmare din numerele trecute) sovietică ne stă la dispoziţie. bombardiere evadrimotoare B 21 triva U.R.S.S. şi a Naţiunilor Urmaţi calea raţiunii ! încetaţi
O altă problemă pe care mi-a Pe plan intern ne continuăm „Liberator" a decolat din Ben- Unite, să încheie armistiţiul şi războiul împotriva Naţiunilor U.
indicat-o generalissimul Stalin a programul. Vom pregăti masele gliazi. Africa de Nord — Libia, să întoarcă armele împotriva a- nite şi U.R.S.S., întoarceţi ar­
fost electrificarea ţării. în Uniu­ pentru alegerile generale şi cu destinaţia Ploieşti, unde şi-a devăiatului duşman comun, ar­ mele împotriva adevăratului duş­
ne s-a realizat în proporţii gran­ consolidaţi politiceşte prin ale­ aruncat întreaga încărcătură de mata liitlcrisiă-hortystă, să eli­ man, GERMANIA hitlcristă !“. '
dioase. geri vom avea prilejul să reali­ bombe, fiecare de eîte 2000 kg. bereze astfel pămîntul sfînt al Din manifestele adunate, am
Şi am plecat din casa genera- zăm un pronostic ce mi-a făcut Acţiunea se numea „TIDAL patriei. împărţit şi la alţi cetăţeni, alto­
lissimului Stalin, cu sufletul meu generalissimul Stalin la despăr­ WAVE“ (val distrugător). S-au Intr-o noapte, de la începutul ra le-am spus ce este scris în
de rom ân împăcat. Mi-am zis : ţire : mai întors la Benghazi, 88 de verii anului 1911, locuitorii sa­ ele, aşa cum am mai relatat, cî-
bipe am făcut pînă acum, nu mă România nu-i un stat mic. Do­ bombardiere, din care apte de tului FIZEŞTI (comuna Pui), ju ­ teva le-am dat celor doi jan ­
mai chinuie bănuiala, sînt pe li­ uăzeci de milioane de braţe care îşi zbor pentru a doua zi, numai 33. deţul Hunedoara, s.au trezit că darmi (ei au rămas la o casă şi
nia destinului (halal destin I). găsesc loc de m uncă în ţara lor înverşunatele avioane do vână­ plouase cu astfel de manifeste, s.au îm bătat turtă, n-au mai vă­
M-am luminat, m-am edificat. şi nu emigrează ca în Italia, re­ toare românşti I.A.R. 80, 81, ri­ incit, de prin grădini puteau fi zut să citească ce scria în m a­
Cine vorbeşte cu generalissimul prezintă o forţă statală. Aveţi posta artileriei antiaeriene ro­ adunate cu grebla. Aflînd accsl nifeste), restul ascunse pe sub
Stalin, ştie cc-i rămîno de făcut bogăţii imense care bine .şi chib­ mâne şi grupul german de vî- lucru, autorităţile, au trimis jan ­ cămaşă, le-am dus acasă şi le-am
cel puţin un an. Şi atunci ce zuit exploatate, vor putea face nătorc, au doborît 53 de bombar­ darmii care, ne-au chemat pe răspîndit cetăţenilor din satul
sfat vă dau si vouă scumpii din România o vecină a noastră diere. restul fiind avariate. cîţiva copii mai răsăriţi, dindu-nc GALAŢI.
mei prieteni ? puternică, bogată si independen­ Abia Ia 1 aprilie 1911, anglo- ordin să adunăm toate manifes­ Nu am scris pînă acum despre
Să luminaţi masele ? tă. americanii au reluat acţiunile de tele ce !e găsim, pentru ca aces­ aceste evenimente de teama ca
Sintem pe linia bună şi num ai Independentă, — înţelegeţi-mă. bombardament, atacînd în acea tea să nu poată fi citite de lo­
aşa putem servi acest neam al Vă ajutăm să ne fiţi o astfel zi Bucureştiul, în 5 aprilie — cuitori. De fapt nici nu puteau fi nu cumva, un „partid" pe atunci
nostru ? de vecină, a fost pronosticul ge­ Ploeştii, în 2 iunie 1911, Simeriu, ui ilegalitate şi acum autodizol­
Intrăm în luptă pentru alege­ nialului Stalin. Cluj, Oradea şi apoi zi şi noapte, citite, deoarece o marc parte vat, să-şi poată autoatribui me­
rile generale. Frontul Plugarilo'' stoluri uriaşe de avioane, brăz­ dintre aceştia nici nu erau ştiu­ ritul de-a fi răspîndit astfel de
în tovărăşia Partidului Comunist Rezumat de Lt. col. dau cerul României, aruneîndu-şi tori de carte în acele timpuri,
din România vor putea îm preu­ SEVER AL. SLATINESCU încărcătura ucigaşă peste oraşe, in schimb, le-am citit noi copiii manifeste, pentru ieşirea Româ­
nă să ajungă la scopul comun : („Calendarul Săteanului", sate, obiective militare şi econo­ niei din război, fapt petrecut
ridicarea poporului. Experienţa 1910) mice, ete. şi le-am explicat că sfîrşitul cîteva luni mai lîrziu.
războiului se apropie. Manifes­
Apelăm la locuitorii satului
tele de mărimea unor file dc
FIZEŞTI care cunosc evenimen­
carte, cuprindeau apelurile a trei tul, sau, întîmplător, au păstrat
ţări : vreun exemplar din aceste m a­
1. Statele Unite ale Amerieii ; nifeste, să se adreseze cu toate
2. Uniunea Sovietică din al încrederea redacţiei ziarului
cărui text reţin că se amintea
„CALÂUZ.V.
despre : „Declaraţia din 2 apri­
lie 1911 a guvernului U.R.S.S., THAIAN PK1SI.OREAN
O are a şa s în te m ?
OCTOMBRIE — 10 — : ZODIA SCORPIEI : Aduce
temei avare după hani şi care nu ştiu să ţină tainele.
Schimbătoare din fire, ajung arţăgoase şi gîlcev itoare. Băr­
baţii silit iuţi la minie. mereu căutînd să iscodească un
anume ceva. Cu vîrsta ajung tăcuţi şi morocănoşi. De obi­
cei sînt ursuzi...
M \ E A E D A

\
In cartea de muncă a viitorului preşedinte al Poloniei scrie
clar : ELECTRICIAN. \ SE FURĂ VIRTOS ÎN STATELE UNITE...
fu fotografia — sosită recent din Polonia — Leseh VVallosa —
pe când încă nu se gîndca la înalta funcţie dc siat...
Mai sint şi vremurile sub ora... ! Un detectiv al procuraturii din Queens şi-a
insusit 500.000 dolari
i
Cunună de flori şi inimă | } Casa dc bani a Procuraturii că El Asswooty ar fi furat a- a început să nu mai prezinte
I din Queens, N.Y., a fost aproa- proape 500 000 dolari. chitanţele de primire a bani­
ţ VI. Duminica zisă a Sama- având un templu pe muntele 7 ^ pe complet jefuită de către El Asswooty, chipurile obţi­ lor, mai ales că, virtual, nu e-
: rincncii, femeia din Siharul Sa- Garizim, dar erau consideraţi ) i unul din detectivii săi, acuzat nea pe chitanţele de decontare xista nici un revizor pentru
' măriei (în vremea Mînluiloru- de iudei „spurcaţi" şi nu-i ac- i ) de a fi sustras zeci de mii de a banilor iscălitura dc aproba­ fondul secret, care era parţial
ţ lui anexată' Siriei), căreia i se ccptau. Isus vrea ca toţi să se / \ dolari din fondul secret alocat re a superiorilor săi, după ce suportat de guvernul federal.
i descoperă lsus la „Fîntînn lui mîntuiască şi la cunoştinţa a- 1 pentru protecţia martorilor, pretindea că are nevoie de O parte din excrocheria lui
' Iacov" cind ca m irată între dcvărului să vină (cf. si Mt. i ca să-şi întreţină cu vinuri num erar pentru plata adăpos- El Asswooty se axa pe adâpos-
ţ altele 'de faptul că-i ştia tre- 10,1: 11,28; Lc. 6,13; 10,1) şi l scumpe şi mese copioase priete­ tirii unor martori în hoteluri. tirca martorilor la luxosul Ho­
i cuiul păcătos, a adunat satul nu-i dispreţuieşte ci-i caută şi ) nele sale. După primirea sumelor, El tel Marriott, folosind credit-
' să-l vadă pe Cel ce i-a spus ei pe samarineni. i Cu feţe roşii de minie, pro­ Asswooty reţinea o parte clin cardul său personal. Astfel de­
1 toate (Ev. 104.). în timp ce Deşi o ştia păcătoasă pe fc- ) curorii l-au ţinut la „frigare" ei pentru sine, spunînd hotelu­ tectivul a reuşit să camufleze
i evreii (ebreii) palestinieni vor- meiel o acceptă blind cu gîn- ^ timp de două ore pe colegul lor rilor să factureze la biroul mai mult de 300 009 dolari,
i beau ebraica sau aramaica, dul slînt de a o mîntuhi şi a-i i deteclivui Sabra EI Asswooty, procuraturii, în loc să plătească cheltuiţi ca pentru găzduirea
' numiţi şi iudei (locuitori ai apropia şi pc alţii prin ea de ’ Incorcînd să determine cîţi cl factura cu num erarul primii. martorilor, sume cu caro şi-a
\ Iudeii) şi ţineau Legea mozai- speranţa fericirii prin iertare, ţ J bani a furat ol timp de peste Excrocheria n-a putut fi des­ oferit vacanţe gratuite şi ca­
i că, din mijlocul cărora s-a căci maro e taina iertării clar 1 l cinci ani. coperită deoarece nimeni nu l-a douri.
,■ născut I-Iristos cu trup ome- şi atît de necesară şi importau" 1 } Cercetările întreprinse arată controlat pe El Asswooty, cind (După „Miero-Magnzin")
ţ ncsc, samarinenii monoteişti şi lă... (va urma) )
^ ci ţineau numai Pentateuhul preot V \I.ER PETRU S. OLEA 1
( ( = cele 5 cărţi ale lui Moise) Parohia Cib \
Sfaturi practice
Capricii
C O N T R A C T GEN CARAGIIEAUR autor a @ O bucată de unt proaspăt
se poate freca sul) formă de
peste 30 volume apărute în 11
Gazetei „CĂLĂUZA", incomodă : spumă mai uşor dacă se pune
limbi, în vederea publicării unui deasupra unui vas cu aburi.
Editura „Mileniul Trei" anunţă Gazetă săptămînală,
că a fost contactată dc către volum dc versuri. Cartea va a- Tinzi spre-o lume ideală. ® Pîinea se reîmprospătează
scriitorul şi omul de afaceri ca­ pare cu o prefaţă dc IOAN A- Dar vorbind de una, alta dacă se înfăşoară intr-un şer­
10—15
vet umed şi se ţine
nadian (de origine română) EU­ DAM. Mai agiţi cu bîta, balta... min. la cuptor.
9 Cojile de mere nu se a-
Celor care au schimbat numai numele străzii runcă. Ele se usucă şi sînt
„Dr. P. Groza" foarte bune pentru ceai.
In una din serile trecute, în S A D IS M • Albuşul dc ou se bate mai
spatele blocului D de pe str. Dc- Denumirea i-aţi schimbat uşor în vas de metal şi picu-
cebal — doi indivizi au lovit cu umplut dc sînge. Doi redactori ai După timp îndelungat, rînd peste el zeamă de lămîie.
sete pe un cetăţean. Aveau o gazetei noastre ajutaţi de nişte Dar statuia străjuieşte 9 Dacă în cartofii care fierb
plăcere diabolică în felul cum a- femei miloase — au reuşit să-l „Timisoara“ o priveşte.,. se pun 2—3 căţei de usturoi,
plicau loviturile cu pumnii şi (ragă lingă zid şi să nnunţo sal­ IOAN BUGNĂR1U aceştia devin mai gustoşi.
după ce acesta a căzut, au con­ varea. Dacă şi sadismul este o ANA VALERIA
tinuat să-l lovească piuă ce l-au plăcere, noi ii urîm pe sadici...