Page 2 - Calauza_1990_36

P.)». 2 CALÂUZA • NR. 36 • 1990

Istoria dincolo de cenzură, dar dincoace de autocenzură
Viaţa trece prea repede pe în sfîrşit, în editura „Huma- Nu ştim dacă Viclor Frunză zări, cu analize obiective şi tot­

nitas", a apărut o carte pe care este istorio ca formaţie sau doar odată motivate.
lingă crucile Clujului... cu doi-trei ani în urmă, orice ca vocaţie. A doua variantă ar dar ea se bazează pe respecta­
Istoria nu este o ştiinţă exactă
ales
explica foarte multe, mai
cetăţean român cit de cit pasio­
nat de istorie ar fi dat mult să diferenţele crase existe a te între rea riguroasă nu numai a fap­
o poată citi. Se poate ghici uşor dorinţa demersului istoric şi tului istoric ci şi a ansamblului
Dacă cumva poposiţi în toa­ pară în veci florile. Măcar atit transpunerea ei într-o realitate de fapte istorice ea un tot uni­
mna aceasta la Cluj, oricit tic să mai putem face pentru vic- că este vorba de „Istoria stali- hiperdb cutai Jlă. tar. Cel puţin din aceste motive
nismului în România" de Victor
grăbiţi aţi fi în căutare tic măr­ timilc eliberării noastre.,. Frunză, cu o primă ediţie apă­ nu putem considera lucrarea ca
furi sau alimente nu uitaţi să La numai ciţiva paşi de aici, rută în Danemarca sub titlul Ah im tio ni se pare vulnera­ o istorie a partidului comunist
treceţi şi pe la crucile eroilor zeci de oameni stau pe bănci „Istoria Partidului Comunist Ro­ bilă schimbarea titlului ediţiei a în cazul în care Victor Frunza
din iarnă. Şi mai ales nu uitaţi şi sc bucură de sar rele superb mân". doua faţă de prima. Motivaţia consideră că demersul său este
să duceţi acolo o floare. Sînt al toamnei. în j ir, mulţime de Demersul istoriografie al auto­ nu o gtsim în cuprins, privit ea o istorie a stalinismului, atunci
îngrozitor de triste şi uitate 1 tarabe cu zinc, reviste, cărţi rului citat este un eveniment stu.,'.’urâ a cărţii. erau necesare mai multe delimi­
Deşi sc află aşezate tle-o parte cum nici nu visam să citim în primul caz se vrea o isto­ tări. Stalinismul a fost în pri­
şi de alta a unei impozante bi­ vreodată în limba română, în deosebit, din mai multe puncte rie a unui partid politic. Atunci mul rînd, o doctrină politică la
de vedere. Nouă foarte impor­
serici, deşi trec pe acolo mul­ România. Dar pe lingă aceste tant ni se pare cel prin care s-a am avea nevoie de o cu totul fel ca anarhismul sau fascismul,
ţime de oameni, ele sînt două cruci fiecare trece grăbit. Viaţa depăşit o limită a cenzurii, fiind altă perspectivă, dacă ţinem cont să zicem. în acest context ar fi
cruci simple, de lemn, aşa cum se trăieşte acum la o altă tem­ posibilă astăzi în România, a- de rigorile ştiinţifice ale istoriei fost interesant de văzut care sînt
numai Ia căpătîiul omului să- peratură. Nimeni parcă ntl-şi pariţia unei cărţi care să nu fie Lucrarea are la bază analiza e- asemănările şi diferenţele de e-
rae găseşti. Iarba din jur şi mai aminteşte de morţi. Deşi, nevoită să respecte o linie aşa- venimenţială, realizînd totul ca senţă între stalinism şi comu­
chiar lemnul lor a fost cîntlva poate în piepturile acestora a zis oficială. Este deosebit de im­ într-un film căruia îi lipseşte nism, care au fost condiţiile con­
pîrjolil de focul luminărilor şi zvîcnit mai dureros dorul de portant că s-au putut înlătura montajul, adică imaginile sînt crete ale apariţiei şi genezei sale,
a rămas aşa, acccntuînd şi mai libertate, de aceea au ieşit în nişte bariere care aveau certe puse cap la cap fără structurarea toate pe fondul unei cauzalităţi
tare tristeţea nemărginită a faţă. Deşi pe vama sufletelor influenţe psihologice în conş­ necesară, conform scenariului. istorice. Ar fi simplist să spunem
locului. lor noi avem speranţa să ne tiinţa oricărui român. De aceea Oricît de mult am contesta un că nazismul este doar rezultatul
Mă gîndeam că înfr-un ase­ întoarcem în Europa. am aşteptat cartea cu profundă partid politic sau altul, nu pu­ temperamentului coleric al lui
menea loc nu trebuie să dis­ M ARIANA PÂNDARU tem nega cauzalitatea ca originea Hitler şi a unei isterii colective
emoţie. faptului istoric. Domnul Frunză,
în acest sens practică o galo­ din Germania interbelică. Ră­
dăcinile sînt mult mai profunde.
„ Un om care a inţeles cu 15 ani mai înainte că comunismul nu pantă cursă de obstacole. Ca modele de analiză am putea
La fel şi în cazul stalinismului.
în al doilea rînd, orice partid
prezintă o doctrină economică lua „Germania nazistă" a lui Eiizo
poate crea valori, poate numai să le distrugă..." şi politică, are o structură orga­ Sollotti sau „Italia lui Mussoli-
nizatorică şi un scop al activi­
ni“ a_ iui Max Gallo. Ambele
tăţii sale. Ar fi deosebit de inte­
de
cismul dintr-o multitudine
NESTOlî RATEŞ : — Clauza elauza naţiunii celei mai favo­ dezgustat de cele văzute la resant de urmărit cura au evo­ judecă nazismul şi respectiv fas­
naţiunii cc!e mai favorizate a rizate. A fost, intr-adevăr, un a- curtea lui Ccauşescu, care a în­ luat aceste aspecte între 1921— perspective, adică exact ceea ce
1934. Din acest demers ar fi re­
fost acordată cu trei ani îna­ devăral prieten al poporului ro­ tors armele împotriva acestuia şi lipseşte cărţii domnului Victor
inte... mân. fir concluzie : Cine este a reîncepui viaţa la 50 dc_ ani, şi ieşit un altul, foarte important, Frunză. (va urma)
Pacepa, da ? Eu îl consider este astăzi deosebii de fericit vă. raportul dintre intenţii şi reali­ prof. GIIEORGIIE FIRCZAK
ION lYIIIIAI PACEPA: — In
1975, exact. în 1975, apoi a fost pe Paccpa a fi un om care a cre­ zîndu-şi ţara eliberată.
Interviu de NESTOR RATEŞ,
reînnoită în fiecare an, chiar cu zut într-un ideal, dar care, la un
preluat din revista Micro-
puţin înainte dc a mi se acorda Magazin cu aprobarea doam­
azil politic. Vedeţi, acum, cînd Interviu cu generalul nei directoare CĂTA e i n A
toată lumea cunoaşte adevărata ION MIHAI PACEPA LUM INIŢA LIGI
faţă a lui Ccauşescu, demascarea
lui parc o joacă dc copil. In moment dat. a avut curajul să Nota redacţiei: Incepînd din
realitate, pentru mine cel puţin, sc desprindă dc acest ideal, să sc numărul următor — vom publica
a fost un drum lung şi greu, pc desprindă de el atunci cînd a partea a treia a interviului, unde
care, dacă l-am parcurs, l-am văzut că, de fapt, era departe de veţi citi noi date semnificative
parcurs cu sprijinul congres­ n fi un ideal, Un om care regre­ despre viaţa lui Ion Mihai Pace­
manului şi prietenului meu, tă profund că a lucrat 21 de ani pa şi despre felul cum este pri­
Frank Wolf. El a difuzai i dată­ în serviciul român de spionaj. vit acesta în România post-revolu-
rile melc Congresului S.U.A , le-a LTn om caic, cu 15 ani mai îna­ ţionară. In plus, reacţia lui Ccau.
susţinut în faţa preşedinţilor inte, a înţeles că comunismul nu şescu la apariţia cărţii „Orizon­
Reagan şi Uush, a convins gu- poate crea valori, poate numai turi Roşii".
vcrnul american să suspende să Iu distrugă. Un om profund PETRU JURJ S.U.A. Tot înainte tovarăşi...
• ___ ® • • • • • • •
CRONICA PARLAMENTARĂ
Vechile mentalităţi—„piatra de moară“ ce ne atirnă de gît!
(Urmare din pag. I) trupe de actori. Vă închipuiţi cit tuşi puţine legi importante, iar monele sociale şi economice. In Icjuit o luptă lungă şi acerbă
de „uşor” ii vine unui ministru atunci cînd ele au ajuns, nu au aceste condiţii munca parlamen­ (două zile de dezbateri) din par­
portant pentru cititorii noştri să „picat" între o mie de funcţio­ fost „concertate". îmi notam în tarilor în teritoriu se reduce la tea cadrelor didactice. Discuţiile
înţeleagă cauzele şi implicaţiile nari care trebuie să accepte ideea timpul dezbaterilor la Legea so­ culegerea de date şi informaţii purtate au dovedit că numeroşi
fenomenelor sociale şi economico. (şi să contribuie la înfăptuirea ei) cietăţilor comerciale, cîte alte caro se transformă, în ce] mai deputat i-profesori, nu se pot de­
Aşadar, enunţam ideea că prin­ că nouă sute ci intre ei îşi vor legi mai sînt necesare pentru ca bun caz, în interpelări adresate barasa de vechile mentalităţi, ei
cipala piedică în calea reformei căuta de mîme altă slujbă, mai aceasta să funcţioneze. Din cele Guvernului. Aminteam şi de o susţinînd cu îucăpăţînare excep.
este mentalitatea oamenilor, im­ puţin bănoasă şi mai jos pe sca­ cel puţin 6—7 legi necesare, una izolare faţă de Guvern, izolare tarea de la lege, în ideea păstră,
posibilitatea unui proiect irnpor. ra socială. Aceşti nouă sute vor singură a ajuns să fie adoptată susţinută însăşi de acesta din rii criteriului vechime pentru
tant de a se adapta noilor con­ imagina o mulţime de impedi­ de Adunarea Deputaţilor, în urmă, în virtutea separării pu­ promovarea în învăţământ. Za.
diţii sociale. îngrijorător este mente care să permită realizarea timp ce chiar Legea Societăţilor terilor în stat, Contactele se re. darnic s-au dat exefnple de ti­
faptul că acest fenomen este d n unei structuri viabile ca numai comerciale nu a trecut încă de zumă la obişnuitele interpelări neri specialişti romăni care au
ce în ce mai pronunţat in pă­ o sută „de aleşi ai zeilor". Pen­ Senat. Ce să mai vorbim de ce. (de o eficienţă cel puţin îndoiel- devenit profesori de unanimă re­
turile dc sus ale societăţii, la tru a putea acţiona rapid şi e- lelaltc legi care sînt încă la Gu­ nică) şi la dialogul purtat cu o- cunoaştere în străinătate, fără
nivelele decizionale. ficient. Guvernului — pe lingă vern şi mai au încă un drum cazia dezbaterilor proiectelor de să mai parcurgă lungul drum al
Iată, membri ai Guvernului sc curaj, inteligentă, perseverenţă — lung pînă să intre în vigoare. legi. Aşadar, vîntul cel bun a] treptelor şi gradelor, rezistenţa
plîngeau recent de faptul că re­ îi mai trebuie şi un cadru legis­ Pare că Guvernul nu a reuşit să înnoirilor pare că bate tot mai mai vîrstnicilor noştri colegi a
zistenţa vechilor structuri de con­ lativ care să stea la baza acestei elaboreze un program clar de slab dinspre acest Parlament izo­ fost de neînfrînt. „Cum adică —
ducere (în special ministeriale) reforme. Este necesară o lege a reforme legislative care să stabi. lat, cu puteri .şi atribuţii limitate, spuneau ei — să vină un tinere)
sînt mult mai rezistente decit se ministerelor, una a Guvernului, lcască priorităţile şi ritmul aces. măcinat el însuşi de numeroase să-mi ia locul după ce eu am
anticipa. Practic, la această oră o alta a administraţiei locale şi tor reforme. controverse. ’ dat examene timp de douăzeci
reforma administrativă a progre­ aşa mai departe. Am relevat faptul acesta, de­ Pesimism ? Nu, aş zice mai de­ de ani ?“. Şi au _ reuşit să-şi ina.
sat extrem de timid. Ministerele Ajunşi în acest punct, putem oarece ţara îşi pune speranţele grabă realism, pentru cu trebuie pună punctul de vedere, aşa
nu şi-au stabilit noile structuri, să ne întoarcem la Parlament şi tocmai în munca Parlamentului, să fim realişti şi să vedem li­ strîmb cum era. Acest lucru ne
nereuşind să „scape" de vechiul să vedem ce legi sînt în lucru în demersul de democratizare a mitele actualelor organisme ale dovedeşte că mai avem mult de
aparat care număra mii de sa. şi dacă ele sînt în măsură să vieţii sociale, de aşezare a eco­ puterii. Aceste limite se datorea. luptat cu noi înşine pentru a ne
lariaţi. Dar, să vedem cum s-a contribuie la reforma adminis. nomiei pe principii sănătoase ză, în principal, mentalităţii oa­ rupe de vechile mentalităţi — o
înfăptuit reforma mai jos, - la trativă. în actuala sesiune, spre care să o facă eficientă, eficienţa menilor. Şi pentru a susţine a- adevărata piatră de moară ce ne
nivelul prefecturilor şi al pri­ exemplu, din cele aproximativ aducătoare de bunăstare. Răbdă­ ceastă idee, să vedem dacă „ale. atirnă de gît. Drumul spre pro-
măriilor. Aici, lucrurile nici mă­ douăzeci de acte normative a- tor, electoratul ne întreabă : „ce şii poporului", deputaţii, au reu­ pia noastră libertate este lung şi
car nu au demarat, neexistînd doptate doar unul are tangenţă aveţi de gînd ?“. „ce măsuri veţi şit să se rupă de vechile struc­ greu. Şi chiar cu ideea (nece.
intenţia de a reforma structura] cu această problematică: este lua pentru... ?" sau „nu vedeţi ce turi mentale. Exemplificarea îmi sară I) de a renunţa la mulţi din
aceste organisme, ele fiind pre­ vorba de mult controversata se întîmplu in ţară 7". Dar, răb­ e prilejuită chiar de dezbaterile cei care au fost în primele rîn-
luate din vechiul regim cu per. Lege privind angajarea salaria­ darea are şi ea limite şi într-o ce s-au purtat recent pe margi­ duri ale revoluţiei, va trebui să
sonalul salariat cu tot. Ce-i drept, ţilor în funcţie dc competenţă zi ne vor întreba: „pentru ce nea Legii referitoare la angaja, facem loc celor curajoşi, inteli­
au fost numiţi conducători noi (lege la care ne vom referi în v-ara ales întrebările sînt pe rea pe bază de competenţă. Le­ genţi şi, mai ales, dezbăraţi de
— primari, secretari, prefecţi, etc. cîteva cuvinte in încheierea cro­ deplin justificate şi ele reliefează gea concisă şi clară (trei articole) vechile mentalităţi.
dar care pot fi blocaţi cu uşu­ nicii). Aşadar, Guvernul şi Par­ o stare reală de fapt: o oareca­ prevedea ca unic criteriu de an­ Este singura noastră şansă 1
rinţă „dc coi nuilţi şi vechi" ca­ lamentul au făcut foarte puţin re ineficienţă a Parlamentului. gajare şi promovare competenţa, P.S. Arătam în numărul tori
re sînt puşi să execute hotărîrilc pentru n-şi susţine programul dc Din păcate, Parlamentul a intrat abrogînd toate reglementările re. cut, că grupul P.N.b. a blocat a.
„celor puţini şi noi". reforme pe toate căile. A fost într-un proces periculos de izo­ feritoarc la vechime, grade pro. daptarea Contenciosului adminis­
Se pune o întrebare firească : elaborat ele Guvern un program lare : pe de o parte de electo­ fesionale, dosar, etc. Deci. visul trativ, lege de bază în instituirea
este oare Guvernul incapabil să-şi genera], un program cadru care rat, iar pe dc alta de Guvern. atîtor generaţii de tineri specia- statului de drept, motivat pe fap.
ducă reforma la bun sfîrşit sau, Stabileşte strategia reformei (ne Separarea de electorat este ine. lişti. Ei, bine, această lege. atit tul că doresc să facă importante
şi mai râu. a minţit atunci cînd vcm referi la acest program în­ vilabilă, cele două camere func- de firească şi de necesară pentru amendamente pentru care solici­
a anunţat această reformă ? Cred tr-o cronică viitoare), precum şi ţionînd în principal ca Adunare înfăptuirea reformei, a întîmpi. tau cîteva zile de amînare. Ră.'
că nu poate fi pusă în discuţie programe amănunţite cu preci­ Constituantă, astfel că atribuţiile nat o rezistenţă neaşteptată în gazul le-a fost acordat, dar Ia
buna credinţă a Guvernului, aşa zarea iniţiativelor leg.slaUve pre- lor nu presupun contracte cu cei Adunarea Deputaţilor. Mai întîi, reluarea dezbaterilor din şedinţa
cum încearcă să acrediteze o cura şi termenele de înaintare la care i-au ales. Legăturile deputa­ ea a fost amînată cu zece zile de joia treculă nu au prezentat
parte a opoziţiei. Pur şi simplu, Parlament a proiectelor de legi. ţilor cu electoratul sînt îngreu­ pentru a fi reanalizată în comi­ nici un amendament. Aşadar „o-
cred că la ora actuală Guver­ Cred insă că suferim de vechea nate de inexistenţa unui cadru siile permanente, venindu-se în poziţia constructivă" şi-a arătat
nul nu are mijloacele necesare boală: programele sînt bune legal de activitate al acestora în urma acestei amînări cu un text din nou adevărata faţă: vicle.
înfăptuirii acestei reforme. Sce­ (subliniem chiar) însă rămîn doar teritoriu dar mai ales de posi. complet nou. Acest text introdu­ nie şi rea credinţă împiodicînd (
nariile imaginate de „noul val", pe hîrtio. Pînă acum, în dezba­ bilităţile reduse pe care le au de cea ca excepţie judecătorii, pro. prin orice mijloace fluxul în noi-1,
trebuie jucate în fond de vechile terea Parlamentului au ajuns to­ a influenţa in vreun fel fenp- curorii şi medicii, fapt ce a pri. tor din ţara noastră. , - -— — *-