Page 3 - Calauza_1990_36
P. 3
CĂLĂUZĂ • NR. 36 • 1990
Pag. 3
A FOST VINOVAT DOMINIC PARASCrlIV ?
I.a festivalul de film de la Ve ţiune. El a vizionat kilometrii a vedea pe. Dominie. Este intro
neţia a fost prezentat anul a- întregi de arhive tele care au dus înlr-o cameră şi i se cere să
cesta un film care aduce în dis fost turnate în perioada eveni plece. I se explică apoi că acest
cuţie revoluţia de la Timişoara. mentelor dc la Timişoara. Sce om nu merită nici un ajutor
Autorul lui este un cunoscut re nele do ficţiune alternează cu pentru că el nu este la fel ca
gizor german do origine română scene de arhivă din perioada re ceilalţi răniţi din spital. Medi
care astăzi trăieşto în Califor voluţiei. Imaginea de început cul se reîntoarce Ia Viena foarte
nia. El se numeşte Robert Dorn- este filmată dintr-un balcon, unde încurcat. în acest timp Dorn-
heliu se recunoaşte o grupare com helm îşi vede prietenul şi la te
în plină revoluţie română cînd pactă dc oameni în Piaţa Operei levizor.
tclcviziunile din lumea întreagă din Timişoara. Robert Dornhclm Robert Dornhclm declară : „Nu
difuzau imagini din ţara noastră a inventat un personaj fictiv : ştiu de ce, dar în acele mo
şi cînd ltobcrt Dornhclm stătea Paul, care vine Ia Timişoara cu mente cu am crezut in culpabi
zi şi noapte în faţa televizorului, un convoi de ajutoare umani litatea prietenului meu din ca
primeşte un telefon din partea tare, şi care de fapt este priete uză că cu credeam efectiv tot ce
soţiei bunului său prieten Do- nu, lui Paraschiv. El va străbate vedeam la televizor". Cincispre
minic Paraschiv. Telefonul suna oraşul în stare do război civil zece zile mai tîrziu, cl vine la
ca un S.O.S. Paralel cu aceasta pentru a încerca să se adăpos Timişoara. „Nu ştiu exact de ce
el îşi vede prietenul la televizor. tească de ceea ce lumea întreagă am făcut aceasta. Poate din ins
Dominie Paraschiv era inginer era convinsă că este o mon tinct. Atunci mi-a trecut prin
într-o uzină de produse chimice struozitate cumplită. cap să fac un documentar asu
din Timişoara. Trupul său mu Robert Dornhclm a crescut Ia pra copilăriei mele în România
ribund (avea trei gloanţe în Timişoara. Aceasta a făcut ca el si bineînţeles că înforeîndu-mă
abdomen) este arătat în chip să-l cunoască pe Dominie l’a- în trecut l-am regăsit şi pe prie
ostentativ ziariştilor străini la
spitalul din oraş, fiind prezen
tat ca un călău, pentru că, se ÎIMIŞOARA, FALS Şl NEADEVĂR
spunea că el ar fi asasinat 48 dc
persoane. Deci el ar fi unul din
criminalii de la Timişoara ! Pa raschiv şi pe Codruţa, viitoarea tenul meu Paraschiv. Dc accca
raschiv declară însă ziariştilor soţie a acestuia. La vîrsta de 30 am zis unui tip cu care cu lu
(în franceză) că el este nevino de ani Dornhclm părăseşte Româ crez, şi care mă însoţea : „Hai
vat. Peste eîteva zile, la 27 de nia împreună cu părinţii săi. să-ţi prezint pe soţia unui asa
cembrie 1989 el moare din cauza Familia se instalează mai întii sin care a tras în 48 do per
rănilor. Lui Robert Dornhclm la Viena. La vîrsta de 40 de ani soane". Cînd a trecut pragul Co-
nu-i vine să creadă ceea ce vede. cl se angajează la televiziunea druţei Paraschiv şi a mărturisit
Alarmat şi de Codruţa, soţia lui austriacă unde realizează foarte pentru ce a venit, aceasta îl a-
Paraschiv, înghite cu greu aşa- multe documentare. Pînă într-o saltează cu mărturisiri ale mar
zisele dezvăluiri asupra crime zi cînd pleacă să trăiască în torilor, ale preotului, ale foto
lor prietenului său. Dc aceea el California. Acolo cl realizează graf ului, ale ziariştilor străini
vine Ia Timişoara unde, îşi dă patru lungi metraje de ficţiune, „Am văzut şi arn ascultat pe
repede scama de adevăr. Domi- în decembrie 1989, cînd revo toată -lumea, cu excepţia mun
nic Paraschiv era totalmente ne luţia s-a pornit în România, citorilor din uzină". Apoi Dorn
vinovat ! Robert decide imediat Dornhclm a stat şi cl nemişcat hclm mal stă de vorbă şi cu un
ca din această istorie personală în faţa televizorului pentru a medic francez caro l-a filmat pe
şi dureroasă să facă un film. vedea zi de zi desfăşurarea eve Dominie Paraschiv pe patul său
Turnarea avea să dureze pînă nimentelor. în acest timp, cum de spital. El va utiliza această
în luna mai a acestui an. Filmul, am mai spus, cl primeşte telefo bandă în filmul său. Dc fapt,
intitulat „Recviem pentru Do- nul dc la soţia lui Paraschiv care în filmul său se regăsesc multe
minic" este apoi dus şi prezen îi comunică despre soţul ci imagini din decembrie: luptele
tat la festivalul de Ia Veneţia şi că este la spital, grav rănit şi dc stradă, arestarea şi linşarea
face acolo o adevărată senzaţie. ci i se refuză permisiunea dc agenţilor de Securitate, imagini
Pe dc-o parte pentru că „Rec a-1 vedea. Dornhclm s-a adresat
viem pentru Dominie" se reven mai întii primarului din Viena de Ia morgă, cadavre. De aceea j
dică a fi un film de ficţiune a- cu rugămintea de a trimite ime „Recviem pentru Dominie" este,
supra unui eveniment de actua se poate spune ficţiunea unei
litate, pe dc alta că, autorul lui diat un medic Ia Timişoara. M e istorii adevărate.
sparge eîteva tipare în care e- dicul ji sosit Ia spitalul din Ti
înger, îngeraşul meu Totdeauna fii cu mine...
xista pînă acum filmul de fic mişoara în plină noapte, pentru După „LIB E R ATIO N " Ce-mi eşti dat dc „dumnezeu" (Dar, ai grijă şi dc tine !)
Scrisori cu adresă precisă BACHUS A.-ROMEO
D ezlegarea fo togh icito rii apărute
Mă numesc Mcştcreagă Petru mai fac, la cine să mă duc pen în nr. 33, al ,, Călăuzei “ anunţă c'-cscliidcrca noului res-
şi locuieSG în comuna Rapollul tru a apela să mi se instaleze a- taurnni în formă privatizată
Mare, nr. 277. Am făcut şi cu cel telefon alît de trebuincios. Nu domnilor! Ilotărît nu unui pepene, crescut în rudăci- incepind de sîmbătă ,13 oc
cerere pentru instalarea unui te Oare trebuie să intervin la Bucu este vorba de : „un ardei gras", nile unui copac în apropiere de tombrie 1990 oferind preparate
lefon încă din 1984, cînd nu era reşti ,1a Guvern ? „o împreunare de păsări...", Piatra Neamţ. După cum se culinare de înaltă calitate.
instalată centrala telefonică. Am Nota, Redacţiei: „un embrion", sau (cc haz !), vede şi natura are unele ca- Băuturi din import şi indi
„nişte fudulii uzate “?!
pricii sau pasiuni cu adevărat
fost al unsprezecelea pe tabel, Sredc-m că mai bine ar fi să \ In realitate este vorba de un artistice I gene, la preţuri accesibile it
ca după ce a fost montată cen mai încercaţi odată la dl. di \ bulb de lemn, de dimensiunile TR.4IAN PRISI.OPEAN
trala şi au fost instalate tele rector Dcac. S-ar putea să sc re i
foane în localitate, mie nu mi-a zolve şi fără intervenţia Guver PUBLICITATE
mai venit rîndul, instalîndu-se nului. Mai ales dacă situaţia e INTERNAŢIONALĂ :
telefoane la alţii care aveau ce chiar aşa cum o prezentaţi.,.
rere doar de două luni. Am fost Noi mai avem puţină încre La închiderea ed iţiei Se caută urgent
a doua oară la poştă în audienţă, dere. Chiar dacă nici telefonul un brutar cu un salariu
dar degeaba. nostru de la redacţie nu mai • Colaboratorul nostru MIR- • Dc la Cluj ne-a sosit pu- de 800 mărci
Vă rog să-mi spuneţi ce să funcţionează... CEA MOTRICT ne-a expediat Mienţia „p r o AMOR". I’e man vest-germane
ii n serial despre Japonia. Cre- , , .
deţi că vă interesează ? *cla scnc cU l,(erc Şchioapă: pentru BELGRAD
• Motîier Alexandra, Ileana -Cu amorul se face poporul !"
Principesă a României — ne-a Directorul publicaţiei : YIR- BRUTĂRIA
expediat eîteva semnificative GIL ANDREI VĂŢÂ...
S. BO-JOGA
pagini de amintiri despre pă- • Dc la Piteşti ne-a sosit o
rinţi. Le voin publica incepind excelentă publicaţie de umor
din numerele următoare. — „BEŢE-N ROATE". DIN BELGRAD
angajează brutar specialist
în materie de frămintat, com
binaţii pentru sortimente de
pîinc, chifle şi cormileţe.
Oferă un salariu lunar de
O rigin ea salutului ,, H itle ris t1 800 mărci vest-germane în pri
mul an de angajare iar în cel
Naziştii eonsiderau că salu mele şi invocă milă. Mai tîr de-al doilea an, salariul creşte
tul hillerist prin ridicarea bra ziu, acest gest, a devenit sim cu 100 mărci. Salariul anunţat
ţului este un simbol de bărbă bolul adoraţiei faţă de zei. Ast- 1 sc primeşte în bani lichizi (tă
ţie, de curaj, de stăpînire şi că fel, salutul hitlerist nu are ni- | ia taxe). Masa şi cazarea în
aceste calităţi disting pe ade mic, .nici arian, nu are nimic . casă particulară. Program do
văraţii descendenţi ai nobilei bărbăteso sau croio ci, dimpo lucru : orele 22—00 sau 08.
rase ariene. Dar, acest gest se trivă, totală supunere a scla- 1 Oferta de serviciu în străi
găseşte pe picturile egiptene vului faţă de tiran. Aceeaşi nătate este urgentă. Toate in
care înfăţişează pe soldaţi sa- confuzie domneşte în privinţa formaţiile suplimentare şi ple
lutînd faraonul. Agest gest crucii zvastice „proclamată" ca carea se face numai în baza
simboliza supunere deplină şi simbol arian. recomandării scrise a admi
fără condiţii a ostaşului învins ADRIAN VAMVACAS nistraţiei noastre. Deci căii*
faţă de învingător, în acest fel ' student ta Facult iţea de ta-ţi-ne urgent la telefon 950/
demonstrînd câ-şi aruncase ar Jurnalistică 15545 sau personal la sediul
redacţiei.
Noi solicitări Ia „import" ale ţăranilor români...
