Page 1 - Calauza_1990_37
P. 1
Gazetă independentă de opinie şi informare.
-------------------------- -------------- ------
CRONICA PARLAMENTARĂ PLANUL „M u să-l interogheze pe generalul
Vlad, sau să discute cu şeful sta
România la porţile (închise ale) Europei Neslor Rateş: Şi totuşi, D-lc tului major al forţelor armate
care, cel puţin cînd eu eram în
ţară, era la curent cu existenţa
Pacepa, s-ar zice că persistă un unui asemenea plan. Ei bine, din
Săptămma trecută, viaţa par poziţie mai puţin obişnuită, prin Interviu cu generalul păcate, la acea dată, sfieşitul lui
lamentară a ţării noastre a că. faptul că din cei zece parlamcn. oarecare resentiment în ţară faţă Decembrie 1989, nu am puiuţ să
de dumneavoastră. îl denotă, de
pătat noi dimensiuni, prin a- tari, şase aparţin opoziţiei. A- pildă, notele critice destul de ION MIHAI PACEPA găsesc nici o cale secretă de co
bordarca unor problematici care eest fapt arc o semnificaţie apar virulente ce vi le-au cosacrat municare cu Bucurcştiul, iar fo
depăşesc sfera curentă de pre te, pentru că iată F.S.N. a re două dintre ziarele mai impor losirea presei putea costa viaţa
ocupări. aceea de a dezbate pro nunţat la două locuri (ce i se cu tante, „România liberă" şi „Ti revoluţie. Cum răspundeţi aces fiicei mele şi a soţului ei, despre
iecte de Ieşi. liste vorba de ana veneau de drept dacă s-ar fi neretul Liber". în principal, vi tor note şi învinuiri ? care ştiam că au fost arestaţi in
liza la care au fost supuse (in respectat proporţionalitatea din se reproşa că aţi ştiut despre Ion Mihai Pacepa : Am să în dimineaţa de 22 Decembrie şi
şedinţa comună a celor două ca Parlament) în favoarea opoziţiei planul M de salvare a lui Ceau- cerc. D-lc Rateş, nu sînt dc loc se aflau în mîinilc securităţii.
mere) două rapoarte extrem de pentru a oferi o reprezentare şescu în caz de criză, după cum fericit cu cc s-a întîmplat. Dar, D-le Rateş, Dana şi Radu au pă
importante. Primul se referă la mai largă a structurii politice singur aii declarat presei străine, daţi-mi voie să vă explic cum au răsit România la 5 ianuarie 199(1,
activitatea delegaţiei parlamen pluripartide din România şi a dar nu l-aţi adus la cunoştinţa stat lucrurile la vremea aceea. în aceeaşi zi, agenţia de presă
tare oare a participat la lucrări diminua din impresia dc crasi. noilor autorităţi româneşti în zi Planul M, pc caic îl cunoşteam, AP şi revista americană „News.
le Adunării Parlamentare a Con totalitarism care ar fi putut răz lele dramatice de imediat după era un plan vechi, din 1978, şi iveek" au făcut publice relatările
siliului Europei în zilele de bate din o prezenţă masivă a detaliile Iui operative erau com despre existenţa planului M. Tot
26—27 septembrie la Slrasbourg; frontiştilor. Acest lucru s-a do plet depăşite. Planul M se ac ce pot să spun acum este că
cel de-nl doilea se referă la mă vedit a fi in general benefic, La moartea unui om tualiza in fiecare an. Tot ccca cc intr-adevăr regret, regret din tot
surile ee se impun pentru asigu. pentru că a impresionat unita puteam face eu era să informez sufletul că n-am putut găsi o al
rarea populaţiei cu alimente, căl tea (totuşi) de concepţii a acestei A mai plecat un (înăr poet pe Bucurcştiul despre existenţa unui tă calc, mai rapidă, mai eficin-
dură si energie electrică in iar delegaţii atit de „colorate". Am drumul fără întoarcere. Şi nu li asemenea plan, pentru a da po tă, pentru a informa revoluţia de
na anului 199(1—15)91. spus „in generat" pentru că. iată nul oarecare. Aurel Duniitraşeu sibilitate conducerii revoluţiei existenţa acestui plan.
In cronica de astăzi mă voi această reprezentare largă a ma era ceea ce puteai numi (cu să-l interogheze pc Postelnicii, (va urma)
referi la primul raport, cel jorităţii, prin declaraţiile făcute toată bucuria că există) I’oclul.
de-al doilea necesitînd o analiză dc unii reprezentanţi ai ei, a fost Ca şi Dan David (plecat pe a-
mult mai amplă şi pc care o de natură să sporească incertitu cclaşi drum cu citcva luni mai
voi face inlr-un ciclu de cronici dinea care plana asupra situa devreme) Aurel Dumilrnşcu nc-n
care începe chiar de săplătnina ţiei din România. Cum se spune dăruit poezie adevărată atunci
viitoare. De altfel pentru a în au turnat gaz pc foc. Spre exem cinci eram aproape sufocaţi dc
ţelege mai bine fenomenul eco plu d-1 I.V. Săndulcscu repre disperare. Pentru că se dăruia
nomic intern este cred, necesar zentantul P.N.L. a accentuat că şi el, cu disperare, vieţii şi, mai
să avem o imagine asupra con „s-au comis o serie de erori, din ales, Poeziei.
textului politic şi economic in tre care unele destul de grave" Am aşteptat cu nespusă spe
ternaţional care are o influenţă şi eă „nu pot să afirm că (...) ranţă ca Ia moartea acestui Poet
foarte puternică asupra angrena alegerile au fost foarte corecte", să se audă măcar citcva cuvinte
jului economic. iar cei doi reprezentanţi ai mi dinspre Iniunca Scriitorilor,
Aşadar să revenim la Rapor norităţilor domnii Baranyi Erari- printr-un spaţiu cil de mic în
tul Strasbourg. în zilele de 26— cisc şi Iugmar Brandscli s-au re „România literară", revista u-
27 septembrie o delegaţie a Par ferit la libertăţile limitate pc ca- niunii. Dar... se pare că acolo sus
lamentului Romanici, a partici zgomotul a devenit asurzitor...
pat la lucrările Parlamentului Dl MITRE ARMĂŞKSf f Cu pietate în faţa poeziei lui
European. Delegaţia compusă din Aurel Duinitrascu.
deputaţi şi senatori a avut o com (Continuare in pag. a 2-a) MARIANA PANDARl
A vrut părintele Oh. Calciu Duiiiitreasa să preia conducerea României?
3. Pentru ilustrare, redau mai Cernăuţi, este în relaţii foarte surprins puţin, ceea ce i-a de
jos cea de-a doua declaraţie a bune cu actualii lideri ai Fron terminat să lărgească cercul cu
aceleiaşi persoane : tului Salvării Naţionale. o serie de disidenţi şi să facă
„Subsemnatul Volcinschi V. Cu toate că Petre Roman a n- concesii cerinţelor poporului ro
Paul, membru al Uniunii Dcrao- firmat public că l-a cunoscut pe mân, care era hotârîl anticomu
crat-Cre.ştine. în ziua sosirii d-lui Ilicscu numai cu ocazia revolu nist.
Secretar de Stat al U.S.A., James ţiei, acest lucru nu este adevărat. Şi această declaraţie este scrisă
Baker, am fost invitat să parti integral de nună. şi poartă sem
La Marmcliue acasă, însă cu
cip la o reuniune cu domnia sa. trei ani în urmă, s-a organizat nătura autorului.
în autobuzul caro ne ducea la un seminar de politologic. Au Unde începe revoluţia adevă
locuinţa d-lui ambasador mă gă participat, în mod curent : Ion rată .şi unde deturnarea comu
seam alături de dl. Radu Câm- Iliescu, Petre Roman, Cazimir nistă ? Cită vreme aceste sacri
peanu, de la liberali. Am fost Ionescu, Constantin Drăgănescu, ficii ale tineretului vor continua
coleg de facultate cu domnia sa. să fie manipulate, în sprijinul li
Am abordat problema lui Mi linca nei formaţii comuniste care, pen
Marmcliue, actualul ministru al tru o vreme, si-a schimbat pă
muncii, caro în anii 1946—1947, Două dezvăluiri rul.
a fost un membru marcant al Mai presus de orice, noi ştim
Partidului Naţional Liberal. că Dumnezeu nu îngăduie ca
Radu Câmpennu mi-a relatat Silviu Brucan, Nicoiac Militarii sîngcle vărsat să se piardă şi a-
că Marmcliue, pe care de ase .şi alţii. devărul va birui. Victoria din
menea îi cunosc foarte bine, de Ambasada sovietică pregătea a Nicaragua, victoria din Germa
oarece am fost colegi de liceu la doua garnitură (gorbacioveană) nia de Est împotriva comunişti
„Eu sînt I.ila care v-a debitat atîtea prostii, dar şi destule
a p.c.r. care, în Aprilie 1990, ar lor, constituie garanţia victoriei adevăruri crude..."
fi trebuit Să înlocuiască clanul anticomuniste din ţara noastră. (Serialul „Înlîmplări de la casa eu dame")
Scnusescu. Răscoala maselor i-a (Sfîrşil)
ÎNTiMPLĂRI DE LA CASA CU DAME
„Astea ăe-aici îmi spun ,,bruta", clienţii m-aa botezat
},ardeiaşal“, iar mama-mi zicea „curvuhta"...
In cămăruţa ceva mai mică Zîmbelul pe care nu'-l trimite sfieşte de felul sumar in care — Numai atit ? Păi mic nu
decît celelalte două în care in madam Aura mă îmbărbătează e îmbrăcată. E în exerciţiul mi place să vorbesc. Şi să-t»
trasem pînă atunci, descopăr să intru ; cc dracu’ doar n-am funcţiunii. Eu nu găsesc alte spun ceva de Ia început : eu
acelaşi mobilier, numai că o venit să fac dragoste, sînt doar cuvinte englezeşti. Au dispărut nici nu vorbesc fără bani. Nu
altă fiinţă se mişcă printre lu pe post de reporter în pîntccul toate. Tipa îşi dă seama şi o spunea mama mea că „Banii
crurile puţine. E în sutien şi unei meserii despre oare am rupe pc: româiţc.şte : aduc fericirea..., nu lipsa lor..."
un fel de chilot-pantalon cum toată siguranţa că se va ofi — Hai, lasă morga dc lord şi Aşa eă fără bani nu-ţi spun
n-am văzut niciodată. Dar sur cializa. Altfel — am văzut cu spune repede că eşti oltean... nimic despre cum am apărut
priza e şi mai mare atunci cînd toţii marşul dc protest al pros — De cc crezi asta ? pe lume, einc-i tata, cinc-i ma
descopăr că tipa la care m-a tituatelor de la Moscova. Plus ma, ce hram port şi dc cc sînt
— Păi e simplu de fot. Nu
dus madam Aura e o... mulatră, cererea procurorului şef de la mai oltenaşii au bani să dea la aici...
cu părul creţ tuns scurt, ochii, Praga... Aşa că-mi intru-n rol : dame. Vor să vadă dacă-i mai — Dar măcar, cum te chea
nasul şi buzele — toate aceste — IIow do you do ! acceptă şi alte femei... mă, poţi să-mi spui de la-nce-
accesorii ale frumuseţii femini. Greaţa din faţa mea e tare put ?
ne create după tipicul ălora surprinsă. Probabil şi-a dat — Ce vorbeşti ! N-ai drepta — Astea de-aici îmi spun
Suliţa lui Longinus — arma despre care un fost profesor şi seama că nu-s nici inlr-un caz te. Nu-s oltean şi n-am venit „bruta", clienţii m-au botezat
car© I-a împuns pe nristos... doctor militar mi-a spus că englez. Aşa că-mi răspunde să-ţi dau bani pentru a te cul „ardeiaşui" iar mama-mi zicea
arma rîvnită de atiţia inşi „abia au coborît din copaci la cam cu Jumătate dc gură : ca cu mine... Ani venit doar să
^alc.şi“ dc islorie.,. începutul secolului X X “... — Ifullo ! Şi aşteaptă. Nu se vorbim... „curvulila"... (vrf urma)
