Page 2 - Calauza_1990_37
P. 2
2 CĂLĂUZĂ • NR. 37 • 1990
Pe urmele materialelor publicate
Vom regăsi în magazine mărfuri mult căutate
PRIMIM DE LA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ
tine nu crede ceea ce spu şi atelierele noastre, cu toate — In mod deosebit vom pro
nem — criza de produse fiind greutăţile existente, s-a lucrat duce confecţii textile pentru a- Şl TELECOMUNICAŢII HUNEDOARA-DEVA :
atît de mare, totul este pus sub mai bine decît în 1989. Faţă de dulţi, adolescenţi şi copii, tri
semnul întrebării — poate să aceeaşi perioadă a anului tre cotaje, covoare, umbrele, truse
se convingă personal la între cut s-au livrat suplimentar o şcolare, tucerie comercială, nric „Urinare articolului „Un se grafic intern public — de oii.
să
Andreşoiu „trimis
nator”
prinderea judeţeană de pro mobilier din lemn, diferite pro cerceteze cazul relatat de poşta, ciu.
Presupunerea fără temei a a.
ducţie industrială şi prestări duse electronice, ceasuri pentru sul Ganc Loghiii...” în care, prin. dus prejudicii morale salariatei
servicii Hunedoara — Deva, sau O promisiune birou, ceasuri pentru autoturis tre altele se propunea ca „or noastre doamna Opriţa Ana ca-
să viziteze cele nouă magazine me, produse ornamentale din ganele în drept să verifice dacă re a respectat întotdeauna in
de prezentare şi desfacere a beton şi multe altele. Deci, telegrama a fost cu adevărat strucţiunile do lucru şi a fost
produselor proprii ale unităţii, sînt bunuri pe care le produ sau a fost opera doamnei Opri de-a lungul anilor şi în prezent
amplasate în oraşele judeţului. serie de produse în valoare de cem, iar oamenii trebuie să le notată pentru activitatea profe.
5 milioane lei. Pînă la sfîrşitul ta Ana, care considerăm că a a-
Domnul inginer Viorel Napău, anului, prin magazinele noas găsească în magazine. Ne vom vut un rol însemnat în această sională cu calificativul „foarte
directorul întreprinderii s-a tre şi unităţile comerciale din strădui, mai mult decît am înscenare”, un delegat al bine", dar şi, un deserviciu u-
referit, succint, la eforturile judeţ vom oferi cumpărătorilor făcut-o pînă acum, să oferim D.J.l’.Tc. Hunedoara, a efectuat nităţilor de poştă pentru că in
salariaţilor pentru a asigura în produse care au lipsit un timp zi de zi cumpărătorilor aceste această verificare constatîn- stigă publicul la neîncrederea
permanenţă o largă diversitate din rafturile magazinelor, în produse, conştienţi fiind că de du-se : în prestaţiile telegrafice oferi,
In perioada 01 iulie — 5 sep.
de produse destinate populaţiei. valoare de peste 100 milioane calitatea lor depinde eficienţa tembrie 1990, în centrul Gentcx te...”. Semnează director Deac
Mircea. (am respectat întocmai
— In acest an — reliefa in lei. economică a întreprinderii, vom Oi'ăştie nu s-a recepţionat nici — formulările din text).
terlocutorul — în cele m a i — Despre ce mărfuri este rezista în concurenţa liberă de o telegramă din Bucureşti cu Nota Redacţiei : Mai intîi,
multe dintre fabricile, secţiile vorba, domnule director ? pe piaţă. destinaţia Andreşoiu Cornel, lo trebuie să facem cîteva preci
calitatea Orăştioara de Sus. zări : Articolul este semnat de
în dala de 11 iulie 1990 s-a d-na Simina Sabina, lider sindi.
recepţionat telegrama nr. 77 cal al factorilor poştali de la O.
prezentată Ia Oficiul P.T.T.R. ficiul P.T.TJt. Orăştie (în nu.
Cluj-Napoca expediată de ing. mele factorilor poştali, deci an.
Radu destinatar D-nuIui Andre gajaţi ai dvs. — care — ne gîn-
şi
şoiu Augustin localitatea Orăş dim noi — cunosc structura ofi
tioara de Sus, tatăl lui Andre
persoanele din respectivul
ataiă-suliţa cu care a fost împuns Hristos! şoiu Cornel. de ciu).
în conţinutul telegramei
Apoi, gazeta noastră este ală.
mai sus, nu se făcea nici o re (uri de oameni. Nu puteam trece
ferire la cazul publicat m zia cu vederea faptul că un factor
Ilitler a văzut suliţa lui ner a fost să pună mina pe acolo a construit o sală cu aer poştal a fost agresat în chiar in
Longinus în 1912 in burgul ea. Ilitler după marea aduna condiţionat pentru comorile rul dvs. stituţia poştei. Şi aşa, ca o părere:
Presupunerea că doamna O-
vienez. Această armă legenda re populară din Viena s-a dus imperiale. Ilitler era deja mort priţa Ana ar fi avut un rol în. clacă la apariţia articolului sem.
ră a fost folosită de un cen imediat la muzeu, ca să reva dar Niirombcrgul şi cazemate semnat în înscenarea cu tcle. nat de factorul Ganc Loghin se
turion roman la crucificarea dă talismanul puterii. le erau încă apărate de 2 000 grama, nu se confirmă. Mai luau cu promptitudine măsurile
lui Hristos. Suliţa a fost apoj păzită în de soldaţi SS. Americanii au mult, fiind o salariată veche cu necesare (şi nu se aştepta „tri
In acea zi de septembrie, biseriqa Sfintei Cătălină din început asediul în 1G aprilie
nimeni n-a bănuit că vizita Niiremberg împreună cu biju 19-15 şi era deja 30 aprilie experienţă, cunoştea implicaţii. miterea de către dl. lliescn a
„senatorului” Andreşoiu" inciden
torul a văzut unealta puterii, teriile imperiale. Pentru bom eîiul au ajuns la Suliţa lui Ic grave (răspundere penală) cc tul se stingea. Ceea ce doreau
ar fi decurs
dinfr-o încercare
pe care să o posede ca viitor bardierele britanice şi Nurem- Longinus. în patru ianuarie de a folosi echipamentul Gcnlex oamenii şi ceea ce dorim şi noi.
stăpîn al lumii. în opera lui bergul a fost ţintă din cauza 1910, Suliţa şi celelalte co Sintem pentru linişte, dreptate,
Wagner, Parsifal desenează o fabricilor de armament şi cu mori au fost transportate eu în afara instrucţiunilor do ex adevăr şi muncă.
cruce eu suliţa sfîntă ec vin ocazia unui atac a fosl nime un avion ia Viena. Suliţa lui ploatare privind serviciul tcle.
decă răni. Ilitler a avut alt rit chiar acoperişul bisericii. Longinus se găseşte expusă în
scop, dar despre asta doar Suliţa şi celelalte comori au hofburgul vienez pe o podea
VValter Stein putea să bănu fost transportate in pivniţa li acoperită cu brocart, pc locul INTERVIU CU MAICA ALEXANDRA
iască ceva, cind stătea in mu nei bănci. După infrîngerea unde a fost zărită prima dată
• Aşa cum am promis prie
zeu lingă Ilitler. El, ilitler, de la Stalingrad, Ilitler a dis de Ilitler... tenilor noştri cititori — in cerea publicaţiei noastre, pre-
cum şi scrisoarea (în autograf)
n-a uitat nici o clipă de suli pus să i se găsească un loc Deci, domnilor care doriţi numărul viitor vom publica adresată cititorilor noştri. A -
ţă şi cind Viena a fost alipi şi mai sigur. Ilimmler a des puterea — nu uitaţi de suliţa interviul realizat cu Maica .şadar, nu uitaţi numărul 38
tă imperiului, sarcina cea mai chis o cazemată străveche a Iui Longinus... Alexandra. Vom reda şi o al „Călăuzei" este foarte im
importantă a lui Knllcmbru- Federaţiei din Niiremberg si IOZSEF IMOLN Alt fotografie realizată în timpul
discuţiilor purtate cu eondu- portant I
(Urmare din pag. 1) contestare a forţelor de guver.
re le au minorităţile in Rema România la porţile (închise ale) Europei nare, tulburări şi chiar lupte de
stradă. în Germania, fosta de
nia. Nu doresc să comentez, aici, mocrată au avut Ioc recent mari
dacă au sau nu dreptate aceşti manifestaţii reprimate cu bruta,
trei delegaţi, aşa cum nu cred nerii să se lapte cu o parte a noi, pentru că precizarea asia în Liiceanu şi în ultimul timp Sil litatc de poliţie şi nimeni nu S-a
că o poziţie monobloc ar putea populaţiei 7 Raportorul aprobă Europa nu mai străbate. Despre viii Urucan. Nu este momentul impacientat. Pe bună dreptate se
prezenta in întregime adevărul, toate eforturile linamifaro care domnul Ion Ilicscu aţi văzut ce să spunem aici de cc fac acest spune că pentru noi s-a stabilit
dar in condiţiile de la Stras- se pot face in favoarea Româ spunea textul că a chemat mi lucru, cine stă in spatele lor, un etalon de măsură dispropor
bourg, delegaţii ar fi trebuit să niei, dar regretă că Adunarea nerii să lupte cu o parte a popu pentru că acţiunea lor trebuie să ţionat comparativ cu celelalte
accentueze (toiuşi) realizările nu dispune încă de raportul ul- laţiei, atita timp cit preşedintele aibă o motivaţie care nu poate ţări.
României in edificarea unei au. timei vizite in România. Aiîta ţării, ştim foarte bine a făcut apel fi dragoste de ţară. La glasul lor Avind o imagine ceva mai cla
temice democraţii, aşa cum spre timp cil ca nu va şti ce s-a pe Ia populaţie pentru a restabili atît de patetic sc adaugă corul ră asupra climatului în care a
exemplu a făcut <1-1 Ion Raţiu. trecu! in realitate eu minerii, nit calmul şi ordinea publică. Dar gazetelor caic şi-au făcut un lucrat delegaţia noastră la Stras-
De altfel în cadrul dezbateri va putea hotărî nimic”. în în cine ne crede pc noi ? ideal din a împroşca eu noroi bourg să vedem dacă ca a făcut
lor din plen, doar reprezentanţii cheierea dezbaterilor, ca o con Acum înţelegem cit rău au pu ţara sub nobila mască de apără tot ec sc putea pentru a amelio
opoziţiei — toţi şase an luat cu- cluzie finală, dl. Sagcr, preşedin lul face ţării aceste evenimente, tori ai democraţiei, Şi trebuie să ra situaţia României. Mai sim-
vmtui, nici unul din membrii tele comisiei a spus printre alte. aceste zile nefaste din mari ie şi recunoaştem că şi-au făcut bine plu spus, succes sau insucces Ia
F.S.N. neavind acces la iribu. le : „dacă există numeroase mo din iunie. Asupra lor se va pro. meseria, atita timp cît în Raport Strasbourg ?
ua înaltului for european. Acest tive pentru a acorda României nunţa Comisia parlamentară in- sc scrie : „In iunie, pc cind con. Aici părerile sînt împărţite.
fapt este cel puţin ciudat dacă Statutul de invitai special, exis săreinată cu anchetarea cauze testatarii (n.n. cei din Piaţa U- Este clar că scopul nu a fost a.
ne giiidim că Froniul deţine o tă tot aiilca pentru a mi o face lor şi evenimentelor în sine. Dar nivcrsitălii) erau izgoniţi eu vio tins nu am primii statut de in
majoritate evidentă in Paria, imediat. Democratizarea nu este este posibil ea nici raportul a- lenţă şi brutalitate de către po. vitat special. Se pare însă că
ment, este partidul de guvernă- încă inversibilă si dacă nu va cestci comisii să nu fie crezut, liţie, cîteva mii de mineri au sintem mai aproape dc el, dato
rmnt şi ca atare cslc răspunză reveni comunismul, răinme po din moment ce dl. Săndulcscu răspuns Ia apelul preşedintelui rită faptului că mulţi din cei
tor de situaţia economică şi so. sibil lin regim totalitar”. a şi anunţat la Strasbourg că re lliescn pentru a sc opune con- prezenţi la Strasbourg şl-au
eială din ţară. Personal cred că Aşadar temeri şi acuzaţii ex- prezentanţii I’.N.L, nu-l vor sem. tcstatarilor şi a înăbuşi o rebe schimbat radical impresia despre
se impunea o luare de cuvin! ircm de grave. Cc a determinat na, dacă nu va fi stabilit adevă. liune calificată dc autorităţi ea România. Este tot atit de clar
care să ofere o explicaţie grave totuşi ea această comisie să aibă rui. Ori adevărul în viziunea a- fiind fascistă”, iar d-na Sa]umio- însă eă intervenţiile unor mem
lor acuzaţii care se aduc guver o părere atit de proastă despre cestui partid poate fi deformat rc condamna „politica Di toi ca bri ai delegaţiei noastre au fosf
nării din România. Desigur acest ţara noastră. Lste evident că în interesele politico, respectiv re jiare a domni în România". palide. Ei trebuiau să zdruncine
lucru s-a făcut in numeroasele principalele elemente sînt eve de discreditare a firţelor de gu Au fost desigur şi voci favo imaginea de teroare şi violenţă
intilniri pe care delegaţia noastră nimentele (ragiec de [a Tg. Mu vernare. rabile ţării noastre şi nu puţi care ar domni la noi în ţară, dar
le-a avut cu o parte din mem reş şi cele din 13—15 iunie de la Imaginea deformată asupra ţă- ne, dar se pare că jocurile erau nu au făcut acest lucru, ba aş
brii Parlamentului Luropean, dar Bucureşti. Aceste evenimente ca rii noastre a fost creată şi con deja făcute. Cererea României de zice chiar au mai sporit semne,
ecoul acestor întrevederi a fost re au avut un efect limitat in solidată de doi factori extrem de a participa ea invitat special la le do întrebare. Orice nc-ar
toiuşi limitai. ţara noastră au avut din păcate activi şi iată că s-au dovedit şi Adunarea Parlamentară a Con spune ci acum, se pare că nu au
Climatul in caic şi-ti desfăşu un ecou foarte puternic în lu extrem de influenţi. Este vorba siliului Europei nu a fost supu reuşit să se desprindă do intere
rat activitatea delegaţia română mea occidentală. Modul cum au de mijloacele dc informare in să votului din motive proc Mu sele mărunte de partid sau de
nu ne-a fost deloc favorabilă, fost prezentate acesfe eveni masă şi de „ambasadorii" opozi rale. Ilotărîrea a fost amintită grup etnic pentru a servi cauza
deoarece Raportul comisiei pen mente de mijloacele dc informa ţiei politice. Este extrem de su în ianuarie 1991, pînă atunci o
tru relaţiile cu ţările nernembre re in masă are de asemenea par gestiv faptul că in Rezoluţia pri altă comisie va cerceta „cazul generală a patriei şi poporului
prezenta o imagine a României tea sa de vină. Spre exemplu, vind România este amintită d-na României”. lor.
apreciată chiar de unii membri despre Tg. Mureş imaginile te Doina Conica ,,personalităţi' cu în fonti am cerut oare prea Aşadar, România mai bate
ai forului european ca deforma levizate au fost comentate aşa : autoritate morală in ţară” care mult ? Eu zic eă nu, din moment încă la porţile închise ale Etl*
tă, imagine care se reflectă şi in „românii înarmaţi îi omorau pe a participat la audierea de In cc doar noi şi Albania nu avem
Rezoluţia privind România. unguri”. Oare chiar aşa sa fi Imsbruck, unde s-a pus, in mare acest statut şi alte ţări est euro ropci. »
Iată spre exemplu ce spune- fost? Bărbatul întins pe jos şi parte bazele Raportului. pene cum ar fi Bulgaria, spre
di. Nocrcns in raportul comisiei, pe care ii călcau toţi in picioa Dc altfel d-na Cornca a făcut exemplu, l-au primit imediat. P.S. Marţi, cele două grupuri
caro a tras unele concluzii asu re a fost prezentat ca un paşnic practic înconjurul lumii, du cind Oare procesul democratic din parlamentare ale U.D.M.ft„ sTF-
pra discuţiilor purtate. „Dar se o adevărată campanie do deni pârate din senin au părăsit sSt^
maghiar agresat şi molestat dc grare a României, acţiune la ca Bulgaria (sau din alte ţări foste
poate oare să nu sc ţină seama români. Noi ştim acum că este re s-au raliat şi alţi aşa zişi li comunisto) este mai accelerat ? militari lucrările din Senat
de imaginea televizată a unui vorba de ('-(in Cofaru, român, deri politici români gen Dumitru Categorie nu, atita timp cit şi Adunarea Deputaţilor. Oare chist*
preşedinte ales, care cheamă mi dar acest lucru ii şi im numai Mazilii, Octavinn Palcr, Gabriel acolo există mari mişcări de să fie o coincidenţă 7 !