Page 1 - Calauza_1990_38

Gazetă independentă de opinie şi informare. I • Apare sâptămînal ANUL I, 9 NR. 38 ® 1990 9 4 pcigiri 2 lei

C R O N IC A PARLAMENTARĂ
Damele tuciurii
SIDA
şi purceii morţi Avem bani, dar ,ce... mîncăm?

Să tot fie vreo două săptă- şi atacurile
rnîni bune, de cînd mă re- Anul acesta se pare că avem Să începem prin a prezenta o
Intorceam dinspre ISCIP. Du­ parte de o toamnă lungă şi fru­ imagine sintetică a stării econo­
pă ce am trecut bariera de moasă. Zilele senine şi călduroa­
Principala ca­
calc ferată, le-am văzut spe- se parcă nu mai au sfîr.şit şi mici româneşti. vieţii economice gangstereşti
racteristică a
tindu-se sub povoara agoni­ totuşi. Parlamentul se pregăteşte, este scăderea generală a nive­
sită. Din cînd în cînd, arun­ dc... iarnă. lelor de producţie, pe fondul u- In ultimele săptămîni, in­
cau cîte o privire înapoi de Interpelat dc mai multe ori. nei escalade salariate, ceea ce a formează presa internaţiona­
credeai că le-ar urmări cineva. Guvernul a prezentat (în sfîr- lă, că în Australia, la Sydney
Nici vorbă de aşa ceva. Pe şit !) informarea privind măsu­ condus la o diminuare (pe a- au avut loc multe atacuri
loc, mi-a încolţit un gînd. Cc rile cc se impun pentru asigu­ locuri drastică) a productivităţii gangstereşti, în care infractorii
muncii. Cauzele sînt multiple şi
or fi ducînd ? „Pureci morţi rarea populaţiei cu alimente, căl­ uu ne propunem să le enume­ nu mai ameninţau cu pistoa­
de la crematoriu" m-a lămurit dură şi energie electrică în iarna răm aici, acest subiect de o im­
însoţitorul. La cele auzite, 1990—91. Această informare pre­ portanţă vitală mcritînd o ana­ le sau cuţite, ci cu siringi
n-am mai scos un cuvînt. zentată de domnul ministru An­ ce conţineau sînge infectat cu
liză specială. Efectele acestui fe­
Mi-am amintit de cărţile ci­ ton Vătăşcscu a suscitat un i- nomen sînt de natură să îngri­ virusul HIV al SIDA. Acest
tite despre lagărele cenuşii, nou tip de infracţiune a şocat
mens interes în Parlament (cele
din timpul celui de-al doilea două camere s-au reunit special joreze : dereglarea în lanţ a di­
feritelor sectoare
de activitate,
război mondial. De atunci, pentru a audia această informa­ reducerea volumului dc mărfuri în mod deschis experţii în
cînd aud de crematorii, nu re) dar şi în rîinlul specialiştilor, Jurisprudenlu. După cum de­
văd altceva dccit cenuşă. A- a gazetelor şi bineînţeles în rîn- pe piaţă şi la mari acumulări dc clara ministrul australian al
numerar la populaţie.
dică, ceea ce nu produce cre­ dul cetăţenilor, cei care vor be­ Pc grupe mari de produse in­ Justiţiei, domnul John Dtnvd,
„Frumuseţea îmi permite să matoriul ISCIP-ului Orăştie, neficia direct de reuşitele sau formarea prezintă cîtcva situaţii o siringă umplută chiar cu
urc spre cel mai înalt pisc..,". de vreme ce purceii morţi nereuşitele Guvernului în de­ extrem de interesante. Astfel, la
rămîn... nemistuiţi. Am mai nevinovatul sirop <le zmeură
vrut să aflu ce reţete magice mersurile sale pentru a asigura produsele agro-alimenfaro s-au devine o armă periculoasă în
calitatea vieţii.
deţin acele dame tuciurii ? Şi Desigur, cititorii noştri! au înregistrat importante creşteri a- aceste circumstanţe. Cu atît
tît din producţia proprie cil şi
O rugăminte am aflat. Mi le-a dat tot în­ puiuţ să „ia contact" cu princi­ din import, creşteri ce variază mai mult un ac inCeetat care
„Purceii morţi se
soţitorul.
fierb bine în două ape, după palele elemente ale informării inlrc 5G,G% — ia carne (rapor­ doar Ui o simplă zjirietură a
Domnit membri ai Parlamen­ care, urmează friguruia". Am din emisiunile TV, din analizele tai la anul 1989) şi 1.4% la pro­
tului României sînt rugaţi să în­ rămas descumpănit. Din nou, întreprinse de unele cotidiene dusele dc panificaţie. La carne, victimei poate cancuee la de­
drăznească o interpelare în Par­ s-a aşternut tăcerea. Reve­ centrale. în aceste condiţii in peste 30% din creştere os te pc ces câţiva ani mai tîrziu ! Ca
lament în ceea ce priveşte „Va­ deam iar damele tuciurii şi cronica dc faţă am să încerc să scama eforturilor proprii, pc urmare, se fac ample studii
rianta Cojocaru" pentru privati­ împovărate. Cu umbletul îm­ vă prezint ce se ascunde în spa­ scama încetării exportului pre­ dc elaborare a unei noi legi !
zarea corectă şi echitabilă a c- pleticit. Cu privirea temătoa­ tele Unor cifre, precum şi dife­ cum şi datorită ajutorului dai
conomici româneşti. re. Poate şi cu o bucurie as­ ritele scenarii posibile ce rezultă Traducere şi adaptare după
Aşteptăm cu încredere. Nu sin- DUMITRI1 A KM A Ş ESC C „lVell“ de K T 99
iem puţini. cunsă in suflet. din soluţiile prezentate dc Gu-
M. BOZAN
Continuare ni pa„. a 2-.i
Să discutăm despre privatizare } ÎNTlMPLĂRI DE LA CASA CU DAME
Cine este Dr. Constantin „Sînt fete care odată ce se culcă cu un bărbat, li se
Cojocaru?
După mlllnirea dintre condu­ mică" dc unde a fost dat deschide un apetit de nestăvilit pentru dragoste../
cerea publicaţiei noastre şi dl. afară din pricina „lipsei dc ni­ începutul e destul de pr6- — De ioc. tă ce se culcă c-un bărbat, li
dr. C. Cojocaru, la cererea unor vel politic". A publicat cartea miţător... Mai poli să-mi oferi — Eu vreau do.u să te dc.-co- se deschide un apetit dc ne­
mari sindicate, publicăm incc- „Creativitate şi inovaţie", 1975 şi alte date despre line ? şi Iară de mărci sau dolari... stăvilit. Aşa a fost mama. A
pînd din acest număr un serial Apoi a lucrat la ROMCONSULT, — Ai mărci ? — Şi-aşa îţi răspund numai fugit intr-o noapte ajutată de
referitor la privatizarea, anume ROMSIT, ARCOM. — N-am la mine decât 9 000 la cc întrebări vreau... un salvamarist plătit de tuni­
chiar varianta propusă de autor, între 1985 şi 1990 trăieşte, ca de lei. Dar şi-a.şa mi ţi-i pot da — De pildă : cum s-ri-nlîmplat sian...
intrată deja în literatura de spe­ refugiat politic ,în Statele Unite, pentru că trebuie să-mi iau de te-ai născut pc vapor ? — N-am mai auzit pînă astăzi
cialitate sub numele „varianta unde lucrează ca economist şi maşină de sciâs... — Simplu. Mama era sfiulcn. de această metodă de „scur.
Sojocaru". director financiar la companiile — Nici n-am nevoie dc leii tă şi-n vacanţă a mers la mare. gere" din ţară...
Dar, mai întii, trebuie să ştim 1B DIFFUSION, OMT GORPO- tăi. N-am cc face cu ei. Daeă-i N-avca bani şi s-a lăsat agăţa­ — Dacă ai avea mărci, poate
cine e dr. G. Cojocaru... RATION şi ABACO INTERNA­ iau îmi trebuie o cuşcă în care tă de un marinar negru, un că ai auzi şi mai multe lucruri...
Pe scurt: e născut in locali­ TIONAL ING. să-i închid. Mult mai mişcătoare tunisian. S-au plăcut şi el a — De pildă...
tatea Bcciu, judeţul Teleorman, Imediat, după Revoluţie, se ar fi pentru spiritul meu nişte convins-o să plece cu vaporul — Cum în prima noapte pe
la 3 mai 1942. Absolvent al Co­ pune în slujba poporului român mărci, ceva dolari, franci... din aflat sub pavilion liberian. Ti. vapor a irebuit să se culce cu
legiului Naţional „Sf. Sava“ şi cu toată experienţa acumulată ăştia care au alte culori decât pii făceau contrabandă scrioa. lot echipajul în cadrul unei
al Academiei de Studii Econo­ „Varianta Gojocaru" e îmbrăţi­ steagurile autohtone... să avind legături cu nişte oa­ ceremonii musulmane secrete
mice din Bucureşti. Doctor în e- şată de Cartelul S i n d i c a l — Nu simţi nimic pentru pă- meni secreţi de-ai lui Ccauşcscu şi îngrozitoare... De atunci ere.
conomie, specialitatea manage­ „Alfa" ce are peste 1 300 000 de mîntul ăsta ? Spune drept — şi de.ai lui Jidveov. al bulgari­ de că am provenit eu. Nu mai
ment. membri. Chiar noi l-am întîlnit unde te-ai născut aşa de rece lor.., avea nici medicamente la ea,
A lucrat ca economist pe şan­ pe dr. Cojocaru în compania dom­ la suflet ? — Şi cum, a plecat aşa tam şi nici nu mai erau utile în
tierele hidrocentralei de pe Ar­ nilor reprezentanţi ai acestui — Pc un vapor, dragule.» nisam ? asemenea condiţii...
geş, apoi redactor la „Viaţa E- mare cartel. — Vrei să bravezi... — Simplu. Sini fete care oda. (va urma!
eonomică” şi „Revista Econo­ „CALAUZA"
3)e&ut la „călăuza
„Nu s-a inventat incă leacul contra zvonurilor şl al calomniilor" ÂHGAJÂRi 3
Aserţiunea exprimată de titlu cile de muştar din ţară, se în­ Trecînd Ia calomnie, aici, cred
este replica unuia dintre persona­ chide combinatul siderurgic, d-i că, românit sint de neîntrecut.
jele excelentului serial TV. „Moş­ Petre Roman a fost „caftit" etc.). Se dă cu sete în preşedintele
tenirea familie Guldenburg". Trăim în lumea lor şi ele ne pro. Ilicscu, în Procurorul general,
Realităţile postrevoluţionare din în parlamentari, în directori, în
poliţişti etc. Fiecare crede că îm-
România o justifică şi o întăresc proşcîndu-1 pe celălalt face ceti
cn vîrf ?i îndesat, românii con- Pornind de la mai nimerită treabă. Fiecare vrea
fruntîndu-se zilnic cu astfel de Moştenirea fam iliei doar să „demoleze", violenţa lim­
comportamente şi atitudini. bajului şi lipsa unui elementar
După „Dicţionarul explicativ al Guldenburg
respect reciproc, constituind prin­
limbii române", zvonul este O cipala tendinţă existentă.
„ştire, veste (care circulă din om voacă un evantai larg de stări de Unul este numit „limbric e-
în om)", sau o „informaţie neînte­ spirit (bucurie, speranţă, anxie­ Iectronic", despre altul se afirmă
meiată, care nu a fost verificată tate, pesimism, entuziasm, reti. că are „ciclu menstrual la creier",
(şî uneori tendenţioasă)". Fiecare cenţă etc.).
Grav este faptul că şl presa şi se strigă în gura mare despre
dintre noi este. într-un fel sau alte mijloace mass-media preiau mari datorii ale scriitorilor, dos-
alini, prada multor zvonuri (se şl difuzează multe informaţii Sociolog DORII ROCA NICI FAR A Cuv/vre
scumpeşte iar şl se cartelează despre care nu există nici un fel
benzina, s-au închis toate fabri. de certitudine ! ? 1 (Continuare in I>ng. a 2-a)