Page 3 - Calauza_1990_38
P. 3

1
          CĂLĂUZA  •   NR.  38 •   1990
                                                                                                                                                             3



         )     ÎN   E X C L U S IV IT A T E   P E N T R U   ,.C ĂLĂ U ZA



              ,Eu  nu  cred  că  ungurii  sau  polonezii  din  diaspora



              sînt  mai  aproape  de  ţara  lor  decit                                                                             românii"                  I





               U   n  septembrie  capricios,  neguros  şi  tomnatec  la   abordez :  „Nu-i  vară  şi  nu-i  toamnă :  e  vremea  cînd   tate.  Principesa  Ileana,  azi  Maica  Alexandra,   vine
                   începuturile  lui,  s-a  întors  brusc  spre  vară  in
                                                                                                                                                   trădează
                                                              în  (ine,/  l’c  înserări  senine,  un  dor  de  ducă-ţi  vine".  spre  noi  cu  siguranţa  şi  demnitatea  care
                   cea  de  a  doua  duminică.  Aerul  e  mieriu  şi  cald.   Insă  nu-i  timp  de  reverie.  O rumoare  confuză,  iii care   imediat  originea.  O  umbră  de  emoţie  şi  de  satisfacţie
              un  vint  uşor,  iscat  din  senin,  suflă  aur  verde  în  gea­                              îi  însoţeşte  totuşi  gesturile.  Apoi  fizionomia  i  se  des­
              murile  stăreţici  de  la  Pasărea ;  totul  pare  aici  pillatian   se  amestecă  româna  cu  germana,  engleza  şi  franceza   tinde  într-un  zimbet  în  care  distingem,  ca  într-o  amin­
              şi  dintr-un  vechi  impuls  rememorez  versuri  care  poate   se  stinge  Ia  ora  convenită.  Cine  a  spus  că  punctuali­  tire  îndepărtată,  chipul  de  fetită  dintr.o  fotografie  de
              oă-i  plac  şi  interlocutoarei  pe  care  mă  pregătesc  S-0  tatea  e  politeţea  prinicipiilor  a  avut,  pare-se,  drep­  la  Baleic.
              —    Mulţumim   Principesei                                                                                          —  E  un  ciudat  amestec,  tre­
            11 PANA  şi  MAICII  ALEXANT.      Maica  Alexandra ni se confesează                                                  buie  s-o  recunosc.  Am  impresia
            ORA  pentru  plăcutul  prilej  de                                                                                     că  unele  lucruri  mai  sînt  aşa
            a  o  saluta  pe  pămint  românesc                                                                                    cum  au  fost.  pe  urmă  dai  de
            în  numele  LIGII  CULTURALI   iau  contact  cu  biserica  de  aici,   parte.  Depinde  de  unde  stai...  cînd  a  început  schimbarea  în   ceva  care e  cu  totul  altfel.  Cred
            PENTRU  UNITATEA  ROMA.       să  stabilesc  o  legătură  şi   să   —  Şi  totuşi,  în  zilele  Revolu­  Germania,  in  Cehoslovacia,  in   că  sînt  prea  multe  puncte   de
            N1I.OR  DE  PRETUTINDENI  si   vedem  în  ce  măsură  putem  con­  ţiei  şi  în  cele  imediat  următoa­  Ungaria.  A  fost  o  mişcare  ex­  vedere,  că  nu  sinleţi  suficient
            al  FILIALEI  SALE  DIN  TRAN­  lucra  în  diferite  domenii.  Am   re  românii  aflaţi  în  America  au   traordinară  care  părea  să   se   de  uniţi,  că  nu  sc   munceşte
            SILVANIA.  Preşedintele  de  o-   început  cu  societatea  „Cristia­  mărturisii  că  au  urmărit  con­  oprească  la  graniţele  Român iei.   destul.
             uoare  al  Ligii,  părintele  Gale­  na",  Ea  va  avea  un  spital  care   fruntările  aproape  în   direct,   Şi  pe  urmă,  deodată,  a  izbuc­  în  acelaşi  timp,  am  găsit  în
             rii!,  vă  transmite  la  rîndu-i  sa­  cu  timpul  sperăm  c-o  să  creas­  graţie  unui  canal  al  Televiziu­  nit  şi  în  România.  Şi  drept  să   tineret  un  suflet  extraordinar,
             lutul  său.  Vorbim  în   numele  că.  Dar  astea  sînt  planuri  de  nii.  Dumneavoastră  cînd   aţi  spun  nu  credeam   că   bunul   plin  de  curaj,  plin  de  curăţenie
                                                                                                    Dumnezeu  o  să-mi  dea  zile  să
                                                                                                    văd  aşa  ceva.  am  fost  cu  Io-   sufletească  şi  foarte  net  în  ve­
                                                                                                                                  derile  lui  despre  ceea  ce  este
                                                                                                    tul  luată  prin  surprindere.  rău.  Găsesc  că  este  foarte  fru­
                                                                                                      —  Dumnevoastră  no-aţi  adus   mos,  au  o  curăţenie  de  suflet
                                                                                                     vestea  îmbucurătoare  că  româ­  minunată.  Şi  ca  trebuie  susţi­
                                                                                                     nii  din  America  sînt  sufleteşte   nută,  aici  trebuie  să-j  ajute  bi­
                                                                                                    aproape  de  ţara-mamă.  Vedeţi,   serica  —  toate   bisericile I  —
                                                                                                     la  noi  oamenii  au  păreri  dife­  pentru  că  ei  sini  gata  să  pri­
                                                                                                     rite  în  legătură  cu   atitudinea   mească,  după  cum  m-am  con­
                                                                                                     diasporci  române.  Mulţi  au  im­  vins  din  întîlnirile  organizate,
                                                                                                     presia  că  polonezii,  ungurii  din   dar  şi  din  discuţiile  cu  oame­
                                                                                                     diaspora  sînt  mai  legaţi  de  ţă­  nii  care au  venit  su-mi  vorbeas­
                                                                                                     rile  lor  de  origine  decîl  româ­  că.  Asta  m-a  impresionat  cel
                                                                                                     nii.  în  această  regăsire  bisericii   mai  mult...  Şi  pe  urmă.  cum  să
                                                                                                     din  S.U.A.  i-ar  reveni  un  mare   vă  spun,  sînt  copleşită  dc  dra­
                                                                                                     rol.  Ce  credeţi  că  poale  să  facă   gostea  şi  căldura  r-u  care  am
                                                                                                     biserica  pentru  a-i  apropia  —   fost  primită.    •
                                                                                                     prin  cultură  şi  credinţă  —  pe
                                                                                                     românii  aflaţi  pc  diferite  me­  —  Vă  dorim,  din  inimă,  mul­
                                                                                                     ridiane  ale  lumii  de  meridia­  tă  sănătate  şi  putere  ea  de  aco­
                                                                                                     nul  românesc  originar ?    lo  de  unde  unii  spun  că  este
                                                                                                                                  departe   (dar   dumneavoastră
                                                                                                      —  Eu  cred  că  biserica  în  sine   spuneţi  că  sînteţi  aproape,  în
                                                                                                    este  legătura ;  trebuie  să  avem   ordinea  sufletului  de  noi,  dc
                                                                                                    preoţi  buni  pe  care  să-i  trimi­  ţară)  să  vă  rugaţi  pentru  Ro­
                                                                                                     tem  în  locurile  astea.  Eu   nu   mânia  şi  pentru  acest   tineret
                                                                                                    cred  că-i  adevărat  că   ungurii   menit  să  asigure  viitorul   dc
                                                                                                     sau  polonezii  sînt  mai  aproape   care  ţara  arc  ntîta  nevoie.  Un
                                                                                                     de  ţara  lor  dccît  sînt  românii.   viitor  frumos,  al  unui  popor  li­
                                                                                                     Adevărul  adevărat  este  că  s-au   ber,  aflat  nu  departe  de  lume,
                                                                                                     instalat  foarte  bine  acolo  şi  se   ci  în  lume.  Noi  vrem  să  facem
                                                                                                    simt  cam  americanizaţi  —  asta-j   prin  cultură  o  operă  de  restau­
                                                                                                     fără  îndoială.  Eu  regret  asta.   rare  morală  a  sufletului   ro­
                                                                                                     trebuie  s-o  spun,  găsesc  că  sînt
             unei  Ligi  care  şi-a  demonstrai   viitor...  Ieri  am  fost  la  sfeştania   aflat  despre  Revoluţia  din  Ro­  români  care  ar  trebui  să  pără­  mânesc,  atit  de  greu   încercat
             posibilităţile  adunind  în  mai,  la   noului  spital  care  este  deocam.   mânia ?  sească  America  şi  să  se  întoar­  prin  maladia  totalitară.
             PODUL  DE  FLORI,  de  la  Prut,   dată  pe  Şoseaua   Pantelimon.   —  Cred  că  aproape  în  ziua   că  pentru  a  ajuta  aicea.  Insă   —  Vă  doresc  tot  binele  şi  vă
             aproape  un  milion  de  români.  Prea  fericitul  patriarh  Teoctist   în  care  s-a  întîmplat,  seara,  la   ci  şi-au  făcut  un  rost  cu  greu   asigur  că  în  toţi  anii  aceştia  rn.
              —  Oricare  dintre  noi  ar   fi   a  fost  si  el,  aşa  că  sper  că  este   Veşti.  Deci  la  6  seara  de  acolo,   (trebuie  să  nu  uităm  că   noi,
             vrut  să  participe  ia  această  ac­  un  bun  început  la  o   relaţie   ceea  cc  aici  înseamnă  12  noap­  cei  din  diaspora.  am  dus  o  via.   găciunile  melc  au  fost  cu  voi
             ţiune.  Dar  eu  sînt  atit  de  de­  trainică  a  cărei  dezvoltare  o   tea,  am  văzut  acest  lucru  ex­  ţă  foarte  grea)  şi  acuma  ei  au   şi  vor  continua  să  fie.  Vă  spun
            parte...                      vom  ajuta  pe  cit  putem   traordinar,  ceva  ce  nu-mi  venea   o  căsuţă,  un  automobil  şi  nu   „La  revedere"  şi  cu  ajutorul  lui
              —  Sufleteşte  msă  sintcli  a-   :—  Cititorii  ar  fi  dornici  să   să  cred.      sînt  aşa  de  gata  să  Ie  părăseas­  Dumnezeu,  dacă  nc  va  da  zile
             proape  de  noi.             afle  cîtcva  amănunte  suplimen­                         că.  Dar  nu  este  adevărat  că  nu   şi  sănătate,  am  să  mă  întorc.
              —  Am  primit  sute  de scrisori   tare  despre  minăstirea   unde   —  L-aţi  privit  într-adevăr  ca   se  gîndesc  la  cei  de  aici  şi  că
            dar  din  păcate  nu  pot  să  răs­  sînteţi  dumneavoastră   stareţă   pe  un  lucru  extraordinar?  nu  sînt  generoşi.  Da.  sînt I  Sper  să  vă  văd  din  nou.
            pund  la  toate.  Atunci   m-am   şi  despre  credincioşii   români   —  Da.  trebuie  să  admit  că                  Minăstirea  Pasărea
            gîndit  că  prin  intermediul  ar­  din  America.  Gindurile  lor  des­  da,  pentru  că  totul  a  fost  extra­  —  Sînteţi  aproape  de  plecare.   9  septembrie  1390
            ticolului  dumneavoastră  voi  pu­  pre  patria.niamă  ne  interesen.   ordinar  în  anul  care  a  trecut,   Cum  aţi  găsit  România  acum,
            tea  să  mulţumesc  la  toată  lu­  za  de asemenea.       în  fond  nu  e  nici  un  an   de  după  atiţia  zeci  de  ani  de  exil ?  |()\\  \l)\M
            mea  care  mi-a  scris  şi  mi-a  a-   — Eu  cred că au  rămas cu toţii
            dresal  cereri  care,  iarăşi,  sini   foarte  legaţi  de  tot  ceea  ce  este
            imposibil  de  rezolvat  în  tota­  românesc.  De  pildă,  vara   se
            litate.                       desfăşoară  Întotdeauna  Congre­
              —  Cred  că  pi intr-un  autograf   sul  bisericii  ortodoxe  ..La  va­
            •iţi  puiea  răspunde  simplu  mul­  tra  românească".  Ia  care   vin
            tor  români  care  i -au  scris.  foarte  mulţi  români   ce   fac
              —  Ştiţi  că  mic  imi  cam  tre­  schimb  dc  idei.  Este  foarte  fru­
            mură  mina.                   mos  că  au  încercat  să  ţină  da­  C M S IZ .   '- G L U L .
              —  încercaţi  lotuşi,  înainte  sau   tinile  româneşti,  cîntecele,  cos­
            după  acest  interviu.  Intiucit  in.   tumele  (mai  mult  sau  mai  pu­
            formaţiile  care  au  apărut   în   ţin  bine  păstrate).  Acum  este  un                                            ca
            presa  noaslră  sînt  deocamdată   schimb  m  mai  mare  între  ţara-
            puţine şi  contradictorii, am  vrea,   mnmă,  România  şi  America.
            pentru  început,  să  ne   vorbiţi   —  Unde  anume  este  aşezată
            despre  familia  dumneavoastră.   minăstirea ?
            Cititorii  vor  să  şt io  care  osie   —  H  aşezată  mlr-un   foarte
            gradul  dumneavoastră  de  ru­  mic  oraş  căruia  i  se zice  EUvood
            denie  cu  regele  iMihai.   City  (însă  nu  este  un  oraş  pro-
              —  Eu  astăzi  sini  o  călugăriţa.   priu-zis,  ci  mai  degrabă  un  sat
            Dar  sînt,  bineînţeles,  mătuşa  re­  din  statul  Pennsylvania).  Cadrul
            gelui,  aparţin  familiei   regale   osie  foarte  frumos,  sînt  dealuri,
            In  cadrul  bisericii  sînt  călugă­  păduri  multă  verdeaţă.  Avem
            riţă  Ia  o  mînăstire  pe  care  am   norocul  că  sînlem  într-un  loc
            intemeiat-o  eu  însămi,  acum  22   extrem  de  liniştit,  am  putea  să
            de  ani,  în  America  şi  care  mer­  ne  socotim  departe  de   restul
            ge  relativ  bine.  Natural,  pentru   lumii,  dar  'intern  şi  aproape  de
            o  ţară  ortodoxa  vi  se  pare  foar­  drumurile  de  legătură.   Ştiţi,
            te  puţin  coca  ce  am  putut  să   cînd  cineva  spune :  „O,  e  de­
            facem,  dar  nu  uitaţi  că  sin tem   parte !“,  eşti  Înclinat  să-i  răs­
            foarte  puţini  ortodocşi  în  Ame­  punzi  :   ,E  departe  de  cine ?
            rica.  (Deşi   biserica   ortodoxa   lâe  ce ?“...  Depinde do  unde eşti.
            creşte  foarte  repede  acolo).  Am   Dacă  eşti  la  New  York  sau  în
            venit  m  România  trimisă   de   Florida,'  ori  în  California  ori
            biserica  ortodoxă  din  S.U.A  -ă  în  Canada  sigur  că  e  foarte  de­
   1   2   3   4