Page 1 - Calauza_1990_39
P. 1

Gazetă  ^dependentă  de  opinie  şi  informare                                                                              4  p a g ir 'i  2  lei


                                                                                                      C R O N IC A   PARLAMENTARĂ
                                                                      Prieteni  ai  „C ă lău zei"
                                                                         de  pretutindeni
                                                                 Vă  rugăm  să  fiţi  eu  ocltii  pe  Basarabia!
                                                                Vâ  rugăm  să  vă  aduceţi  aminte  toate  e-   Examene  de  toamnă
                                                                vcnimcnicle  fireşti,  earc  au  dus  la  aşe­
                                                               zarea  României  între   graniţele  ei  natu­  După  o  sută  de  zile  de  guver­
                                                               rale  fixate  de  Dumnezeu,  toate  ordinele   nare,  Guvernul  a  prezentat   în   crurile   stau  in  felul  următor :
                                                               foştilor  comandanţi  şi  regi,  ordinele  ma­  faţa  Parlamentului  —  şi  a  ţării   nivelul  producţiei  in  ţoale  sec­
                                                                                                                                                            curbă
                                                               reşalului  Antonescu !                 —  stadiul  înfăptuirii  programu­  toarele   evoluează  pe  o   scăderii
                                                                                                                                     descendentă  (pe  fondul
                                                                 BASARABIA  E  ÎN   PERICOL.  Indife­  lui  său  de   guvernare,   stadiul
                                                               rent  de  nuanţa  politică  pe  care  o  au  con­  reformei  şi  nu  în  ultimul  rînd   productivităţii  muncii),  creşterea
                                                               ducătorii  noştri  de  acum  —  dacă  Basa­  starea  ceonomico-socială  a  ţării.  artificială  a  veniturilor,  acumu­
                                                                                                                                     larea
                                                                                                                                                          monedă
                                                                                                                                           pronunţată  de
                                                               rabia  se  dezmembrează  —  istoria  româ­  Raportul  prezentat  de  domnul
                                                               nilor  ii  va  privi  şi  fixa  pentru  totdeauna   prin»   ministru   Petre  Roman   sporind  presiunea   inflaţionistă,
                                                               ca  pe  nişte  neputincioşi.  Aşa  cum  vom  fi   conjugat  eu  cel  prezentat  de   imposibilitatea  asigurării  nevoi­
                                                                                                                                     lor  de  consum  (hrană,  bunuri  dc
                                                               priviţi  şi  cotaţi  toţi  aceia  care  respirăm   domnul   ministru  Anton  Vată   larg  consum,  energic)  din  resur­
                                                               astăzi  aerul  naţiei  noastre !       şescu  .constituie  un  tablou  real   se  proprii,  impunînduse  impor­
                                                                    ________________________CĂLĂUZA
                                                                                                       si  complet  al  ansamblului  eco­  turi  masive,  estimindu-se  un  de­
                                                                                                       nomic  şi  social.  Starea  ţării,  ca   ficit  al  balanţei   comerciale  de
                                                                       A tentat  la  libertatea        să  spunem  aşa.   constituie  exa­  1.2—1.5  miliarde   dolari  pe  tri­
                                                                       presei  şi  inform aţiei        menul  pe  care   Guvernul  il  dă   mestru.
                                                                                                      in  această  toamnă,   examen  la   Trebuie  să   precizez  că   nu
                                                                 Uecku'iia  publicaţiei  neastre  a  luat  act  cu  tris­
                                                                teţe  de  încercarea  Guvernului  Komânioi  clc  a   care  aşa  cum  spunea  primul  mi­  mi-am  propus  să  prezint  acesl
                                                                subjuga  o  mare  parte  a  presei  romaneşti  prin   nistru   „guvernul  nu  are  drep­  raport.   deoarece  acesta  a  fost
                                                                înfiinţarea  „Editurii  Naţionale'*,  coniundindu-sc   tul  să  obţină  un  calificativ  ne-   prezentat  şi  comentai  pe  larg  dc
                                                                din  nou  un  guvern,  un  grup  de  oameni  aflaţi
                                                                pentru  o  perioadă  la  conducerea  statului  —   satisfăcător",  deoarece  nepromo   toate  mijloacele  de  comunicare
                                                                cu  o  naţiune.  Este  inadmisibila  o  asemenea   varca  acestui  examen  constituie   în'masă,  ci  să  încerc  să  creionez
                                                                tentativa  adusă  la  îndeplinire  printr-o  Holă-   practic  căderea  Guvernului.
                                                                rire  a  Guvernului  —  care  nu  face  altceva                      un  posibil  scenariu  al  efectelor
                                                                dccît  să  se  amestece  in  activitatea  liberă  a   în  numărul  trecut,  am  prezen­  produse   de  impactul  măsurilor
                                                                presei  româneşti  postrevoluţionare.  De  aceea,   tat  elemente  ale  Raportului  pri­  preconizate  în  viaţa  socială   şi
                                                                sîntern  alături  şl  aşezăm  semnătura  noastra                     economi că  a  tării
                                                                sub  protestul  înaintat  de  Societatea  Ziariştilor   vind   pregătirile   pentru  iarna
                                                                din  Komânia  către  Guvern  —  ccrind  guver­  1990—1991,  care  releva  o  situa­  Astfel,  producţia  industrială  a
                                                                nului  să  se  ocupe  dc  gravele  probleme  cu  care   ţie   îngrijorătoare,  datorită  ra­  DUMITRU  A RIMĂ ŞESCU
                                                                se  confruntă  economia  românească  şi  nicidecum
                                                                de   manevre   subtile   cu   caracter   propagan­  pidei   deteriorări  suferite  de  c-
                                                                distic,                   CĂLĂUZĂ      conomia  naţională.  Sintetic,   lu­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                 ...Niciodată  toamna  (noas tră   liberă)  femeia
                                                                           k trăit  prima  ei  experienţă  de  „femeie de cauciuc"...
              n-au  fost  mai  frumoase...
                                                                             —  Cum  naiba,  :lintr-o  nepri­  deşi  n-am  mărci,  vreau  sa  scriu   —  Cum  au  marin ii ii  militari
                                           viclenie.  In  miezul  sul leui.ui'pui -   hănită  sâ  ajungă  să  se   culce   despre  voi.  Aşa  că.  le  rog,  hai   americani..
             LA        STINÂ               tâm  ico in i  -auilui  nulul..  „Du­  c-un  echipaj  dc  vapor 7  Mi  Se   să  ne.ntourcem  la  mama  ta...  —  Probabil ..
                                           ru, e  eşli  eu  şi  viului/  Şi  mai  greu
                                                                                                         —  Crezi  că  eu  pot  să-ţi  des­
                                           ea  şi  paminiul  !“.           pare  că  fabulezi.         criu  cu  adevărat orgia din  nonp.   —  Şi  mai  departe  ce  s-a.ntîin.
              Alergam  ...  „i-Meia"  a,,.,   o   Am  ieşit  din  visare  iu.,  stină !   —  Ascultă,  in  meseria  noas­          plat ?
            stină  din  li mal.  Ajunsesem,  con ­  BaciUi  Gheorghe.  om  -duios   şi   tră  nu  se  minte  sau  se  minte   tea  aceea ?  N-am  fost  de  faţa  —  Mi-a  spus  destul  de  multe
            form  hărţii  turistice  pe  care  ne   semn  tu  suflet,  care  se  plinge  cu   foarte  puţin  Aşa  eă  dacă  nu     şi  tare  incirligate  despre  aven­
            aruncam  pii\uiie  din  cind   m   dc  la  un  timp  a  „prins”  suta  de   vrei  să  crezi  ceva,  n-ai  deeif  să   întîm plări  de  la   tura  aia.  Mai  iutii  că  au  descăr.
            eînd  în  pana  Cimpie  a  Bana­  kilograme,  -e  mişcă,  lotuşi,   cu   ieşi  din  camera  mea.  Şi  aşa  nu          cat  cutii  lungi  în  Liban,  cineva
            tului,  şi  tutun  nu  eram...  Sate­  sprinteneală  ^traduindu-se  sâ  no   prea  am  chef  de  vorbă;  mărci   casa  cu  dam e  din  echipaj  i-a  şoptit  că  erau
            le  înşiruite   pe  aţa  asfaltului,   simţim  cit  mai  bine,  să  nu   ne   n-ai...  Ce  dacă  eşti  ziarist '.  Din   arme  fabricate  undeva  pe   ta
            casele  arătoase  care  îşi  ascun­  lipsească  nimic  Inlr-o  clipă  ma­  ăştia  sini  cu  sutele,  acum...  Aşa că...  curbura  munţilor  nu  ştia  exact
            deau  cu  shosenie  pieptul  după   sa  este  rinduită  cu  grijă  .şi  în­  —  Or  ti.  dar  nu  uiţa  că  eu         locul ;  după  care  trebuia»  să
            arborii  şi  zonele  de  verdeaţă,  a-   cărcată  de  bunătăţile  stînei...  Din   sini  primul  care  ştiu  de  cuibul   —  Ce  s-d  intimplat ?  plece  înspre  America  dc  Sud
            şezate  de.o  parte  şi  de  altei  a                          vostru  de  plăceri...        —  Ce  sc-ntîmplă  cu  o  feme­  Mama  a  rămas  înlr-uii  port  dc
                                           frigidere  naturale  (pe  care  nu
            şoselei  —  după  un  stil  arhitecto­  ştim  cum  le  construiesc  şi  Ic                 ie  care  călătoreşte  mai   multe   pe  coasta  Africii—
            nic  specific acestei  zone  —,  furau   păstrează)  este  scos  In  iuţeală,  iu   —  Crezi '!  Sint  mai  mulţi  ca.   săplămîni  pc  un  vapor   între   —  De  ce  nu  s-a  dus  cu  tipul
            la  propriu,  cimpin  netedă   din   nişte  oale  smălţuite,  laptele  gros   re  vin  pc-aiei  să  se   distreze   marinari  care  beau  şi-şi  doresc   ei ?
            faţa  ochilor.  O  ghiceam   doar,   —  o  specialitate  de  care,  mărtu­  Săptămîna  trecută  a  venit   la   un  trup  cald  lingă  ci...  Au  în-   —  Păi  ce,  era  proastă  să  reia
            dincolo  de  clădiri,  îi  adulmecam   risesc,  nu  ni.am  atins  pină  nunei.   madam  Aura,  unul  cnre-şi  zicea  dopal-o  cil  toate  bunătăţile,  i-au   dragostea  aia  colectivă  de   ta
            parfumurile  grele  de  toamnă  ce                             că.i  de  la  BBC.  A   prcfcrat.o   dat  să  bea  şi—  început ?  Şi-apoi  pînă-n  Ameri­
            năvăleai!  prin  geamurile  între,   Urda  a  apărut  şi  ea,mare cit  două   pe  ea,  cică-i  mai  coaptă.  Dra­  —  A  fost  hună  de  dragoste..
                                           mingi  de  baschet,  învelită
                                                                    in
            deschise.  Dar.  refuza  încă  să  ne   ptnze  imaculate.   Apoi,   brînza   cii’  ştie  totul  despre  englezi,  că   ca  nici  nu  era  sigură  eă  mai
            primească  pe  „cadranul"  său  atît   grasă  ca  untul,  pe  care   baciul   eu,  habar  n-am...  —  Da.  A  trăit  prima  ei  ex­  rezistă  la  alîta   solicitare   se­
            de românesc.  A  (âcut-o  abia  eînd   Gheorghe  a  seos-o  din  putinele   —  Nc-am  îndepărtat  de  su­  perienţă  de  „femeie  dc   cau­  xuală...
            am  părăsit  .şoseaua  modernă,  la   scunde  şi  borţoase.  Pe  urmă,  stră­  biect.  Tu  trebuie  să  înţelegi  că  ciuc"...          (va  urma)
            capătul  unui  sat.           chinile  fierbinţi, cu  ficăţci  de  ber-
              Am  intrat   direct   in   cîmp   becuţ,  ne-au  reamintit   că   ne
            Schimbarea  bruscă  a  peisajului   aflăm  la  o  stină  situată  chiar  în                                    Debut  la  Călăuza
            a  fost  ca  o  explozie  sufletească   mijlocul  Cîmpiei  Banatului  şi  că,   Publicitate  internaţională
            pentru  noi.  Drumeagul  acela,  cu   aici,  ziua  este  mai  lungă  fiindcă
            grumazul  zbîrcit  şi  năpîrlit,  ce  se   soarele  n-are  dealuri  după  care   Sistem  de  recepţie  pentru
            aţfnea  pe  lingă  un  lan  de  po.   să  apună...  Trebuia  să  ne  grăbim
            rumb  netăiat,  semăna  cu  o  că.   pentru  a  nu  ne  prinde  noaptea
            rare  fermecată  tăiată  pe  obrazul   pe  drum.  Şi  nu  ne-a  prins  „pe   Televiziune  prin  satelit
            cîmpului,  spre  nicăieri...  In  de­  drum".  Ne-a  învăluit  tot  acolo,
            părtare,  acolo  undo  ochiul  abia   în  palma  cîmpiei  bănăţene  pc   pentru  România
            mal  distinge  ceva,  doi  plopi  for.   care  noi  —  „chiromanli"  şi  visă­
            mau  un fol  de poartă  maiestuoa­  tori  —  încercam  să   descifrăm   Vreţi  să  vă  salisfaceţi  setea  de  informaţie ?
            să.  Dincolo  de  plopii  aceia  era   Viitorul...  Nc-a cuprins  noaptea şi   Peste  50  de  canale  clin  Europa  de  Vest  şi  Statele
            liovrin,  un  vestit  sat  al  Bana.   au  apărut stelele,  am  rătăcit  dru­  Unite  pot  fi  recepţionate  în   România.  Volum   şi
            tuiui-  Vestea  ne-a  dat-o   maica   mul  dar  nu  ne-a  părut  rău.  Iţi   greutate  mică,  uşor  de  transportat.  Puteţi  fi  ajutaţi
            Mina,  femeia  care  ne  conducea   mulţumim,  bade   Gheorghe   şi   pentru  instaialarea  în  România  de  asociaţii  noştri.
            spre stină.  Undeva,  tot  pe-acolo,   maică  Mina,  pentru  ospitalitate   Vă  oferim  la  preţ  imbatabil  următoarele :
            pe-aproape.  se  afla  şi  Periam  —   şi  pentru  stelele  acelea  de pe  ce.   Convertor  cu  zgomot  foarte  mic  testat  si  certificai
            satul Îngropat în  sufletul  şi  inima   rul  Banatului...  Dumnezeu  parcă   individual  de  fabrică,  permite  recepţia  multor  sate­
            unui  bun  prieten  al  nostru.  Din   se  apropiase  de  noi  şi  ne  lumina   liţi,  chiar  şi  cu  receptor  mai   modest,  fabricat  in
            această  cauză  l-am  simţit  me­  cu  blîndeţe  calea.  Of,  Doamne  şi   S.U.A.,  lcadcrul  mondial  in  industria  dc  microunde
            reu  alături  de  noi,  deşi  el  rămă.   cît  de  vii  erau  în  inima  mea  a-   195  doîari.
            sese  acasă,  adică  într-o  „casa  a.   cele  versuri,  în  rostire  specifică,   Polarizator  (ANTENA  IIORN)  cu   polarizare  auto­
            dopbivă"  dintr-un  oraş  hunedo-   dintr-un  cîntec  bănăţean :  „Cile   mată.  60  dolari.
            cean.  Dc  fapt,  toţi  sîntem  nişte   stele-s  pe  Banat/  Atîcea  gînduri   Receptor  ultrascnsibil,  ASR  —   1000  capabil   să
            dezrădăcinaţi  care  se  prefac  fe.   mă bat...“,             producă  imagine  foarte  bună  chiar  şi  cu  semnal  foar­
            riefţf  în  urbele  pline  de  praf  şi  ANT. DUNAREANU        te  slab.  360  dolari.
                                                                            Sistem  complet :  (Convertor,  Polarizator  şi  Recep­
                                                                           tor)  590  dolari.
                        M A R E             Z V O N                         Reduceri  substanţiale  pentru  comenzi  en  gros.
                                                                            Pentru  informaţii  suplimentare  şi  comenzi  sunaţi
               Colaboratorul  nostru  Adrian   nescu  a  (fost)  zburat  dc  la  Zig   pc  Cristian  Drăghici  Ia  (115)  8G3—5400.
             De mea, redactor la revista „Man-   Zag.  Să  vedem  unde  va  „ate­  money-order  sau  coshier's  clicck  pentru  ASTRA  RO­
            tafâua“  din  Bucureşti,  ne-a  co­                            MANA.  P.O.  Box  190171  Snn   Francisco,  CA  941.19
            municat  zvonul  că  Adrian  Păa„  riza"  zvonul  şi  Păun-(escu)..,  fax  (415)  803-5400.                        Toată  lumea  arc-un  roin.„
   1   2   3   4