Page 2 - Calauza_1990_39

o
CALAUZA • Nr. 39 • 1990

exclusivitate pentru „C ă lă u za " Interviu cu g e neralul IO N M IH A t PACEPA

Economia românească se află in plin „Orizonturi Roşii" a devenit cu adevărat

proces de degradare populară numai după inceperea revoluţiilor

ON IIOiMOŞ : — fum aţi creai nătoase şi stabile, stabilite prin dr. ec. Nistorescu şi do dr. cc. din Europa de Est...
jirincipii au stat la baza el-i- concurenţă, prin legea cererii şi Rugină ?
NESTOlt 11ATEŞ : Ştiu că este
a: arii sistemului propus de ofertei, care, la rîiulul ei, nu Dr. C. COJOCARI; : — Nici sub tipar o nouă ediţie a cărţii împiedica publicarea ei. Ame.
A S. ? poate acţiona fără întreprinderi unul, nici altul nu propun varian­ ninţări cu moartea, articole deni­
Dr. C. (O JO l tiUl : — l’rin bazate pe proprietatea privată, te concrete originale dc privati­ intr-un format mai accesibil aici, gratoare publicate în străinătate
în America. Cit de mare a fost
aii lungi de cercetare, de oxpe- individuală asupra capitalului. zare, de transformare a proprie­ succesul primei ediţii a acestei cu banii securităţii şi procese de
calomnie intentate prin interme­
ienţă practică de economist, ION MOIM0Ş : — Care este tăţii comune, de stat sau coope­ cărţi şi a versiunii în limba ro­
rin cunoaşterea ,,oiî.!iand" („la după parc: ea dvs., esenţa priva. ratiste, în proprietăţi individuale, diul unor agenţi plătiţi din Occi­
oină") cam spun americanii, a U zării ? private. Există numai trei va­ mână distribuită aici, în Ame­ dent au fost numai cîteva din
rica ?
numeroasele operaţii întreprinse
calităţilor economice atil a la­ Dr. ( . COJOCAltU : — Cuvîn- riante de privatizare a capitalului
ION IM1IIAI PACEPA : Dom­
rilor (foste) comuniste cit şi a (ul privai esle totuna cu cuvîntul constituit în proprietatea clicilor nule Rateş, eînd am terminat de de Bucureşti împotriva „Orizon­
lor democratice (zise capilalis- individual, particular. Esenţa pri­ comuniste : 1) vinzarc, 2) vînzare scris „Orizonturi Roşii", am avut turilor Roşii". Ştiu de la domnul
r). Fără cei cinci ani de e\pe vatizării constă în transformarea si împroprietărire ; 3) împroprie­ o groază dc probleme pînă am Liviu Turcu, care a avut cunoş­
tinţă directă despre aceste ope.
ienţă practică do economist in proprietăţii comune (dc unde vine tărire.
•■U. A. nu s-ar fi născut nicioda- cuvinlul comunism) asupra capi­ ION IIOiMOŞ : — !n lucrare găsit o editură să o publice. Pe raţii, că ele au fost personal
vremea aceea Ceauşescu era în
coordonate de Ceauşescu. „Ori­
i conceptul de T.D.P.-uri. talului, asupra mijloacelor de propuneţi pentru aplicare 2 ani. plină glorie, aclamat de presă şi zonturi Roşii" a devenit cu ade­
SOS IlOMOŞ : — Cum aţi gu­ producţie, in proprietate priva, Ce condiţii trebuiesc asigurate de guverne în Occident. Şi ni­ vărat populară numai după înce­
iţ economia românească in imi­ tă, individuală. Esenţa privatiză. pentru realizarea efectivă a sis­ meni nu vroia să atingă această perea revoluţiilor din Europa de
nentul revenirii în tară ? iii constă in trecerea combinate­ temului ? carte. în 1987, cînd cartea a vă­ Est. Acum cartea este publicată în
nr. I). ( OJOCUib : — tn plin lor, uzinelor, fabricilor, terenuri­ Dr. C. COJOCARU : — Ar fi zut în sfîr.şit lumina tiparului, şapte ţări, a devenit un best-se.
iroces de degradare, proces ce lor ctc. care acum sint în pro­ două condiţii : 1) Parlamentul după cum bine ştiţi ea a fost în. iler în Ungaria şi, pînă. la sfîrşi.
onlinuă şi astăzi (7 octombrie prietate comună, do stat, în pro- României să treacă la dezbaterea tîmpinată cu răceală de o bună tul anului, va fi publicată pro­
1990), proces care nu se va opri şi aprobarea proiectului de lege parte a presei americane deoa­ babil în opt limbi străine.
Uita timp cit nu va fi rezolvă­ privind împroprietărirea popu­ rece conţinutul ei contrazicea to­ (va urma)
r i problema proprietăţii şi pe a. Inforviu cil doctor in economie laţiei României, pe care l-am tal cele cunoscute şi unanim ac­ Interviu realizai de dl. NESTOR
astă bază, aceea a organizării CONSTANTIN COJOCARII, propus. 2) Guvernul să treacă ceptate despre Ceauşescu. La rîn- RATEŞ, preluat din revista
itreprinderilor româneşti pe baza .miorul „Variantei Cojocarii" la aplicarea legii. , dul ei, securitatea a cheltuit su­ Micro-Magazin cu acordul
principiilor economici de piaţă. ION IIOIMOŞ : — Care este, în me exorbitante pentru a com­ doamnei directoare CAt ALINA
ION ÎIOIUOŞ : — Cum vedeţi privind privatizarea României comparaţie cu situaţia din cele­ promite „Orizonturi Roşii" şi a LUM INIŢA LIGI
Ivs. rctehnologiz.arca industriei lalte ţări, unde metalurgia este
metalurgice şi cu ce durată ? priclalc individuală a marii mase în general monopol de stat (a se
Dr. C. COJOCARII : — Nu-mi a populaţiei sau... a unei părţi a vedea Anglia, Franţa, Brazilia
place cuvinlul de «Tehnologizare. acesteia. Depinde de calea do ş.a.), aportul eventual al guver­
Tehnologie înseamnă ştiinţa teii. privatizare — prin improprictărirc nului la desfăşurarea activităţii
nieii. IMi se parc mai potrivit să sau prin vinzarc — dacă bogăţia după privatizare ?
vorbim de modernizarea meta- actimuială in anii exploatării co­ Dr. C. COJOC ARU : — Din in.
■ urgiei româneşti, ceea ce în­ muniste \,i intra in proprietatea formaţiile dc care dispun, între­
deamnă aducerea tehnicii utili­ celor mulţi, care au creat-o, sau prinderile metalurgice româneşti
zate în metalurgia românească la în mina unei părţi, a celor caic pot fi organizate ca societăţi co­
nivelul celei mondiale sau, şi au şi vor avea bani s-o cum­ merciale (pe acţiuni). Pentru a-
nai bine, să vorbim despre ridi- pere. ceastă măsură, ca şi pentru alte­
area metalurgiei româneşti la ION IIO,MOŞ : — După vizita le, Statul Român va trebui, prin-
nivelul creativităţii inginerilor la Hunedoara cum credeţi că se tr-un sistem de subvenţii adecvat
metahirgi ai României, creativi­ ponte concretiza teoria privati­ să susţină funcţionarea unităţilor
tate care se poate dovedi supe­ zării la combinatul siderurgic? existente pentru o perioadă de
rioară acelei a inginerilor de 3— t ani.
Dr. C. COJOCARII : — Nu teo­
specialitatea respectivă din alte ria privatizării ci. deocamdată. ION IlOMOŞ : — Cum vor fi
ţări. Dacă vom acţiona cu această Legea 15 privind reorganizarea organizate şi conduse noile struc­ Se mişcă popoarele. Fierbe Basarabia. Şi statuia Iui Ştefan ii
concepţie şi in această direcţie, unităţilor economici' tic stat ca turi administrative astfel create ? tutelează pe basaiabeni... Ştefan cel Mare n-a pierdut nici un
Dr. C. COJOCAltU : — Con­
metalurgia românească va deveni război. Ferească sfintul Dumnezeu pe acela care crede că poate
•ompetitivă în 1.5—2 ani. regii autonome şi societăţi co­ form practicilor manageriale mo­ să-l învingă...
ION HO,MOŞ : — Cum ved ţi merciale. logic, combinatul si­ derne : consilii de administraţie
a sc poate ajunge la converti­ derurgic Hunedoara va fi „reor­ alese de către acţionari, condu­
ganizat" ca societate ' comercială,
rea leului ? in cc perioadă dc sau societăţi comerciale, aceasta ceri operative numite de sus în
mp ? dcpiiizind dc analiza telinieo-eco- jos ; structuri organizatorice sim­ Ce se ascunde în dosul unui comunicat?
Ilr. C. COJOCARII : — I cul ple, stabilite de consiliul dc ad­
mate fi declarat convertibil, noinică a fluxurilor tehnologice şi ministraţie al fiecărei unităţi, fără Biserica Ortodoxă sc străduie rul cu 12 lei — avînd un bene­
comerciale c<* leagă unităţile sale
idică schimbabil pe valută, chiar alic norme şi „indicaţii", crite­ din răsputeri prin comunicate ficiu de doar 2 led, iar biserica
iniinc, ca şi libera iniţiativă, componente, intre ele, şi cu cele­ riul suprem fiind „hollonc line", date la radio şi televiziune să l-a vîndut anul trecut (probabil
lalte unităţi economice ale ţării.
adică Decretul 5-1/1990. t u con­ Criteriile de decizie trebuie să fie: adică acea structură pe care o convingă populaţia să nu cum­ şi-n acest an) cu 25 lei. Rezultă
secinţe asemănătoare pe plan 1) evitarea condiţiilor dc concu­ permite supravcţuirca întreprin­ pere calendarele ortodoxe 1991 o diferenţă de 13 lei care rămi-
social : speculă. îmbogăţire fără derii in condiţii eficiente, dc ren­ editate de noi, chipurile pe mo­ ne în buzunarul fiecărui cetăţean
muncă, dezechilibre economice şi renţă la nivel naţional şi inter, tabilitate, de profit. tiv că nr fi greşite. Adevărul c Aşa că aici e oful, dragii noştri
socialo ctc. Pentru asigurarea unei naţional ; 2) obţinerea eficienţei Interviu realizat de că respectivele calendare nu au cititori ! Şi noi credem în Dum_
convertibilităţi sănătoase a leu­ maxime din utilizarea resurse­ ION IIOIMOŞ, greşeli, iar şi mai marele ade­ nezeu — dar nu şi în cei care vor
lor, a capitalului existent.
lui trebuie, mai iutii asigurate vicepreşedinte al Sindi­ văr e acela că bisericii ortodoxe să ne ia 13 lei in plus. Trebuie
mecanismele economice care să ION MOIMOŞ : — Care este pă­ catului Liber „Siderur- îi parc foarte rău după cei 13 să avem grijă de banii noştri !
aducă mărfuri şi servicii [ic pia. rerea d v ş . despre celelalte va­ gislul" din C.S. Hune­ lei pe care i.a pierdut la afa­ Mai bine aprindem luminări de
ă. comercializate la preţuri să­ riante dc privatizare propuse de doara cerea asta. Noi vindem calenda­ valoarea lor !
, auaa «auia, w u , totom mmm ■
(Urmaro din pag 1) I n alt clement important — al legislativului. Nemulţumirea aceste legi sint lipsite dc funda­ tiţi în această funcţie do Parla­
căzut cu 27,7 ia sută, o scăderi de altfel in slrinsă legătură cu este evident neîntemeiată, ncr. ment ceea ce le sporeşte insta­ ment) şi de veto in hotăririle
cauzată în special dc indicele cele prezentate pînă acum — este vozitatca echipei guvernamen­ bilitatea şi fragilitatea, mai ales Guvernului. Aceste competenţe
redus al productivităţii muncii dificilul balanţei comerciale a- tale derivă din neputinţa de a eînd legile au in conţinutul lor sint necesare primului ministru
de numai 70,3 la sută, ceea ce prcciat aşa cum am arătat la fi eficientă în demolarea vechi­ prevederi constituţionale. în această etapă de tranziţie,
lor structuri extrem dc rezisten­
Conştient, însă de imposibilita­
a dus la o deteriorare gravă a 1.2—1,5 miliarde dolari pe tri­ te. Iată, spre exemplu deşi reor­ eînd ritmul înnoirilor necesită
creerii de venit naţional. Grav mestru. Cauzele acestui deficit tea de a accelera acest ritm le­ luarea unor măsuri operative
solicita re­
Guvernul
gislativ,
este şi decalajul marc dintre sint volumul redus al exportu­ ganizarea ministerelor a avut ea cent sporirea competenţelor, a- care să asigure o maximă unita­
termen limită. 31 august, această
fondul de timp lucrat, mai mic lui de numai 51 la sută, faţă de acţiune este departe de a fi în­ te dc păreri în cadrul Guvernu­
■u 10,7 la sută, şi creşterea ve­ anul trecut dar mai ales a spo­ dieă acordarea unui „carte blon- lui. Dar poate fi acceptat acest
niturilor băneşti ale populaţiei ririi importului de energie, ali­ cheiată. Pentru acest demers nu chc" în baza căruia să poată a- fapt intr-o situaţie stabilă, cu o
plica uncie legi înainte ca ele
este nevoie de un cadru legisla­
bunuri de larg con­
mente şi
cu 20,1 la sută. Aşadar muncim sum strict necesare, importuri tiv ci pur şi simplu dc hotărire delimitare clară a puterilor ?
mai puţin — producem mai pu­ şi curaj. să fie adoptate dc Parlament Probabil că nu.
ţin (cu cheltuieli energetice mai ee. trebuie să compenseze defici­ Mai mult chiar, avînd majori­ Procedural acest lucru este per­ Lăsînd „mina liberă" Guver­
tul din producţia internă.
fect posibil, însă care poate avea
mari cu 23,7 la sută) dar cîşti- nului, există şi riscul comiterii
găm mult mai bine. Paradoxal, Ce îşi propune guvernul pen- tatea în cele două camere. Fron­ consecinţe nu tocmai benefice, unor greşeli grave, datorită in­
nu ? Efectele imediate ale aces­ existenţei controlului pe care £1
tei stări de lucru sint o scădere exercită dc drept Parlamentul.
a puterii de cumpărare a leu­ E x am en e de toam nă Pentru a înţelege aceste riscuri
lui — in acest an volumul dc trebuie să vedem care sint mă­
mărfuri existent pe piaţă a scă­ surile preconizate de GuVcrn
zut de la 19 bani la II bani pe (pentru care cere mină liberă).
leu, cu tendinţa ca acest indica­ lru a stopa această deteriorare tul a fost „presat" în cîteva rîn- separarea puterilor în stat fiind Şi mai ales care sint posibilele
tor să cadă la 10 bani — şi im­ şi mai mult să genereze relan­ duri de Guvern să se folosească încă neeonsolidată. De altfel se consecinţe.
plicit la accelerarea inflaţiei. In sarea atit de aşteptată care să a- de această majoritate şi să simte o tendinţă permanentă din • Dar despre aceste lucruri vom
aceeaşi perioadă — 1 ianuarie sigure ridicarea nivelului de „treacă" rapid prin cameră o a- partea celor trei puteri funda­ vorbi în numărul viitor.
30 septembrie 1990 — preţurile trai 1 111 primul rind guvernul numită lege, înfrîngînd rezisten­ mentale, de a intra în „teritoriul P.S. In cadrul dezbaterilor
au crescut pe ansamblu eu nu­ doreşte — şi are in mod cert ne­ ţa opoziţiei. De aici desigur vecinilor" şi de a-şi spori com­ purtate pe marginea Raportului,
mai 2,2 la sută. voie dc o reformă legislativă Frontul şi-a atras criticilc vehe­ petenţa cu noi prerogative. A- liderii opoziţiei au cerut nici
Creşterea veniturilor populaţiei prefigurată de altfel m Progra- mente ale opoziţiei care a carac­ ccastă încălcare a „graniţelor" mai mult jlici mai puţin demi­
nu s-a făcut prin creşterea pro­ mul de guvernare. terizat această grupare politică este inacceptabilă mai ales a- sia Guvernului. D-l Ion Raţiu a
ductivităţii muncii sau a sporirii Guvernul asumindu-şi rolul din Parlament ca o maşină de vînd încă prezente consecinţele spus-o pe faţă, în timp ce d-i
eficienţei economice (prin re­ principal în iniţiativa legislativă, vot, care produce din plin „re­ unei conduceri totalitare. Iată Radu Cîmpeanu — mai rutinat
ducerea cheltuielilor materiale) doreşte un şoc legislativ care să buturi". Din păcate în această a- un exemplu în acest sens. Legea a lăsat să sc înţeleagă acest lu­
ei prin supunerea bugetului sta­ peneiroze zidul compact al ruti­ firmaţie există un sîmburc dc organizării şi funcţionării Gu­ cru (vorba aia „Cine are urechi
tului la o presiune generată de nei şi birocraţiei. De nici, mar­ adevăr, legile pe care Parlamen­ vernului .încearcă să sporească de auzit să audă") .aparent ne-
mişcarea sindicală revendicabi- şul forţat al Parlamentului in tul le adoptă acum trebuio să puterea executivului, luînd din avînd curajul colegului lui de„
lă. Acest ultim aspect arc lin e- edificarea unui nou cadru legis­ răspundă nu numai acestei pe­ atribuţiile Parlamentului şi mai opoziţie. Un lucru grav? Nici
fect negativ pe durată lungă lativ. Este cunoscut deja, con­ rioade de tranziţie, dar şi exi­ interesant, întăreşte excesiv pu­ pomeneală. Asta e menirea opo­
prin reducerea drastică a inves­ flictul apărui între Guvern şi genţelor viitorului. Un alt ade­ terea primului ministru prin a- ziţiei să ceară în fiecare zl de­
tiţiilor cu H,0 la sulă faţă dc Parlament, executivul arătîndu-sc văr dc necontestat este şi fap­ cordarca dreptului dc destituire misia Guvernului .pentru că ori­
anul trecut. nemulţumii de ritmul de lucru tul că în lipsa Constituţiei, toate a miniştrilor (caic au fost inves­ cum altă treabă tot nu are. _