Page 3 - Calauza_1990_39
P. 3
CALAUZA • Nr. 39 • 1990 Pag. 3
Singur omul este conştient de brii ei, care sint datori să-şi a- te, iar pe de alta, nu-i vorba
existenţa sa şi a lumii înconju corde unul altuia sprijin moral de-o robie în sens unic şi silni Ca rol al ll-lea şi Hitler
rătoare şi-i conştient că-i fiinţă şi material" (Codul familiei). că, ci do „robia" dragostei. Şi
cugetătoare. Ni se pare para Cei doi soţi îşi iau angajamen cine. nu şi-ar dori o asemenea
doxal ca o fiinţă cugetătoare, li tul în faţa Sfîntului Altar şi in „robie" !
beră, totuşi să fie îngrădită de faţa legilor civile că „nu se vor Această egalitate dintre femeie Am publicat într-un număr Z. Codreanu, ceea ce s-a şi pe
legi. Unora, poate, li s-ar părea abate de la datoriile lor, nici şi bărbat şi respectarea legilor trecut fotografia lui Carol al trecut" (încheiat citatul reprodus
II-lea şi a lui Hitler. Cei doi îşi
că legea diminuiază libertatea unul nici altul, urmînd ce este din partea amîndnrora, este ex de la pag. 194 a lucrării „Istoria
omului şi-i ştirbeşte personalita primată atît de plastic de către dădeau mina. Redăm mai jos României între anii 1918—1981“.
tea, dac-o are. Lucrurile nu stau poetul Gcorge C'oşbuo cînd spu două relatări ale acestei vizite a Ed. didactică şi pedagogică Bu
aşa» Respectarea legii este în in ne : suveranului României făcute lui cureşti ,1981).
teresul omului şi-i păstrează a- „Nu sta în casa unde vezi Hitler. Cităm textual : „La 24 Acelaşi moment al vizitei lui
cea morală. Există o mare ase Despre familie II tîlnit cu Hitler la Buchlergarden prezentat astfel de istoricul vest-
lit libertatea fizică cit mai ales, Că c stăpin numai nevasta. noiembrie, Carol al II-lea s-a în- Carol al II-lea în Germania este
mănare între comportamentul u- Dar unde e nevasta rob (vizita a avut un caracter parti german Andreas Hillgruber, în
Fugi, mat ales, de casa asta".
nei celule din organismul uman Cind Apostolul Pavel spune că cular, n.n.). Aflînd despre eşecul cartea sa intitulată Hitler, regele
şi cea mai mică celulă a socie plăcut lui Dumnezeu şi oameni bărbatul este cap femeii sub as vizitelor de la Londra şi Paris, Carol şi mareşalul Antonescu :
tăţii» familia. Atîta vreme cît pect religios, n-o spurui pentru Hitler a căutat să-l intimideze pe „Intîlnirea dintre regele Caro] şl
celula din organism se compor lor" (Molitfelnie). „Femeile să se motivul că, eventual, femeia rege adresîndu-i-se în termeni Hitler .care a avut loc la 24 no*
supună bărbaţilor ca Domnului"
tă ţinînd scama de comanda (Ef. 5, 22 ; Col. 3, 18 ; I Fetru n-ar avea cap, ei zicem noi, ca ultimativi : „România este che" iembrie 1938 la Berghof şi Ia
mentul ARN şi ADN, trupul o- orice instituţie, şi familia tre mată acum de a se hotărî pen care a participat şi prinţul moş
mului este sănătos şi nu numai 3,1...). Şi în continuare Sfîntul buie să aibe un responsabil prin tru Rcich sau contra lui, clar, tenitor (fără a asista la convor
Apostol Pavel afirm ă: „l’entru
cl. Indata ce o singură celulă acord. răspicat, deschis, cinstit şi sin birile politice) şi ministrul Curţii
devine anarhică, se transformă că bărbatul este cap femeii, pre Este imperios necesar ca fa cer, dar imediat, nu mai tîrziu, regale Urdăreanu, se pare că nu
cum şi Hristos este cap Biseri
in celulă canceroasă, pune în cii...". (Ef. 5, 23). Aci, bărbatul milia să fie o comunitate mora cînd ar avea cuţitul în gît". a decurs prea favorabil, deşi
pericol întreg organismul uman. este cap femeii sub raport reli lă şi civică, pentru că altfel de în mod concret Hitler a cerut ca Hitler şi-a primit oaspetele cu
multă amabilitate. ...La sfîrşitul
Tot astfel, atîta vreme cît fa gios, căci altfel soţii sînt egali vine anarhică şi se destramă. România să se retragă din Socie
milia, cea mai mică celulă a so „Morala singură îl poate mîntui tatea Naţiunior, să denunţe toa întrevederii .regele Carol a a-
cietăţii îşi mişcă existenta în li şi această egalitate este stator pe om, cultura nu" (Ghiorghiţă te tratatele oficiale şi secrete, mintit că „unele forţe din Ro
mânia tind să tulbure bunele ra
nicită tocmai prin iubirea care-i
mitele legii, nu devine anarhică, uneşte. S-ar părea curios pentru Geană). precum şi convenţiile militare şi porturi româno-gcrmanc", în a-
societatea va fi sănătoasă. înda unii că Biserica n-a scos din Obligaţiile ce decurg din fa economice, să încheie un tratat reastă privinţă, vina o poartă în
de alianţă cu Germania, care să
tă ce familia. însă, devine anar limbajul său termenii de „rob" milie : intr-ajutorarea reciprocă, primul rînd şeful grupului naţio
hică, „canceroasă" şi societatea naşterea şi creşterea copiilor şi devină baza întregii politici in
şi „roabă", cînd sînt adresaţi. terne şi externe a ţării, să adu nal al organizaţiilor din străină
este în pericol. „Relaţiile de fa Pentru ce ? Pentru că nici osie pavăza împotriva fără-de-legilor, că Garda de Pier Ia putere. In tate (Landesgruppenleiter) al
milie se bazează pe prietenie şi vorba tocmai de egalitatea din au nevoie; de lege şi de morală. schimb, declara fiihrerul, Ger N.S.D.A.P. din România, Kon-
afecţiune reciprocă între mem tre femeie şi bărbat, pe do o par IV. Prof. A\ RAM PETRIC mania era dispusă să garanteze rndi, care colaborează cil toate
graniţele României, să determi elementele indezirabile regelui.
ne Ungaria şi Bulgaria să-şi mo Pentru a nu împovăra mai de
dereze la maximum pretenţiile parte relaţiile cu această pro
W e s t G am m a teritoriale. blemă .regele a cerut urgenta re
Carol a declarat că el nu chemare a lui Konradi. Hitler a
putea denunţa Tratatul de la promis, în principiu. în prealabil
Versnillos, nu era de acord cu voia însă să afle şi părerea lui
D u p ă o dram atică acţiune de saivare 49 de m uncitori sînt salvaţi de pe p lat părăsirea Societăţii Naţiunilor Pabricius în această chestiune
şi nu putea aduce pe Cornelii! pentru care acesta a fost chemai
form a de foraj m arin răsturnată de u rag a n în M a re a N ordului. Zelca Codrcanu în fruntea gu ia Berlin împreună cu Konradi
vernului român. El a afirmai c-ă Convorbirea dintre Hitler şi
România era gata să păstreze o rege a fost întreruptă în repeta
neutralitate binevoitoare faţă dc te rinduri de numeroase convor
Germania, că accepta încheierea biri telefonice pe care Carol le-a
unui tratat economic româno- avut cu Buciire.ştiul, convorbiri
gerinan de lungă durată, dezvol a căror importanţă a putut fi
tarea industriei de război şi, în apreciată abia cîteva zile mai
general, a industriei grele romă- tîrziu. Tocmai în ziua vizitei la
neţii eu colaborarea industriaşi Berghof, membri ai Gărzii de
lor şi tehnicienilor germani. Spre Fier au comis un atentat împo
marca revoltă a lui Hitler, Carol triva rectorului Universităţii din
a refuzai să-semneze „alianţa to Cluj şi existau temeri cu privi
tală" a României cu Germania. re la alte acte de violenţă ale
Cei doi intrlocutori s-au des. legionarilor. De aceea, imediat
părţii înlr-o atmosferă încordată, după întoarcerea sa, regele a or
care l-a determinat pe Carol să donat o serie de măsuri drastice
creadă că va fi lichidat în tre împotriva conducătorilor legiu
nul eu ea re călătorea spre ţară. nii...". (încheiat citatul, reprodus
Îndată ce a părăsit teritoriul de la pag. 26—27, pet 2 subsol,
Germaniei, regele a telegrafia! al 'revistei „Magazin Istoric" nr.
lui Gahriel Marinoscu să orga 199 din octombrie 1983).
nizeze suprimarea lui Cornelii! TE A IAN PRISLOPEAN
Pe urm ele m aterialelor publicate
Platforma de locuit „West Gamma" răsturnată în apele învolburate ale Mării Nordului.
în noie scrisorii familiei Ncacşu Viorica şi Aurel din Petro
Prin saltul in valurile dezlăn Petroleum", a observat pericolul re a unor cabluri intre vase si şani publicată în gazeta noastră (nr. 32/1990)'ne răspunde Direc
ţuite ale Mării Nordului, în încă de luni cind furtuna se în platformă ,eu foarte mare greu ţia Judi'ioană de poştă şi telecomunicaţii. Cităm : „Conform pre
vederilor instrucţiunilor in vigoare, în baza adeverinţei eliberate
cursul nopţii de 22—23 septem teţea. Marţi noaptea a ordonat tate se reuşeşte in condiţia ace
brie a început odiseea celor evacuarea prin saltul în golul lor puternice vînturi temerara de asociaţia handicapaţilor nncxnlă la dosar, la crearea condiţii
49 de muncitori de pe platfor întunecat. Platforma anexă cc apropiere a unui helicopter care lor tehnice, cererea solicitantului va fi rezolvată cu pioritatc fa
ma anexă a sondei de foraj ma alcătuia sectorul do locuinţe de ridică doi muncitori răniţi şi ţă de cererile de instalări posturi telefonice în evidenţă Ia aceeaşi
rin „West Gamma". Cei 46 de serviciu era tot mai inundată de să-i ducă la spitalul oraşului da soluţii' tehnică" (semnează dl. director Doac Mircoa şi şef secţie
norvegieni, 2 olandezi şi un en valuri. Partea supusă şocurilor nez F.sbjerg. Ceilalţi 49 au fost exploatare l’TTR ec. Barhu Nieolae).
glez au urcat la bordul unui vas mării se înclina tot mai mult. nevoiţi să facă saltul in marc
de salvare, care după 47 de mile desprinderea din ancoraje era fiind apoi recuperaţi do vasul de
de navigaţie' eşuează la vest de iminentă şi eşuarea în ape mai salvare. Tot restul călătoriei l-au
Sylt. Pericolul nu s-a terminat puţin adinei unde salvarea pe o făcut în vestele do salvare, sau Cuvinte înţelepte
cu această ocazie pentru toţi, astfel de vreme devenea imposi în echipamentul de supravieţui
zece muncitori şi doi membri ai
echipajului vasului de salvare au bilă a fost cauza acestei hotu- re. în final curajul .şi omenia Q \ edem unii oameni eăzînd ® Regii trăiesc pe socoteala
mai trecut printr-o serie de emo rîri ultime. Pînă în acel moment şi-au arătat încă o dată rostul dintr-o situaţie înalţă, datorită ţârilor, medicii pe aceea a bol
ţii, pînă au fost preluaţi de un au fost mai multe încercări de a- salvîndu-se aiitoa vieţi aflate în aceloraşi cusururi prin care ur navilor, negustorii pe a clienţi
caseră. (La Bruycre).
lor, învăţaţii pe a proştilor,
alt vas de salvare. costare a navelor de salvare în pericol. $ De-mi strîng la piept riva i t
Şeful platformei de foraj, a- cununate de insucces ; eşuează şi Traducere şi adoptare după lul ,o fac ca să-l sugrum (Răci (Mimlria pedepsită 155
parţinînd concernului „Phillips multiplele încercări de întinde „WELT" de UT 90 ţi e). ti in IATANTRA") '
SERIAL ■ SERIAL ■ SERIAL ■ SERIAL ■ SERIAL in permanenţa, prezent, în rit
murile noilor sfere orientative
ale genului, sub diverse denumiri
J I M I H E N D R I X stilistice, fie hard-rock, hcavy
metal, speed sau trash...
Printr-o selecţie subiectivă
ÎN LOC DE INTRODUCERE: destul de sumară, urmărim paşii
R E M E M B E H acestui personaj de legendă, a-
pârut ca un fulger pe cerul încă
zentat prototipul artistului mo Ponte, peste 20 de ani, o sâ-i în răspuns tinerii rOeUeri ai gene nepoluat al anilor '60, am încer
dern. Toţi cei care l-au văzut pc ţeleagă .şi o sări regrete. . raţiei Melnlliea. Hendrix nu a cat — nu şţiu în ce măsură am
scenă sau i-au ascultat discurile, Aceste impresii, consemnate de fost nn geniu inegalabil, fiindcă reuşit — să rodau prin ~uvinte
au înţeles MESAJUL... Deşi Bill Graham în primăvara a- şi înaintea şi după moartea sa, acea UNICA TRĂIRE pe caro
muzician de culoare, s-a făcut nului 1971, le-am păstrat în al au existai (şi încă mai există) personalitatea iui .linii Hendrix
remarcat şi apreciat într-o ra bumul amintirilor, pentru ziua chitaristi mai valoroşi, compozi a trezit-o în ■ uf lotul oamenilor.
mură dominată cu prioritate de în care — mai devreme sau mai tori mai apreciaţi şi solişti cu Dar cuvintel' nn vor — şi nici
interpreţii albi... Acum, după tîrziu — guitar-hero va reveni în exprimări vocale mai rafinate, nu ar putea — să înlocuiască ME_
Jiroi Hendrix ne-a învăţat moartea lui, oamenii recunosc: atenţia publicului iubitor de dar explozia interpretativă, ne SAJUI. curai şi sincer ,al MU
să iubim libertatea, prin prisma într-adevăr a fost MARE. O în rock. aşteptată, pe care a produs-o şi ZICI]...
sunetelor şi culorilor. El se a- treagă generaţie îi simte lipsa, „Cine este .linii Hendrix ?...". mai ales efectul acestui cataclism ţva urma)
dresa TUTUROR, în orice ano dar mulţi încă nu-şi dau seama „De ce, Hendrix ?"... la aceste în sonor, declasat într-un interval
timp. Pentru mine ,el a repre- de adevărata sa valoare artistică. trebări, încearcă să găsească un de timp relativ scurt, îl simţim s l i:i AN BUDOI
