Page 2 - Calauza_1990_40

Pag. 2
C A L A U Z A • N R . 40 • 1990

ttL-am idealizat in mod intenţionat pe Cunună de flori şi inimă

acest om, generalul Eugen Luchian...<( ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, JOIA multe ori mai orbi ca acuzatorii
raniile lumeştilor ocîrmuitori, de
VIII. După care vine
mo­
mentul final al acţiunii Sale în. orbului evanghelic de care amin­
NKSTOR It.ATEŞ : Este un suc­ să vă dau o explicaţie. Aţi re. tre pămînteni cu trupul, purifi­ team, mai spurcaţi decît erau
ces, după toate definiţiile suc­ marcat acolo că poporul român carte scrisă pentru a condamna, cat prin moarte şi înviere. Nu­ (aceia pe nedrept) cei din Sihar.
cesului. nu este reflectat direct în „Ori. nu pentru a evidenţia. De aceea mele popular românesc al săr­ nemiloşi cu zecile de ani faţă de
lOIM MIHAI l’ACEPA : Vă mul­ zonturi Roşii". Sint de acord. In Sn ca am reprezentat poporul nu­ bătorii este „Ispas", voind să poporul slăbănog, în vremi cînd
ţumesc. versiunea mea, însă, aceasta nu mai tangenţial, în mod alegoric, semnifice prăznuirea înălţării lipseau chiar şi mironosiţele
NKSTOR RATKŞ : E clar că este o carte despre poporul ro­ prin persoana singurului mem­ „Mîntuitorului" : slav „supasu" muieri şi eram neîncrezători ca
care,
bru al nomenclaturii
la
această carte a jucat, cum spu­ mân, ci pentru poporul român. acea dată, a avut curajul să-l = mîntuitor. De unde şi tradi­ Toma...
neam la început şi cum au spus ţia serbărilor eroilor = acelor ce (va urma)
atîţia alţi observatori, inclusiv condamne pe Ceauşescu şi să spu. prin jertfa lor s-au înălţat la cer
Sn presa românească, a jucat un Interviu cu generalul nă cu voce tare eă securitatea şi ne-au „mîntuit" pe noi de ti­ Preot VALER PETRU OI.EA
lui este anti-constiluţională.
In
rol dintre cele mai proeminente ION MIHAI PACEPA „Orizonturi Roşii" l-am idealizat
in prezentarea adevăratei feţe a
lui Ceauşescu, a fam iliei .şi re­ în mod intenţionat pe acest om,
gimului său în Occident şi, prin Este o carte scrisă pentru a împăr­ generalul Eugen Luchian, şi l-am
pozitiv
făcut singurul personaj
Europa Liberă, publicului din tăşi poporului român ceea ce nu­ al cărţii". Care nu fost ţelurile
ţară. Şi aş vrea să vă rog să mai foarte puţini oameni ştiau la mele ? Primul : să contribui, fără „La mulţi ani!“, Călăuza!
mai vorbiţi puţin despre raţiu­ data cînd am publicat-o, că adevă­ îndoială, la răsturnarea lui
nile care v-au îndemnat să ratul Ceauşescu este de fapt un Ceauşescu. Al doilea : să-mi eli­
scrieţi, şi despre obiectivele pe criminal de drept comun, un tra. berez fata, pe care el o ţinea (Urmare din pag. 1) rească preţul copacilor propiii \
care le-aţi urmărit scriind-o. ticant de droguri şi de arme, un prizonieră în România. La doi ani (căci vocea ei abia prin... ga- ,
I. M. 1*. : Raţiunile. Daţi-mi terorist internaţional. Că, dato. după publicarea ei, ambele ţeluri liberă a devenit 6 adevărată zetelc noastre se-aude !), iar cei t
voie să vă răspund citind cîteva rită Iui, o mare parte a popu­ au fost realizate. (va urma) Pline pentru poporul român, care laie copacii autohtoni ^
rinduri din ultima mea scrisoa. laţiei României trăieşte ca în. putem spune că Guvernul Ro­ n-aveau prea multe motive să i
re către regretatul Vlad Geor- tr-un vas de sticlă, urmărită de mâniei a scumpit „pîiiica'' po­ crească preţul acestei îndelet- J
roscu. Citez : „Vă mulţumesc căl­ ochii şi urechile nesăţioase ale Interviu realizat ele dl. NESTOR porului ! Ne-am fi aşteptat ca nieiri. Atunci, cei care fabrică j
duros pentru cuvintele rostite la unei armate invizibile de secu- R A 11-.Ş şi preluat din revista Guvernul să ia măsuri de pro­ liîrtia din acei copaci, de unde I
Europa Liberă la adresa cărţii rişti care îi înregisfrează discu. ,,Micro-M.tgazin“ cu aprobarea iecţie a presei româneşti, aşa s-au inspirat pentru scumpirea ?
Goana
aceasta ne- ţ
mele. După ce însă am ascultat ţiile. îi interceptează convorbi, doamnei directoare C'At A i.INA cum sînt protejate bunurile liirtiei ?
banda de magnetofon pe care rile telefonice, îi cenzurează scri­ cele mai necesare vieţii oame­ măsurată după cîşţiguri se va ^
mi-aţi trimis-o, mă simt obligat sorile. „Orizonturi Roşii" este o LUMINIŢA 1.1GI nilor... Din păcate, n-a făcut-o răzbuna pe cei care o practică ! i
Dumnezeu care ve- i
— probabil şi cu speranţa se­ Este un
cretă (avem dreptul să presu­ glicază peste toate ! Pină a- ţ
punem orice, acum !) că o ma­ lunci insă, iată, chiar gazeta i
re parte din publicaţii, îndeo­ noastră este nevoită să-şi mă- ’
sebi cele incomode, vor sucom­ rcaseă preţul cu un leu — ţ
ba. Da. aşa va fi ! Acest „gest” pe care alte gazete su- l
„scop” nedeclarat va fi, indis­ rori îl practică încă de la în- .
cutabil, atins. Fabricile de bir. cepului acestui an. Iu orice caz, 1
tic au anunţat deja beneficia­ sperăm ca vechea colaborare ţ
rilor tradiţionali scumpirea intre publicaţii (pe de o parte) i
kilogramului de birlic pină la şi tipografii, fabrici de birlic J
îl) lei ! Am văzul „cu ochii (implicit, unităţile de exploa- ţ
noşiri" — cum se zice — o par­ laica lemnului) pe de altă par- 1
iu din (dcxurilc care conţin (e, să-şi reintre in cursul nor- ’
aceste preţuri exorbitante ! Şi mal. Asia, tocmai in ciuda ce- ’
nu este normal, domnilor gu­ lor care vor să ne dezbine şi să ţ
vernanţi ! Di' la pădure pină ne facă să ne surprimum unii ţ
la birlic — deci, pe traseul pe alţii. Nu vor reuşi ! ^
„materie primă” — „produs fi­ Vedeţi, stimaţi cititori. un ^
lial” — nu se află devit o sin­ frumos jubileu ne poate aduce
gură unitate economică, anu­ şi revărsarea unor sentimente
me întreprinderile forcsiieie de triste. Nu e nimic. Mulţumim
exploatare şi (ransporl. Deci, tuturor celor care ne poartă iu
pădurea nu avea cum să-şi mă­ inima lor. Să aveli sănătate !
(Irm are din pag. 1) Aşadar, şl'nn ce avem de făcui, preţuri : ceea ce consumăm pen­ practicate pe piaţa internaţiona. viciilor şi deci o cădere bruscă
râmnic doar să stabilim căile tru O săplămină, pentru o lună lă sinţ foarte mari. O pereche a nivelului de (rai. în ciuda fap­
neacoperite cu marfă. Pentru u~ concrete pe care le alegem, asl- — pentru eă, in fond, magazinele de pantofi — cei drept de o caii. tului că se află stocată la popu­
coperirea nevoilor de consum sini tel iiuâl să ne .atingem ţelul cil oricum erau goale — iar după late ireproşabilă — costă pe piaţa laţie o mare cantitate de mo­
necesare importuri de energie, mai repede şi cu costuri sociale aceea ? europeană circa 50 de dolari, nedă, poporul este sărac, marca
alimente, produse de larg con­ ( îl mai miei. întrebarea care mă frămînlă ceea ce la piaţa neagră a valu­ majoritate trăind greu de la o
sum şi furaje, efortul valutar I’olitiea Guvernului este — cu este dacă teama de liberalizare tei este de minimum 5 000 lei. zi la alta, fără a avea rezerve,
pentru realizarea acestor impor­ toate crit'cile aduse, totuşi, coe­ a preţurilor este justificată. Din fapt ee va duce sigur la scum­ fiind dependentă de eîşligul im e­
turi, conducând la o balanţă co­ rentă. S-a procedat in primul păcate cred că da. Şi iată de ee. pirea produselor româneşti care diat, lună de lună. Sintem ân
mercială negativă, de 1.2—1,5 mi. rind la liberalizarea agenţilor r- Nu sinlcm încă pregătiţi nici e- sînt in prezent de 10 ori mai prag de iarnă, magazinele sînt
liarde dolari pe trimestru, fiind connmici, prin transformarea ma­ conomie şi nici social. Nu sintem mici. Deci o pereche de pantofi goale, mecanismul economie
necesar a se apela la credite. rii majorităţi a unităţilor eco­ pregătiţi economie din mai multe consliiuie mult peste un salariu funcţionează lot mai anevoie,
Pentru a ieşi din această situa­ nomice de siat in societăţi co­ considerente. Mai iutii, pentru a mediu lunar de la noi din ţară. in spectrul inflaţiei şi al şomajului
ţie, trebuie să repunem in func­ merciale şi punerea bazelor pri­ avea garanţia unor preţuri reale timp ee în Italia 50 de dolari este planează lot mai ameninţător
ţiune maşina economică, astfel vatizării prin Legea 15;i'JttU. Se care să rezulte din inlereondiţio- câştigul de o zi al unui muncitor, deasupra noastră. Şi colac peste
îneît să ne acoperim nevoile de doreşte acum statuarea principiu­ narea generată de cerere şi oferlă l’entru a deschide piaţa produ­ pupăză lăsăm preturile libere
scumpirii ! Momentul pare, deci.
consum din producţia internă şi lui rentabilităţii — ea unic cri­ este necesar să existe o concu­ selor de import, ar trebui iutii să total neprielnic. Din acest unghi
să disponibilizăm unele cantităţi teriu di- evaluare economică — rentă reală intre producători. Dl. ne racordăm la sistemul curo- văzute lucrurile, temerile par în-
pentru export. lem eiale. Atunci, se pune între­
Care sînt pirghiile care să ur­ barea — greşeşte Guvernul cînd
nească din loc, greul mecanism worry, be happy procedează, acum, la liberaliza­
economic moştenit de ta regimul rea preţurilor ? Paradoxal, clar nu,
trecut şi care s a împotmolit momentul este bine ales şi poli­
atunci cînd nu a mai fost „îm­ tica guvernamentală este logică.
pins" cu eforturi supraomeneşti ministru al finanţelor ne asigură poan de preţuri şi salarii, lucru Sistemul de preţuri esle absolut
de un popor întreg? La această prin sistemul roiicurenţial. Pen­ eă preţurile vor fi libere acolo imposibil, deoarece Un muncitor arbitrar (o <onă de cărbune cos­
tru a-i pune in stare de concu­
grea întrebare, trebuie să răs­ renţă. agenţii economiei trebuie unde există mai mult de trei român nu este încă capabil să tă 150 lei, iar una de apă m ine­
pundă Guvernul. Şi a răspuns sa fie liberi şi să practice pre­ producători (in ideea concurenţei producă atil cil să primească 50 rală costă :i 000 ici sau de limo-
prin „Raportul Roman” : trecerea ţuri libere. A venii, deci, vremea intre aceştia), lucru pe care itu-1 de dolari pe zi. nadă 20 000 lei) fiind o piedică
la economia de piaţă. Sintetic, consider suficient. I-abrici de în­ Un alt clement economic care, puternică în calea însănătoşirii
economia de piaţă înseamnă, o ca societăţile comerciale (agenţii călţăminte — spre exemplu avem zic eu, îngenuneheză liberalizarea economiei naţionale. In fond, sco­
economiei) să poală să-şi stabi­
economie rezultată organic din mai mull de ţrei, dar e limpede preţurilor, este faptul eă indus­ pul fiecărui agent economic este
lească liber preţurile, m funcţie
jocul cererii şi ofertei, preţuri de cerere şi ofertă. în această că intre ele nu va exista (deo­ tria şi în general economia ţării de a produce cit mai eficient,
stabilite prin concurentă si un idee. Guvernul ne propune tre­ camdată) concurenţă, deoarece este puternic dependentă de im­ pentru a-şi plăti mai bine mun­
control al stalului asupra sec­ cerea (totuşi, treptată), la libera­ producţia tuturor fabricilor însu­ portul de materii prime. Acest citorii. Forţa de muncă, ea ele­
toarelor strategice (energie, irans- mată, nu acoperă consumul, l’ro- fapt duce, vrem nu vrem. la in- ment de bază (in condiţiile ţârii
porturi, armament ete.). La o e- lizarea preţurilor. Cum s-ar zice ducţin insuficientă se datorează gerienţa stalului ea principal (şi noastre) în relansarea economică,
de ce ne-a fost frică, n-ain scă­
nomie de piaţă stabilă sa ajun pai. Şi, totuşi, de ce ne este fri­ lipsei de materie primă, indisci­ deocamdată, unic) gestionar al trebuie să fie presată de două
ge insă după zeci de ani de ac­ plinei tehnologice şi de muncă ele. bugetului şi implicit al materii­ elemente : şomajul şi piaţa pro­
ţiune liberă a agenţilor economiei că ? Aceasta osie o problemă, Pentru a exista concurenţă tre­ lor prime. In aceste condiţii, iu duselor, astfel ca fiecare munci­
autonomi (şi privaţi). In economia care ori cit ar părea de. ciudat, buie să existe o supraproducţie, formarea preţurilor intră acest lor să fie interesat să munceas­
este mai importantă decit de­
supereentializatu — care a func­ un plus de marfă, pentru a de­ element, independent de puterea că mai bine, mai eficient, pentru
ţionat şi mai funcţionează încă mersul în sine: populaţia ţării termina producătorul să-şi spo­ de acţiune a agentului economic a nu-şi pierde locul de muncă, ci
se teme de scumpirea vieţii, Gu­
— agenţii economici sini puternic rească calitatea, să reducă pre­ şi anume balanţa de materii pri­ dimpotrivă să cîştigc tot mai mult
vernul şi parlamentarii se tem
condiţionaţi de planificator, dis­ de reacţia, m special, a munci­ ţul, pentru a-şi vinde produsele me si energie care rămîne in pentru a trăi mai bine. Lucrurile
pariţia acestuia condtteind la torimii. O pdho/ă generală a cu­ in dauna altui producător. Aşa­ mina stalului. văzute astfel par roze. Totuşi,
grave dezechilibrări economice. prins ţara, care a generat o sta­ dar, producătorii nu se vor con­ Să vedem care ar fi însă ele­ ceea ee nu ştim şi nici nil putem
Dezmembrarea acestui sistem mentul social, care condiţionează prevedea eu siguranţă este mo­
re (le alcrlă, de nesiguranţă. în cura între ci, totuşi concurenţa
şi asamblarea alinia, strict func­ :u octombrie, in Bucuroşii cozile ar putea fi provocată prin im­ reuşita demersului întreprins de dul cum reacţionează poporul la
ţional se face in următoarele e. la magazine erau inai lungi şi portul de produse — în cazul Guvern. în primul rind, la zece acest şoc. De la agonie la ex­
tape : autonomizarea agenţilor e- mai numeroase ca in zilele tre- exemplului nostru — încălţămin­ luni (le Ia Revoluţie, poporul ro­ taz nu e decit un pas. ÎI von»
conomici, aşezarea activităţii a- cule. I,urnea cumpără orice de tea — oare să creeze surplusul mân îmi parc dezorientat, obo­ face ? Echipa guvernamentală,
cestora pe principiul siriei al de niartă pe piaţă. Din păcale sit, neîncrezător şi temător de. susţine că da. Dar pentru aceas­
(cama scumpirii : alimente, în.
rentabilităţii prin concurenţă, li­ eălţăininte, îmbrăcăminte, tutun acest lucru va duce la o scum­ soarta lui. ICI vede în liberaliza­ ta, titlul şlagărului nostru ar
trebui modificat astfel : „Nu-ţi lă
mitarea controlului statului la ete. Dar cit putem cumpăra pen­ pire generală a produselor de în­ rea preţurilor o scumpire gene­ griji. Munceşte şi vei fi fericit î".
rală a tuhiror produselor şi ser­
seeioarele strategice. tru a evita impactul cu noile călţăminte — deoarece preţurile