Page 1 - Calauza_1990_41
P. 1
Gazetă independentă de opinie şl informare. • Apare sâptămînal | ANUL I,
r„NUMĂRUL MAGIC»
Bogaţi sau săraci
Cit a trăit Metusalem? Cit poate trăi un om? Zilele trecute discutam cu rezuma la „da" sau „nu". A- investit eu încrederea noastră,
linul din redactorii de forţă ai ecasta nu pentru că răspunsul ci trebuie să veghem perma
Care este durata de viaţă hă limită a vieţii 200 de ani. Alţi presei ,,din opoziţie" recunoscui ar incumba o anumită răspun nent pentru a preveni orice po
răzită omului dintru început, de oameni de ştiinţă îi atribuiau lon pentru incisivitatea sa şi ascu dere, ci datorită complexităţii sibilă greşeală, pentru că în ad
Dumnezeu ţi de natură ? Se cu gevităţi de 120—180 de ani. Un ţimea verbului. Discuţia purtată şi multitudinii de aspecte ce ministrarea ţării nu se poate
noaşte din Biblie, că părintele punct de vedere original au a- între două şedinţe parlamentare face nici o greşeală. Sau, maî
nostru ADAM, a trăit 930 de ani bordat în această problemă, doi a fost (totuşi) lipsită de „încăr cronica bine zis, prima greşeală e şi
(Geneza 0.4), iar cea mai lungă savanţi ruşi, A. Jirmunski. bio cătura" unui dialog oficial, re- ultima.
viaţă a avut-o după şapte gene log din Vladivostok şi V. Kuz- zumlndu-so la un schimb do Sigur eă întrebarea dc mal
raţii, METUSALEM, care a trăit min, profesor de matematică din păreri, ca între doi prieteni ca PARLAMENTARĂ sus, este generată de recenta
969 de ani. (Gen. 5.27) Predece Moscova, care au studiat mai re stau la un „pahar dc vor hotărîre a Guvernului de libe
sorul lui Charles Darwin, natu mulţi ani legile de evoluţie a bă". N-am să redau conţinutul ralizare a preţurilor, poate cea
ralistul francez George Buffon, naturii. După cum se ştie, na. discuţiei (deşi s-au relevat mul trebuie avute în vedere. Ţinînd
considera că omul trebuie să tră tura evoluează ca pe o spirală. te lucruri interesante, care ar cont de apartenenţa politică ar mai importantă decizie pe cart
iască nu mai puţin de cinci ori Fiecare buclă a spiralei are un merita să vadă lumina tiparu trebui să îmi exprim fără re acesta a avut-o de luat piuă a-
perioada lui de creştere — deci zerve acordul la politica gu cum. Despic mecanismele a-
minimum 100 de ani. Studiind o început şi un sfîrşit, iar perioa lui), ci am să pornesc dc Ia o vernamentală, dar conştiinţa ccstci acţiuni, despre modul de
serie de cazuri de longevitate, dele de tranziţie de la o buclă la întrebare care mi-a fost pusă civică mă îndeamnă să meditez
numeroşi oameni de ştiinţă au alta sînt destul de complexe, du de mai multe ori de interlocu înainte de a da răspunsul cu stabilire a preţurilor, compen
conchis că viaţa îndelungată este reroase, uneori fiind numite cri- torul meu : „Aveţi încredere în venit. Nu putem pur şi simplu saţii ele. s-a scris şi s-a vorbit
un dar al naturii şi este scris în
cartea vieţii, de Dumnezeu. Cris- TKAIAN TK1SJLOPEAN Guvern, în politica lui Din să fim de acord cu politica Gu DUMITRU ARM.1ŞESCU
toph Hufeland, un clasic al me (Coniinuare în pag. a 2-a) păcate, răspunsul nu se poate vernului, doar pentru că l-am (Continuare în pag. a 2-a)
dicinii şi biologiei, considera ca
j Dumnezeu să-i ) linte sini toamne u.8-
n paza pe
1 de altădată?.
cei 28.001000 lume, s-au dus ? Le-am tot dorit,
Unde sînt ? în ce margini de
de rornânij le-am tot aşteptat, de mai mulţi
o
ani, cuin aşieaptâ un copil
.jucărie, un cadou. De venit, au
N-am mai pomenit dc multă venit dur, nu şi bogate ci destul
vreme numele d-iuj Ion tlics- de subţirele în delicatese. Au
cu în gazeta noastră. Luaţi cu dispărut mustăriile, pastramele.
treburile oamenilor, cu neca Au dispărut acele piramide de
zurile lor — am uitat de dl. varză, gogoşari, conopidă. go
Jlicscu. Poate şi preşedintele gonele, ardei ete. Cu citii bucu
a uilat de noi... rie puteai privi altădată înspre
Ială că dl. l'.icseu a făcut o si dinspre pieţe, dinspre acele
declaraţie normală pentru un locuri care te linişteau şi te fă
preşedinte, ia televiziunea ceau sil aştepţi anotimpul de iar
austriacă, in cadrul interviului nă fără teamă. Acum, de vrei
acordat respectivei instituţii. varză, pindeşti şi te aşezi la coa
Şi anume aceea că in C.R.S.S., dă, iar vînzălorul cu accent de
in Moldova anexată in 19-10 oltean, in multe cazuri, iţi ofe
de vecinul Slaiin..., „trăiesc ră căpăţiniie. din care, încep să
piuă la 5 milioane dc ro se desprindă frunzele..
mâni...". Adunnid pe cei 23 Nu ne rămîne decît să aştep
dc milioane (do care ştiam) cu tăm o altă toamnă, nu cu gîlcea-
cele 5 milioane de sub ocupa vă şi vorbărie multă, ci cu mun
ţia U.E.S.S. aflăm cu emoţie că. Pămîntul ne aşteaptă. iar
că sîntem un popor puternic mult aşteptata lege sperăm să
şi destul de numeros. Cu acest
prilej gazeta noastră trimite s e adopte şi sâ se voteze pe gin-
site un gînd bun tuturor cc- dai sătenilor, a ţăranilor, a celor
i lor 28 000 000 de români! mulţi c irc judecă bine şi curat,
tMIRON TIC
B A S A R A B I A postfaţa aparţinind criticului Cor
nel Morarii, redactor şef al re
vistei „Vatra".
— Mă, ce chestii ! Nu ştiam inimă. De altfel, cred eă dacă bine iţi spun ceva trist <le tot... De sub teascurile Întreprinde „Călăuza" e sigură de marele
că nu se face... nu te ştia madam Aura, nil a- — M-am săturat de lucruri rii Poligrafice Sibiu a apărut succes al acestei cărţi, de pute
— Multe nu ştiţi voi gazeta jungeai să stai de vorbă cu triste... sub egida Editurii „Mileniul Trei" rea vizionară a editorilor care
rii. l’oate că nu vă lasă nici mine... — E v o r b a d e m a m a m e a ... mult aşteptata carte „BAS \11 \- nu s-au sfiit să editeze o carte
cititorii să Ie spuneţi totul des — Sînt convins. Dar să te- — A, da, nu mai zic. nimic. BIA". Esle prima carte din seri i aparţinind lui Mibai Emincscu
pre realitate. Cred că există nlreb altceva : poliţişti vin pe Te ascult... „Clio". Lector Marin Negoită. — atunci cirul e mai marc nevoie
atîţia pudici dc-âi lui Ceauşes- la voi ? . — A îmlrit la întoarcere... coperta de Nieolae Gheorgluu, pentru România.
cu, atiţia inşi şi inse care dacă — Nu mai spune... Cum 7
ar şti ce meserie am, ar Ii în — In condiţii tare misterioa
stare să mă ucidă cu pietre, să lan de la se. Căpătase in Africa o boală
ne ucidă pe toate cu pietre... pe care unii o numeau SIDA.
Ca in vremea lui lisus... casa cu dame dar adevărul e greu dr ştiut
— Dar şi destui alţii care s-au dacă a fost adevărat sau doar
adresat în scris sau telefonic linul „medical"...
publicaţiei în care scriu, pen — Cred că sînt şi poliţişti — Adică 7
tru a li se facilita o intrare la printre cei care vin. Madam — Nu ştiu cum să-ţi spun. K
voi... Aura îi şlie mai bine caic şi un mister. Cred că mania a
— Doamne fereşte ! Sper că cum. O colegă îmi spunea eă pe fost racolată de un serviciu de
ml sinteţi nebuni să lc spuneţi... aceştia ii recunoşti după felul spionaj. Ajunsese o epavă. Şi-a
Sini atiţia care... cuin fac dragoste. Sint bru trăit viaţa ca prostituată de
— Nici o grijă. Profesiona tali şi n-au răbdare, chiar dacă stradă, fără alegere. îşi confec
lismul nostru "nu ne permite să au de a face cil profesioniste, ţionase singură moartea trupu
fim delatori... să le satisfacă şi pe ele. Dar să lui şi desigur... a sufletului...
— Mi-ai luat o piatră dc pe nu mai discutăm despre ei. Mai (va urma)
dinte spre a organiza o noua Trausilvauia Press j
M are zv on echipă ministerială-..
Televiziunea e cea mai si- » Agenţia de difuzare de pu- }
Sc zvoneşte că zîmbetul rece gură dc acest zvon. Aţi obscr t blicatii si cârti TRANSILVA- l
ibscr-
al d-lui Cimpeanu ar proveni vat eă „se dă bine" eu libc- N1A-PRESS şi-a început ofi- 1
de la o iminentă numire a ralii. Ce bine că noi sîntem in eial activita-tea. „Călăuza" se !
domniei sale de către preşe dependenţi ! difuzează şi prin ,,A.T.1V‘... 1