Page 2 - Calauza_1990_41
P. 2

o
                                                                                                                                    CAlAUZA •  NR. 41  •  1990


         Să  nu  uităm  moda                                           fc
                                                                       I  „Cînd a fost informat despre dispariţia mea, Ceausescu...“ j
                Şi  grecii  doresc  să                                 I *  NESTOR  RATEŞ :  —  Presu.  Cînd  Ceauşeseu  a  reapărut,  a  număr  de  operaţii  împotriva  e-  J

                                                                       I  pun  că  apariţia  cărţii  trebuie  declanşat  probabil  cea mai mare  diturii  Regncry.  Le-a  trimis  nu-  |
                aibă  un  cuvînt  de                                   I»  latul  Primăverii,  ca  şi.  sau  mai  munistă  a  României.  A  conce­  meroase  ameninţări  cu  moartea,  * »
                                                                         să  fi  provocat  convulsii  la  Pa­
                                                                                                      epurare  politică  din  istoria  co­
                                                                                                                                  făcute  atît  în  engleză  cu  accent
                                                                       I
                                                                         ales,  transmiterea  ei  parţială  diat  o  treime  din  membrii  gu.  românesc,  cit  şi  în  engleză  cu
                                                                         la  Europa  Liberă.  Putem  face  vernului,  a  înlocuit  22  de  am­  accent  arab.  Cînd  ele  au  eşuat,   |
                                                                                                                                                              '
                   spus  în modă...                                    I % ţă,  fie  şi  numai  din  insistenţa  ţii  cîteva  zeci  de  generali  şi  raţiile  împotriva  Europei   Li-  *
                                                                         presupuneri  în  această  privin­
                                                                                                      basadori,  a  îndepărtat  din  func­
                                                                                                                                  Ceauşeseu  şi-a  concentrat  ope-  I
                                                                       I  cu  care  securitatea  a  încercat  ofiţeri  superiori  din  conducerea  bere,  într-un  efort  —  aş  spune   I
           în  amu  care  a  trecut  Grecia  a                         * să  ne  împiedice  pe  noi să  trans­  securităţii  statului.  Actul  ur­  disperat  —  de  a  împiedeca  in-   J
         exportat  pe  piaţa  vett-germană,                              mitem  la  radio  extrase  din  car­  mător  a  fost   dezmembrarea  trarca  ci  in  România  pe  calea   k
         materiale  textile  ir.  valoare  de                          I *  te,  îmi  imaginez  că  dvs.   ştiţi  serviciului  român  de   spionaj,  aerului,  a  undelor.  Numai  cînd  I
         627  milioane  de  mărci,   dacă  ne                            mai  multe.                                             s-a  terminat  scrializarea  „Ori-   J
         exprimăm  mai  exact  de  peste  20                           I   ION  IYIIHAI   PACEPA :  —   Interviu cu generalul    zonturilor  Roşii"  la  radio,  dacă  |
         de  ani  expozanţii  greci  sint  pre­                        «  Cîte  ceva.  în  legătură  cu  dis­                    reţin  bine  minte  la  26  ianuarie   »
         zenţi  la  „Tîrgul  de  Modă'1  de  la                        I  pariţia  mea,  cu  plecarea   mea   ION  MIHAI  PACEPA  1988,  Vlad  Georgescu  a  demas-  |
         Dusseldorf  —  o  dovadă  a  faptu­                           % din  ţară.  Din  cite  cunosc,  cînd                    cat  la  microfonul  ei  ameninţă-  '
         lui  că  ţara  Elndci  în  materie  de                        I  a  fost  informat  despre  dispari­  un  fapt  care,  după  cîte  cunosc,  rile  cu  moartea  primite  de  el  |
         confecţii  a ' reprezentat  ceva   în                         *  ţia  mea  Ceauşeseu  a  făcut  o  este  fără  precedent  in  istoria  şi  de  familia  sa  din  partea  se-  '
         timp.  Un  fapt  este  sigur.  Grecia,                          criză  îngrozitoare,  după  care  a  contemporană.  Şi,  în   sfîrşit,  curităţii.  Dl.  Rateş,  deşi  post.  |
         atît  de  iubită  pentru  vacanţele                           I  dispărut  din  viaţa  publică  pen­  Ceauşeseu  a  creat  o   unitate  mortem,  vreau  să-i  aduc  aici  |
         ce  le  oferă,  pe  plan  intern  mai                           tru  aproape două  săptămîni.  îmi  specială  de  securitate,  aşa-zisa  lui  Vlad  George«cu   un   cald  *
         are  de  oferit  şi  marfă  in  dome­                         I  amintesc  că  Ambasada  Statelor  unitate  militară  0195,  pe  care  omagiu  pentru  curajul  cu  care  I
         niul  confecţiilor  la  preţuii  foarte                       «  Unite  şi  alţi  diplomaţi  occiden­  a  însărcinat-o  cu   asasinarea  a  apărat,  aş  spune,  prima  ce-  <,
         mici,  însă  pe  plan  extern  clor-şte                       I  tali  din  România  descriau atunci  subsemnatului  şi  cu  prevenirea  rinţă  a  lucrătorului  cu  condc.  |
         să  lanseze  in  acest  an.  pe  patru                        *  Bueureştiul  ca  un  oraş  în  stare  a  noi  dezertări  din  rîndul  dem­  iul,  aceea  de  a  spune  adevărul  J
         dintre  cei  mai   apreciaţi  tineri                          I  de  asediu.  Sediul  partidului  co­  nitarilor,  ofiţerilor  de  informa­  chiar  cu  riscul  vieţii.   |
          .design"-eri  localnici.                                       munist  şi  reşedinţa  lui  Ceau-  ţii  externe  şi  diplomaţilor.  în   (va urma)   I
           Modelele  greceşti  dovedesc  ra­                             şescu  —  înconjurate  de  trupe  legătură  cu  cartea.  Ştirile  des­  Interviu  realizat  de  dl.   j
         finamentul  şi  cultura  atît  ac  re­                        I *  de securitate.  Bueureştiul  — îm.  pre  iminenta  publicare  a  „Ori­  NESTOR RATEŞ,  preluat   I
         cunoscută  şi  în  teatrul  anim  g;e-                           pînzit  de  patrule  militare.  Acti­  zonturilor  Roşii"  după  eîte  cu­  din  revista  „Micro-Magazin"  J
         cesc.  Michael  Aslanis,  ■ ste   din                         I  vitatea  politică  externă  a  ţării  nosc, au  determinat un  nou  val   cu  acordul  d-nei  directoare   |
         1974,  un  activ  om  de  afaceri  atît                       % —  paralizată.  Programul  public  de  isterie  la  Palatul  Primăverii.   CĂTĂLINĂ  l u m in iţ a -
         in  modă,  cit  şi  în  cultura  şi  is­                      I  al  lui  Ceauşeseu  —   anulat.  Ceauşeseu  personal  a  condus  un  LIGI           |
         toria  teatrului.  A  început   cu
         teatrul  şi  a  continuat  cu  reali­
         zarea  garderobei  din  lumea  se­
         lectă  a  actorilor  de  filme  de  te­  cu  albastrul  cerului  ţării   sale               Cît a trăit Metusalem? Cît poate trăi un om?
         leviziune.  O  propunere   pentru   (între  altele  aceasta  este   cu­  P e  urm ele
         vara  anului  1991,  o  reprezintă  un   loarea  preferată  a  grecilor).  în                     (Urmare  din  pag.  1)  virilor  creşte.  Specialiştii  şi-au
          „deux-pieces"  inspirat  din  cu­  combinaţii  cu  spirale  aurii  (sim­                                                 continuat  cercetările.  Intervalul
         lorile  vorbitoare  ale  folclorului                              m a te ria lelo r         tice.  Şi  tocmai  in  aceste  perioa­  de  226  zile,  cînd  are  loc  matu-
          local  însă  cu  vagi  influenţe  bi­  bol  al  eternităţii)  oferă  tot  ceeace           de  apar  importante  transformări   raţia  fătului,  a  fost  împărţit  la
         zantine.  Daphne  Valenţe,  singura   este  necesar  maneeninei  celei mai                  în  orice  sistem  natural.  Analizînd   15.15  şi  din  nou  o  concluzie  im­
          realizatoare  de  modele  din  Gre­  cotate  din  Atena,  Linda  Evan-   publicate         datele  privind  diferitele  perioa­  portantă :  rezultatul  obţinut  co­
          cia  îşi  lansează  experienţa   în   gelista.                                             de  de  trecere  din  istoria  pămîn-   incide  cu  una  din  perioadele  cri­
          materie  atît  pe  piaţa  italiană,  cît                        Urmare  notei  „O  scrisoare   tului,  cei  doi  savanţi  au  ajuns  la   tice  ale  sarcinii  (poate  o  cunosc
                                          Terminăm  prezentarea  acestui   din  Lugoj"  publicată  în   nr.
          şi  pe  cea  britanică  sau  ameri­  careu  de  „aşi"  cu  Yan  Anton,   34  al  gazetei  „Călăuza"  —  ne   concluzia  că  în  orice  fenomen  al   unele  femei !  n.n.).  această
                                                                                                                                     Punînd  în  evidenţă
          cană  ,sub  motto-ul  :  „Venus  din   deja  cunoscut  in  R.F G   acel   răspunde  Direcţia  Muncii  şi   naturii,  fie  că  este  vorba  de  ro­  legitate  încă  neexplicată,  ei  au
                                                                                                     taţia  planetelor  din  sistemul  so­
         Milo",  se  bazează  in  realizările   care  „ca  designer  din  sudul  Eu­  Protecţiei  Sociale  Hunedoara   lar  sau  de  procesul  de  evoluţie   hotărit  să  calculeze  încă  o  pe­
          sale  pe  vechile  materiale  gre­  ropei  a  adus  noul  val  al  modei   Deva  —  trimiţîndu-ne  o  co­  a  peştilor,  păsărilor  şi  mamifere­  rioadă  critică  din  viaţa  omului,
                                                                        pie  a  scrisorii  de  răspuns  a-
          ceşti,  ca  şifonui.  mătasea,  bum­  greceşti  pe  piaţa  vest-europeană".   dresate  d-nei  Boboc  Ana,  pri­  lor,  există  acelaşi  raport  mate­  înmulţind  11  ani  cu   numărul
                                                                                                                                   15.15  au  obţinut  167  ani.  După
          bacul  şi  inul.  In  amestecuri  cu   Şi  aşa cum declara  gazetei „VVelt"   vitoare  la  modul  de  pensio­  matic  al  duratei  etapelor   de   părerea  cercetătorilor,   aceasta
                                                                                                     tranziţie  de  la  o  transformare  la
          materiale  sintetice  ttip   I.ycra)   patria  mea  duce  o  istorie  şi  mi­  nare  a  fostului  soţ,  precum  şi   alta,  raport  ce  corespunde  unui   este  limita  teoretică  a   vîrstei
          reuşeşte  printr-o  rafinată  trans­  tologie  de  2500  de  ani,  aşa  că  şi   evoluţia  pensiei  pînă  la  pen­  număr  apropiat  de  15,15.  omului   (Sirali  Mislimov   din
          parenţă  să  pătrundă  puternic  pe   azi  poate  spune  multe  despre  stil   sia  de  urmaş,  potenta   fiind   Cu  ajutorul   acestui   număr   Azerbaidjan  a  trăit  168  de  ani,
                                                                                                     „magic"
                                                                                                               A.  Jirmunski  şi  V.
          piaţă.                        şi  tradiţie.  Frumoasă  lecţie   de   invitată  la  respectiva  institu­  Kuzmin  au  hotărit  să  studieze   Kiamalban  Alieva  153  de   ani
                                                                                                                                   etc.).  Bolile,  modul  de  viaţă  ne.
            Asemeni  unor  moderne  zeiţe   patriotism !                                             şi  procesul  dezvoltării   omului.   raţional,  diferitele  accidente  scur­
          din  Olimp,  aşa  arată  modelele                             ţie  pentru  a  consulta  corecti­  Ca  punct  de  reper  a  fost  luat   tează  de  regulă  şi  foarte  mult
                                                                        tudinea  ■ întocmirii
                                                                                           actelor.
          creatorului  de  25  de  ani,  Vassilis   Fotografia :  Un  model  de  Mic­  (Semnează  d-na  directoare  Ro-   momentul  naşterii.  Ei  au înmulţit  durata  de  viaţă  a  omului.  Dum­
          Kostetsos.  El  a  prezentat  la  ex­  hael  Aslanis,   inspirat  din  fol­  dica  Giurcă  şi  dl.  şef  oficiu   15,15  cu  226  zile,  durata  obişnuită  nezeu,  care  a  creat  natura  a  sta­
                                                                                                                                   bilit  şi  legile  ci  dar,  nu  i-a  a-
                                                                                                     a  sarcinii,  şi  au  obţinut  11  ani.
          poziţia  de  Ia  Dusseldorf,  creaţii   clorul  caid  al  Greciei.                         Tocmai  aceasta  este  vîrsta  cînd   cordat  pentru  toate,  explicaţiile
          pentru  vara  viitoare  în  nuanţe   Traducere  şi adaptare ouţia  ,Bas“   Ioan  Lupşa).  Le  mulţumim !  copilul  păşeşte  în  adolescenţă  şi   şi  cheile  de  dezlegare  a  lor.  A
          de  turcoaz  puternic,  combinate       de  BT *90                                         cînd.  statistic,  incidenţa  îmbolnă-  ştiut  foarte  bine  pentru  ce !
                (Urmare  din  pag.  1)  plac  al  subordonaţilor.  Sigur  a-   tuaţie,  dar   întrebarea   răminc   în  fapt  o  marc  „foame"  de  pro­  nici  un  stimul  economic  pentru
                                        ceste  măsuri  au  avut  un  carac­  cel  puţin   retorică,   răspunsul   duse  pe  piaţă.  Scumpirea  atît  dc   producători.
                                        ter   reparatoriu,   încercîndu-se   nemaiputînd  schimba  nimic.  Nici   drastică  a  produselor  va  atrage   Rezultă  de  aici  că  liberaliza­
          mult  in   ultimele  zile.  Cititorii   mulţumirea  unui  popor  reprimat   măcar  întrebarea  tot  mai  frec­  după  sine  şi  o  necesară  majora­  rea  preţurilor  nu  este  in  sine,
          noştri,  au  urmărit  cu  siguranţă                                                        re  a  salariilor,  care  insă  nu   a   un  element  de  stimulare  econo­
          dezbaterile   găzduite  de  televi­  decenii  dc-a  rîndul,  dar  ele  au   ventă  in  aceste   zile  dacă  mo­  fost  inclusă  (ea  preţ  al  mano­  mică,  ci  numai  dacă  este  conju­
          ziune  la   care  au   participat   încetinit  în  fapt  prefigurarea  c-   mentul  ales  pentru  aplicarea  re­  perei)  în  preţurile   produselor,   gată  cu  acele  măsuri  care  să  a-
                                                                       formei  este
                                        conomici  de  piaţă.  Ba,  mai  mult,
                                                                                  propice,  nu  are  o
          membri  ai  guvernului,  lideri  de   au  generat  un   puternic  regres                   ceea  ce  va  impune  o  nouă  „a-   sigure   agenţilor   economici   O
          sindicat,  specialişti,  ziarişti  ele.   al  productivităţii  muncii  şi   o   valoare  în  sine ;  rezultă  destul   justare"  a  acestora.  Se  creează   creştere  a  eficienţei  economice
          în  aceste  condiţii  nu  am  să  in­  dezorganizare  în  lanţ  a  tuturor   de  clar  că  ca  era  necesară  mai   in  acest  fel  o  cursă  de  urmări­  prin   ridicarea   productivităţii
                                                                       de  mult,  dar  din  condiţii  obiec­
          sist   asupra  laturei  tehnice,  ci   sectoarelor   economice.  Urmări­  tive  (lipsa  legislaţiei)  nu  a  fost   re  prcţuri-salarii,  în  care  sala-   muncii.  Este   necesar,   aşadar,
          am  să  încerc  să  răspund  la  u-   le  nefaste  ale  acestei  lungi  pe­  posibilă  pînă  acum.  Ceea  ce  in­  rile  sint  mereu  in  urma  preţu­  autonomizarea   agenţilor  econo­
          nele   întrebări  care  se  pun  în   rioade  de  largheţe  ie  receptăm                   rilor.  Acest  fenomen  are   două   mici,  acceptarea  şomajului  (pen­
          legătură  cu  efectele  liberalizării                        teresează  dc   fapt  este  dacă  c-   consecinţe   grave :  o  mare  in­  tru  eliminarea   surplusului   dc
          preţurilor  atit  economice,  cit  şi   acum  din  plin :  nivele  de  pro­  fectul  măsurilor  întreprinse  este   stabilitate   economică  —   prin   torţă  de  muncă),  stimularea  ini­
          sociale.                      ducţie  incredibil  de  mici,  lipsuri   cel  scontai  şi  în  cît  timp  se  face   fluctuaţie  rapidă  a  preţurilor  —   ţiativelor  particulare,  încurajarea
                                        mari  în  aprovizionarea  cu  mate­
                                                                       el  simţit.
            Pornind  de  la  ideea  că  orice   rii  prime  şi  de  aici  implicit  cu   I’rimul  efect  al  acestei   etape   dar  mai  ales  o  scădere  continuă   capitalului  străin,   liberalizarea
          guvernare  arc  ca  principal  scop   produse,  înflorirea  speculei,   a-   —  liberalizarea   preţurilor   —   a  puterii  dc  cumpărare,  deci,  a   salariilor,  privatizarea  ete.   Do
          ridicarea   standardului  de  via­  cumularca  rapidă  de  masă  mo­  este  o  scădere,  chiar  drastică,  a   nivelului  de  trai.  rapiditatea  şi  eficienţa  cu  care
          ţă,  trebuie  să   judecăm  politica   netară.               nivelului  dc   trai.  Şi  iată  cum.  Pentru  a  stopa  acest  fenomen,   se  parcurge  toate  aceste  etape,
          guvernului  (şi  implicit  a  parti­                                                       Guvernul  s-a   angajat  să  con­  depinde  în  fond  reuşita  Guver­
          dului  de  guvernămînt)  din   a-                                                          troleze  preţurile,  prin  negociere   nului  în  încercarea  de  reformare
          cest  unghi.  Ne  întrebăm,  firesc,                                                       şi  să  indexeze  salariile  în  func­  a  economiei  naţionale  şi  impli­
                         Roman  asigură  Bogaţi  sau  săraci
          dacă  politica  Frontului  şi  a  gu­                                                      ţie  de  creşterea  preţurilor.  cit  de  asta  depinde  soarta  noas­
          vernului  Petre                                                                             Negocierea  are  însă  un  carac­  tră,  dacă  vom  fi  săraci  sau  bo­
          căile  de  atingere  a  acestui  de­                                                       ter  artificial,  ca  nebazîndu-se  pe   gaţi.
          ziderat.  Pentru  a  putea  formula                                                        clementul  concurenţial  (fiind  un
          un  răspuns  coerent  cred  că  este   A   venit   momentul   în  ca­  Este  acceptată  unanim  ideea  eă   minus  de   produse  şi  producă­  l’.S.  Opoziţia,   după  ce   s-a
          necesar,  mai  intii,  să  recapitu­  re   g u v e r n u l    provizoriu   preţurile  erau  artificiale,  ele  nc-   tori,  concurenţa  este  practic  a-   plîns  că  Guvernul  le-a  furat  pro­
          lăm  pe  scurt,  principalele  eta­  a   devenit   legitim   (in   ur­  oglindind  valoarea  reală  a  pro­  nihilală),  ci  doar  încercarea  Gu­  gramul  de   reformă,  a  criticat
          pe  de  cristalizare  a  acestei  po­  ma  alegerilor  de  Ia  20  mai)  şi   dusului.  Tentaţia  fiecărui   pro­  vernului  de  controlare  a  preţu­  încetineala  cu  care  este  aplicat
          litici.  Imediat   după  Revoluţia   bineînţeles  s-a  pus  problema  a-   ducător  este  de  a  majora  ime­  rilor,  ceea  cc  elimină,  din  start,   şi  chiar  lipsa  de  curaj  a  execu­
          din  decembrie,  noua  forţă  con­  doptării  unei  strategii  care   să   diat   preţul  produselor  pentru   ideea  de  liberalizare  a  acestora.   tivului  în  liberalizarea  mecanis­
          ducătoare  apărută  mai  ales  din   scoată  ţara  din  criză.  S-a  lansat   a-şi  rentabiliza  activitatea,  mai   Negocierea  devine,  în  fapt,  o  lup­  melor  economice   (inclusiv  deci
          entuziasmul  străzii,  punea  baze-   aşadar   programul  de  reformă,   ales  in  situaţia   dezastruoasă  a   tă  intre  producători  şi  Guvern,   şi  preţurile).  Acum,  opoziţia  e  de
          ie  unei   platforme  cu  un  pro­  care  să  asigure  trecerea  la  eco­  productivităţii   muncii.  Pornind   sau  o  întoarcere  la  economie  pla­  părere  că,  dimpotrivă,  liberali­
          nunţat   caracter   social-demo-   nomia  de  piaţă  cu  atributele  ci   de  la  bazele  de  materii  prime   nificată.  Al  doilea  element  im­  zarea   preţurilor  se  face...  prea
          crat :   egalizarea   cîştigurilor,  (aparent)  antisociale :  şomaj,  pre­  şi  energie,  procesul  va  antrena   portant  este acela  că  indexarea  nu   devreme.  Interesant  este  că   şi
          plata  salariilor  chiar  şi  in  con­  ţuri  libere,  faliment  etc.  Bine­  practic  preţul  tuturor  produselor.   va  fi posibilă  Ia  nivelul  scumpirii   domnul  Al.  Bîrlădeanu  se  alătu­
          diţiile  nerealizării  volumelor  de   înţeles,  „poporul"  care  se  obiş­  De  altfel  primele  semne  au   şi         ră  acestei  păreri,  cerînd  Guver­
          producţie  necesare,   încadrarea   nuise   deja  eu...   binele  (câşti­  apărut :  încălţămintea  de  damă   produselor  neexistind  resurse  fi­  nului  explicaţii  privind  graba  cu
          in  muncă  a  tuturor  cetăţenilor   guri  fără   muncă,   indisciplină   1300—1400  lei,  perechea,   cozo­  nanciare  şi  fiind  practic  un  non­  care  se  aplică  programul  de  re­
          care  au  solicitat  acest  lucru,  re­  etc.)  a  receptat  în  mod  nefavo­  nacul  50—60  IeRbuc,  berea  15—   sens economic, să  dai  consumato­  forme.   Domnia-sa  zice  că  ar  fi
          ducerea  unor  preţuri,  majorarea                           20  lei  —  sticla,  preparate   din
          salariilor  unor  categorii   profe-   rabil  acest  program  de  reforme.   carne   peste  200  lei  kg.  Aceste   rilor  alîţia  bani  în  plus,  cu  cît   bine  să  se  adopte  liberalizarea
                                        Era  ca  şi  cum  unui  copil  îi  faci
          siona’e  in  special  sub  presiunea   un  cadou  ca  apoi  să  i-1  ici  îna­  majorări   (variind  intre  200   Ia   s-au  scumpit produsele,  înseamnă   preţurilor  de  la  1  aprilie  1991.
          sindicatelor,  schimba *oa  in  ma­  poi.  Sigur  că  ne  putem  întreba   sulă  şi  300  la  sută)  sint  posibile   în  fond  o  sporire  a  ninsei  mone­  Probabil  in  ideea  că   Guvernul
          să  a  conducătorilor  după  bunul  dacă  putea  fi  evitată  această  si­  prin  lipsa  concurenţei,  existind  tare  dc  pe  piaţă,  fără  a  aduce  sc  ţine  de...  glume!
   1   2   3   4