Page 2 - Calauza_1990_42

Pag. 2 CALAUZA • NR. 42 • 1990

Ceauşescu a folosit acea înspăimîntătoare Un miracol numit BASARABIA

instalaţie portabilă de iradiere (Urmare din pag I) Casei memoriale a lui Alexe Ma-
teevici —- acest ctitor şi martir
rund că a trecut Prutul de mul­ al graiului nostru străbun — a
NESTOR RATEŞ : — In cartea I. IM. P. : — Radu, înscmnînd fie doar o simplă coincidenţă.1 te ori în vis... Basarabia întrea­ fost sfinţită statuia meşterită de
Dvs. şi în alte părţi aţi vorbit radiaţie. Acesta a fost numele de Să-i luăm pe riiul : Primul a fost gă visa în fiecare noapte acest trei tineri sculptori din Româ­
adesea despre modul în care cod dat de Ceauşescu unui instru­ Emil Georgescu, care a supravie­ lucru. Se poate spune că aştep­ nia : Tiberiu Moşteanu, Mihai
Ceauşescu a încercat să-i reducă ment radioactiv care, din cîte cu­ ţuit ca prin minune celor 21 de tăm ziua de astăzi do 50 de ani,; Ecobici şi Tudor Şcrban. Stăteam
la tăcere pe adversarii săi din nosc, a fost folosit în mod secret lovituri de cuţit date de un *e' aseară, cînd ne lînguiam că prea de vorbă cu ei şi deodată, prin
străinătate. îm i imaginez că mul. rorist francez plătit de Bucureşti, mult sînteţi reţinuţi ia graniţă, aer s-a răspindit o mireasmă
te au răm as nespuse. care ulterior a fost arestat şi con­ că nu mai apucăm clipa reve­ proaspăt de busuioc. Să fi să­
ION MIIIAI PACEPA : — Eu­ Interviu cu generalul damnat. Al doilea a fost Noel derii, am. încercat să calculez : dit basarabenii an de an aici
ropa Liberă a fost coşmarul vie­ ION MIHAI PACEPA Bcrnard, urit de Ceauşescu cu un an are 365 de zile, o zi are această plantă sfinţită ? Să fi
ţii lui Ceauşescu. Ceauşescu a or­ toate fibrele fiinţei sale, urit de 24 de ore, ora are 3600 de se­ venit din cc-r ? Două fetiţe din
donat de nenum ărate ori pe vre­ în închisorile româneşti. Şi a Elena cu toate fibrele fiinţei sale. cunde ; dar dacă fiecare secun­ Căinări străjuiesc curtea cu tri­
mea cînd eu am fost acolo, a- ordonat ea serviciile de spionaj A venit la rînd următorul direc­ dă este echivalentă cu timpul cit colorul — una e mai răsărită,
runearca în aer a sediilor Euro. să confecţioneze imediat o insta. tor al programului de radio : I\Ii- o bătaie de inimă, în total, in dar cea mică are doar cinci ani.
pei Libere, mutilarea sau ucide­ laţie portabilă de iradiere, pe ca­ hai Cismărescu. Ameninţat in cei 50 de ani de aşteptare, ini­ „Mereu coasem steaguri tricolo­
rea unora dintre reporterii ei : re să o ascundă în biroul lui mod repetat cu moartea de secu­ mile basarabenilor au făcut un re şi le duruim" — ne spune
atentatul împotriva distinsei Mo- Noel Rernard. Ei bine, din feri­ ritate. Şi în stîrşit, regretatul miliard cinci sute şaptezeci şi mama lor emoţionată şi mîndrâ
nica Lovinescu, organizat cu spri­ cire eu am părăsit ţara cîteva Vlad Georgescu, care a murit la şase de milioane opt sute de mii totodată. Oare cum de-au putut
jinul Iui Arafat, şi încercările re­ zile mai tîrziu. Acum, acum însă, opt luni după ce a patronal e- de bătăi. Şi dacă vom considera păstra pînă azi ca lum ina ochi­
petate de omorîre a regretatului vă spun cinstit, sînt convins că tnisiunilc in legătură cu „Ori­ o bătaie de inimă distanţa din­ lor meşteşugul din străbuni de
Emil Georgescu sînt expuse pe Ceauşescu a realizat şi folosit zonturi Roşii" la Europa Liberă. tre Chişinău şi Iaşi — aşa cum a lucra catrinţe, ii ? ! Le aud
larg în „Orizonturi Roşii". In acea înspăimîntătoare instalaţie Patru decese consecutive. spunea acelaşi marc poet al nea­ silabisind in alfabet latin mesia­
1978, eu cîteva zile înaintea ru ­ portabilă de iradiere, care indu­ (va urma) mului nostru — care este egală nica poezie a lui Mateevici in­
perii mele cu el. Ceauşescu vroia ce cancerul. După părerea mea. Interviu realizat dc NESTOR cu 120 de kilometri, apoi dis­ titulată Basarabenilor şi-mi dau
de acum capul lui Noel Bcrnard. este imposibil ca şirul de decese RATEŞ preluat din revista tanţa care a despărţit pe româ­ lacrimile...
„Radu, dă-i Radu", zbiera Ceau­ din cauza cancerului care, aş pu­ „Micro-Magazin" cu acordul nii din partea stingă a Prutului Soborul de preoţi a fost con­
şescu de cîte ori. tea spune, a devastat conducerea d-nei directoare CĂTĂLINĂ de românii din partea lui dreap­ dus în oficierea slujbei de sfin­
N. R. : Radu. înscmnînd... Europei Libere in ultimii ani. să LUMINIŢA LIGI tă, atunci ea este egală cu ţire a statuii de înalt P rea Sfin­
189 216 000 000 de km. Distanţa ţitul Mitropolit al Moldovei şi
de Ia Păm înt pînă la Soare este Bucovinei, Daniel Ciobotea. De
n vi mai de 150 000 000 de km. O asemenea, a fost prezent aici, în
„Am adus un drac asemenea distanţă lumina o fala miilor de poporeni şi dom­
parcurge in 175 de ore. Dele­ nul ministru al culturi şi culte­
gaţia română a parcurs distan­ lor, Ion Ungureanu. Aerul a vi­
cu coarne“ ţa de la Bucureşti la Chişinău brat atunci cînd, în alesele sale
in 12 ore, deci s-a deplasat cu cuvinte, a afirmai că limba ro­
o viteză de 14 ori mai mare ca mână este cea mai m are cate­
Fraza de mai sus, am auzit-o
in preajm a unităţii de livrarea lac­ viteza luminii'’. drală pe care a construit-o po­
tatelor din piaţa Devei. Tocmai so­ în curtea de la Zaim, in faţa porul român. (va urma)
sise o m aşină şi lumea dornică de a
cum păra lactate, se înrolase în tot
mai obişnuita coadă. Nimeni nu ştia
ce se află în m aşina. O fem eie şi-a
luat inim a în dinţi şi s-a dus la cel Viata care plinge lingă noi
de la cirm a m aşinii şi l-a în trebat res­
pectuos ,,Ce ne-aţi adus” ? ,.Un drac
cu coarne, v-am aclus” a venit răs­
punsul. Fem eia a plecat cu privirea îr (Urmare din pag. 1) ceste fiinţe pure ? ! Aici e ade­
păm înt. Cuvintele şoferului, i-au că­ vărata şi urîta lor greşeală, nu
zut ea un trăznet. Cei din jur, au­ clu ? în ce perioadă aţi întreţinut faptul că au adus pe lume co­
zind „vorbele” celui obraznic şi fără relaţii intime ? De eite ori ?... şi pii nedoriţi. De aceea nu pot
bunăcuvinţă. au început să vocife­
reze : „Cum işi perm ite să vorbeas­ lumea se distrează... comentează...' avea nici o compasiune pentru ele
că in aşa hal... Să practice astfel de Unele dintre aceste mame, ca să ci doar o milă amară...
vocabular la el acasă înainte dc fie mai convingătoare îşi aduc cu Brusc, aceste gânduri îmi sînt
* pleca de la locul intîm plănl. am ele şi copiii. Ochişorii lor senini Întrerupte. Aud strigat un nume
auzit şi replica unei doam ne. „Uita- şi nevinovaţi privesc peste urnă. pe care-1 aştept de cîteva ore şi
ţl-vă la ’m nealui ce brunet o, se »- rul mamei cu uimire. Ah ! Doam­ văd apropiindu-se de bară două
propie de cel adus. ii mai trebuie ne ! De ce fac femeile această fiinţe. Un bărbat şi o femeie, ti­
doar coarne”* cumplită greşeală, de a trage după neri, frumoşi şi... emoţionaţi.
M. BOZOVICI O lozincă emblemă pentru oamenii României... ele intr-un umilitor proces a- (va urma)
n
(Urinare din pag. 1) din care au venit. Nici măcar de sindicat a cerut grevă gene­ ocupindu.se mai ales dc Parla­ Mai ales opoziţia a ridicat în
instabilitatea socială nu este a- rală penlru că Guvernul nu de­ ment. slăvi eroii de la Braşov, acelora
piuă la refuz străzile .şi pieţele tit dc alarmantă, pentru că ea misionează. Aşadar, sindicatele Parcă e prea banal să te ocupi care le datorăm libertatea de
oraşelor în zilia de 15 noiem­ este firească în etapa în care fac politică, cer demisia G u­ de Preşedinte şi de Guvern, cînd astăzi, ca la numai cîteva ore
brie, nu pot fi minaţi doar de întreaga societate se reaşează pe vernului iar in caz contrar fac toată lumea face acest lucru, şi după aceea în intîlnirea cu de­
dorinţa de putere. Trebuie ca noi temelii. Asemenea lucruri se grevă. Acest lucru constituie o mai ales cind de Parlament nu legaţia Parlamentului European,
aceşti oameni să aibă un ideal, petrec .şi în ţări cu o îndelun­ gravă încălcare a atribuţiilor se prea ocupă nimeni (cu excep­ să afirme că de -fapt nimic nu
un crez nobil pentru care s;i gată şi stabilă democraţie (An­ sindicale şi se datorează necu­ ţia doar a unor gazete „indepen­ s-a schimbat în România. Şi
merite să lupte. Aşa şi este. A- glia. Franţa, Germania) şi ni­ noaşterii, dorinţei de a se ames­ dente"). Cc-i drept, declaraţia lor cînd te gindeşti, că de conclu­
tîţia oameni nu pot fi doar go­ meni nu disperă. Sînt insă lu­ teca in treburile altora. Tot sin­ e mai scurtă, doar 9 puncte, dar ziile acestei declaraţii depinde
lani sau impostori. Ei sînt ne­ cruri care depăşesc acest cadru dicatele parlamentează cu Gu­ nici pline de conţinut. Se spune adm iterea ţării noastre in Con­
mulţumiţi de actuala conducere, oi nemulţumirii, al protestului vernul aplicarea unor legi şi ho- că reforma este falsă, şi se cere siliul Europei (ca invitat special)
protestul lor avînd constant a- şi care îngrijorează sau cel pu­ tăriri din domeniul liberalizării ca atare Parlamentului să dez­ şi implicit acordarea acelor aju ­
ceeaşi ţintă : preşedintele Ion toare pe care le cereau cei de la
Iliescu şi guvernul Petre Ro­ Alianţa Civică. Cine să mai în­
man. N-ar fi nimic rău în fap­ ţeleagă ceva ?
tul că se protestează, că se con­ Deşteaptă-te române... în orice caz, toate aceste con­
testă — este una din libertăţile fuzii, depăşiri de competenţă,
fundam entale ale omului — dai acte de rea voinţă, vînătorii de
ceea ce este îngrijorător este glorie sau de putere nu fac de-
lipsa de claritate, de substanţă ţin ar trebui >â îngrijoreze. Şi economiei. Aceste imixtiuni sînt bată toate variantele de reformă cît să adîncească şi mai mult
a acestor proteste. Se strigă „jos tocmai ia cîteva asemenea lu­ posibile deoarece nu avem o (care ar fi ?) făcind acest lucru criza in care ne zbatem. Cine
com unism ul“ ca un panaceu al cruri a.> dori sa n u refer in cro­ lege a sindicatelor, lege care este la masa tratativelor la care să va profita de pe urm a acestei
fericirii. Dar unde este acest nica dc astăzi. insă in dezbaterea Parlam entu­ participe şi sindicatele. Se mai crize ? în nici un caz poporul,
comunism ? Teama de comunism Unul din fenomenele sociale lui. O altă încălcare gravă a a- cere Parlamentului să îşi înde­ care a suferit înainte de 22 de­
a devenit maladivă şi orice se grave cnrc. sc petrec in zilele (libuţiilor este recenta Declara­ plinească atribuţiile pe care le cembrie, care a luptat cu mîinile
intîmplă iau în lume se dato- noastre este depăşirea competen­ ţie a Asociaţiei 15 noiembrie din are şi să urgenteze Constituţia, goale în zilele Revoluţiei şi care
reşle comunismului. Se fac lungi ţelor. N-tun să mu refer la lupta Braşov, care în 22 de puncte so pe care s-o discute cu întreg trăieşte cu speranţa într-o viaţă
declaraţii, pe puncte, care însă care se duce intre executiv şi ocupă de guvern, orfani şi bă- poporul. Declaraţia se mai o- mai bună. Dar aceste speranţe,
nu fac deeît să producă confu­ legislativ pentru precizarea cim- trîni, televiziune, armată, poliţie, cupă de democratizarea armatei, par pe zi ce trece mai depărtate.
zie Jn rindul participanţilor la pului de acţiune al fiecăruia (lu­ justiţie, SRI, Parlament şi toi de evenimentele de la Tg. M u­ Cine este de vină, cine va plăti
diferitele mitinguri şi marşuri. cru firesc in lipsa constituţiei), ce mai există in această ţară, reş şi de cele din 13—15 iunie, pentru amăgirea acestui popor?
Au apărut puzderie de asociaţii, ci la depăşirea cu mult a com­ stabilind principii după care să dc televiziune, poliţie, SRI, pro­ Probabil, istoria va da răspuns
grupuri, forumuri, alianţe, etc. petenţelor unor organisme şi se conducă ţara şi poporul şi, in curatură, etc. Se face apoi, apel la aceste întrebări. Dar ceea ce
cu denumirea care de care mai grupări sociale. Iată, spre exem­ final anunţă nu lipsiţi de m o­ la toate statele lumii şi Ia (oate este sigur, că printre cei acuzaţi
năstruşnică (vezi Societatea „Fra­ plu, sindicalele consideră că ele destie că vor impune aceste prin­ organismele internaţionale să ne vor fi mulţi din eroii de astăzi,
cul”) menite să conducă lupta trebuie să aibă atribuţii pe linia cipii. Dar cui oare le vor im­ ajute pentru a ieşi din impas. cei care acum par a fi apărăto­
de apărare a democraţiei. conducerii economice în între­ pune ? fn fond, ee reprezintă a- Dar, veţi întreba ce legătură rii democraţiei şi ai libertăţii.
Au apărut lideri, care işi arogă prinderi. De allfcl, ele sini in­ ceastă asociaţie, o superputere au ţoale astea cu viaţa parla­ Atunci ei vor părăsi definitiv
mari merite în iczistenţa anti­ tr-o mare măsură vinovate de în stat ? Păi, dacă sini o super- mentară, de ce le aduc în dis­ scena, d ar preţul pentru această
comunistă din timpul, dictaturii, situaţia catastrofală a economiei puterc care impun toate princi­ cuţie într-o cronică care se o- tristă comedie va fi . prea mare
sau in timpul Revoluţiei dar, naţionale, prin activitatea ab ­ piile de conducere, atunci ei re­ cupă de ceea ce se intîmplă în şi va fi plătit tot de acest prea
mai ales (pentru că este mai co­ solut antieeonomicâ pe care o prezintă o nouă dictatură şi adio înaltul for legislativ. Ei bine, încercat popor. Şi oare cît vor
mod, mai lipsit de riscuri), rn desfăşoară. Ele au generat un democraţie. Dar parcă în 1987 pentru că această gravă confuzie mai suporta ei, să plătească pen­
lupta care se duce acum îm po­ soi de revendicări salariate care ei tocmai împotriva dictaturii stăruie şi în Parlament. Iată, în tru minciună, înşelătorie şi ari­
triva comunismului. Este tipic nu aveau acoperire in rezulta­ luptau, pc care, uite, o reînvie 15 noiembrie, aniversînd eveni­ vismul unor „făcători de bine"?
cazul Marian M unteanu care tele muncii ,nu distrus autorita­ acum sub altă formă. Cc o să le mentele de la Braşov de acum Cit va mai sta cuminte, răb d ă­
a devenit un fel de erou al tea conducătorilor prin schim­ fie mai greu acestor domni, este trei ani, cele două camere s-au tor, „adormitor" de lozincile sfo­
străzii, care nu are alt merit în bările arbitrate pc care le-au ideca de a impune ziua dc 15 reunit într-o adunare festivă. răitoare pe care le strigă şi Ie
afara aceluia (dacă asta poate fi impus, au declanşat un val de noiembrie ca „zi internaţională Nimic rău în asta, d ar adunarea aude fără să ştie prea bine ce
un merit) că a fost arestat după greve absolut nejustificate. de luptă împotriva comunismu­ a avut un aspect formal, a.şa ca înseamnă ? A scăpat de o iobola-
evenimentele din iunie. Oricum Neînţelegerea rosturilor sindi­ lui". Ce o să so facă dacă alte din „obligaţie", vorbitorii po­ gie mincinoasă şi acum este a-
domnia sa poale să mulţumească catului, a modalităţilor de ex­ ţări nu o să-i asculte ? Probabil, vestind din auzite ce s-a intim, saltat de altele, mai mincinoase
autorităţilor tare l-au scos din primare a acestuia, agravează pe o altă grevă generală. Dar, nu plat la Braşov. Ge pare intere­ şi mai veninoase care-1 v or duce
anonimat. zi ce trece situaţia economică. sînt singurii „apolitici" care se sant este ideea că se încearcă cu siguranţă în haos şi întune­
Dar nu acest lucru este cei Iată, zilele trecute Ia Braşov, eu ocupă dc politica ţării. Nou apă­ acreditarea tezei că acest eveni­ ric. Să nu-ţi vină atunci să
mai periculos pentru că aceşti prilejul comemorării evenimen­ rută, Alianţa Civică a dat şi o ment a constituit începutul lup­ strigi cu toată puterea :
croi, apar şi dispar în negura telor din 15 noiembrie, un lider declaraţie care ţinteşte mai sus, tei anticomuniste din Europa. „DEŞTEAPTA-TE ROM ANE"?