Page 3 - Calauza_1990_42
P. 3
CALAUZA • NR. 42 • 1990 Pag. 3
Hunedoara iese din expectativă Focuri de armă în Europa anului 1918
Cine ar fi crezut eă focurile popoarelor posibilitatea „unei
de arme, trase la 20 iunie 1914, dezvoltări autonom e11.
renunţa. Ni poate eă dl. primar
chiar ar fi trebuit să vorbească, la Sarajevo, vor prefaţa schim Aceste prevederi, mai m ult sau
avmd in vedere că a fost numit bări alît de multe şi de complexe mai puţin respectate, nu făceau
Moartea
în
in viaţa
consacre,
altceva decît să
popoarelor.
de curind in funcţie. Să-l cunoas
că si lumea (sau diusul consi arhiducelui Rranz-Ferdinand a pian teoretic, dorinţa de liber
tate a
popoarelor. După Rusia
deră că este prea cunoscut !) prefigurat eu patru ani mai re anului 1917, era rîndui G erm a
prăbuşirea unui colos ce
pede,
pentru că nu i-am prea auzit pe
oameni lăudtndu-1. După vizita părea mai puternic decît era în niei anului 1918. Apoi dubla mo
de la Primărie a m inat una la realitate : Imperiul Austro-Un- narhie acceptă, la 27 octombrie
1918, condiţiile preşedintelui Wil
gar, definit de Roşa Luxenburg
sediul F.S.N., unde s-a încercat
o conversaţie eu cei din sediu, ca o „uniune de clici parazita son. Dar era prea tîrziu, pentru
dar fără rezultat. Cei dinăuntru re11. că lupta se pornise din interior.
La 3(Loctombrie 1918, Consiliul
cereau o delegaţie formată din Ar ti mai mult decît simplist Naţional Slovac a adoptat o re
3 oameni, iar cei de afară necu- să reducem consecinţele pozitive
noscindu-se intre ei şi ncavind ale primului război mondial doar zoluţie de unire cu teritoriile
experienţă, au renunţat. Trebuie la acest aspect. Miza era mult cehe, prefigurînd apariţia Ceho
să menţionez că grupul n-a fost mai mare : libertatea popoarelor, slovaciei, desprinsă din imperiu.
Soborul croat a hotărît, la 29
deloc violent (dealtfel poate con concretizată şi prin instituirea u-
firma şi Poliţia), urmărindu-se nor noi relaţii între state. Dar, octombrie 1918 despărţirea de
u-
Austro-Ungaria, mai tîrziu,
In ziua cind apărea nr. 41 al a sindicatelor de mai sus — a- doar ieşirea din expectativa asta incă odată, deşi nu mai era ne nindu-se cu Serbia, formînd Iugo
gazetei noastre, la Hunedoara era dresată Guvernului, s-au scan zilnică, o aşteptare care ne m a voie, s-a demonstrat că drumul slavia.
anunţat m are miting. Un miting dat lozinci (contrar rugăminţii cină, care ne pune la încercare de la teorie la practică este plin
de protest al sindicatelor din de a nu se face acest lucru) şi-n in fiecare zi prin diferitele legi de meandre şi obstacole. Galiţia se desprinde şi ea,
metalurgie, mină şi construcţii. totalitatea expunerilor evidente şi hotărîri incognito ale Guver în iunie 1913, Lenin susţinea prin hotărirea Comisiei de la
O acţiune normală putem spune au fost şi sint problemele m un nului. principiul autodeterminării na Cracovia, la 7 noiembrie 1918,
faţă de hotărirea Guvernului cu citorilor. Nu s-a cerut schimba Deci, aşa a arătat 15 noiembrie ţionale „pe baza votului univer ulterior devenind parte compo
privire la liberalizarea preţuri rea Guvernului sau a Preşedin la Hunedoara, la 3 ani după în sal, direct, egal şi secret-1. Mai nentă a statului polonez.
lor. Spun normală pentru că telui. s-a pledat pentru înţele ceputul sfirşitului de la Braşov. mult, el preciza că trebuie să fie Dar monarhia constituită în
toată lumea simte efectul nega gerea exactă a efectului liberali I LORIN USC’ATU judecat „în mod de sine stătă 1867 primeşte, credem noi, cea
tiv al acestei hotărîri. Un lider zării preţurilor asupra popu tor, în fiecare caz in parte11 e- mai puternică lovitură chiar în
sindical (I.M.H.) punea întreba laţiei. Mulţimea prezentă la a- fectele autodeterminării naţio Austria, unde la 30 octombrie
rea : „cum se vor descurca fa cest miting a puiuţ să-şi dea sea O ÎN'TRLHARE PE ADRESA nale. La 8 ianuarie 1918, deci 1918, Viena nu mai este a Habs-
miliile noastre in situaţia de fa ma de marea grijă a sindicate TUTUROR C ITITORILOR peste cinci ani, Woodrow Wilson, burgilor ci a Adunării Naţionale
ţă ?". Răspunsul este foarte greu lor faţă de problemele cetăţe preşedintele S.U.A. (1913—1921) provizorii şi a mulţimii de sol
de dat, cu toate că Guvernul nu neşti. Redacţia „Călăuza11 a primit în şi-a prezentat programul de pa daţi şi muncitori care-i ocupase
ezită niciodată în găsirea... răs Dar ce s-a intimplat după mi cuviinţarea d-lui dr. Constantin ce, in cele patrusprezece puncte, ră străzile. Puterea este prelua
punsurilor. Dar să nu uităm că ting a fost mai palpitant. La ie Cojocarii de a tipări în serial mesajul său fiind adresat Con tă de Consiliul de Stat, ce insti
„socotelile de-acasă nu se potri şirea din stadion s-a format un celebra „VARIANTA COJOCA. gresului. în punctul 1 se stipula tuie un nou guvern condus de
vesc întotdeauna cu cele din tirg". grup de circa 300 de tineri care RU“ privind privatizarea in Ro că se va edifica „o diplomaţie Karl Renner. Practic monarhia nu
La Hunedoara, mitingul a fost stiigind şi cîntind s-au îndreptat mânia. Credeţi că vă interesează ? care va acţiona întotdeauna cu mai exista, Austria devenise re
concis şi la obiect. în cele 30 de spre sediul Primăriei. Motivul Aşteptăm scrisorile şi telefoanele sinceritate, în văzul tuturor11. La publică.
minute cit a durat, s-au căutat acestei „vizite-1 la Primărie nu se dvs. punctul 10 se prevedea că Aus- (va urma)
soluţii, expunindu-se — VARIAN întrevedea, dar poate că dacă dl. VALURIU RÂUREAM! tro-Ungaria trebuie să permită CHEORGHE MRCZAK
TA COJOCARII, ajungîndu-se la primar Doda, care dealtfel a fost
o concluzie comună : împroprie prezent la miting, ar fi luat cu-
tărirea totală a populaţiei. S-a vintul, spunind citeva vorbe oa
dat citire unei PETIŢII comune menilor, poate grupul respectiv Scrisori pe adresa Redactorului $ef
Subsemnatul Bogdan Trainn nilor şi spre a vă lămuri mai Această valoare este achitată
\ Cunună de flori si inimă din oraşul Brad str. Lenin, bloc bine relatez şi o altă problemă in realitate din februarie, ia toa
lucrează, dar mie
tă lumea ce
2-8 ap. 22, prin prezenta solicit
legată de serviciu personal.
\ Continuăm „cununa de ini totuşi propovăduia o erezie a se publica in gazeta CALAU Do cind sint în E.G.C.L. Brad mi s-a spus să aştept (d na PO
\ ma" cu duminica SINODALI (haeresis = poziţie la învăţă ZA şi informarea de mai jos : (19 ani) nu am prim it nici o PA LUCIA).
s LOR de la primul sobor ecu tura oficială) mai ales in pri Sint pensionat conform Deci gradaţie pînă în anul 1999 du în concluzie
menic din A'iceea (gr. sinodos, vinţa Sf. Treime subordonindu-l ziei Nr. 82218/10.03.87 cu gradul pă ce am pus o întrebare la Să fie oare o răzbunare a lui
lat. concilium — in viaţa Bi pc llristos Tatălui, sinodalii III şi potrivit datelor din acest ziarul Cuvintul liber din 14 m ar LUCA VASILE, FAITP. GJ1EOR-
sericii desemnhul adunarea epis dccizlnd că Sf. Treime, Dum- act mi se cuvine un drept in tie 1990 carc-mi răspunde că am
\ valoare dc- 395 leiŢ-compensaţia dreptul la gradaţii şi trepte.
copatului zonal sau mondial — nczeu-Talăl, Dumnezcu-Fiul şi CHE şi VICTORTŢA pentru că
ecumenic) ţinut în mai — iu Dumncze.u-Vuhul Sfint SlîSiT Decret 46/82=55 lei. întreb : De ce nu am primit m-am adresat ziarului ?
Pînă în anul 1989 luna decem
nie 325 sub împăratul Constan r/A’,1, de o fiinţă (homousios), brie am primit in total 442 lei. suma do 114 lei dobândă la fon a
\ tin cel Marc (274—337) cti 318 deci un Dumnezeu in trei ipos începînd cu luna ianuarie 1990 dul social ? BOGDAN IR A L W
bazele Crezului
„părinţi" episcopi reprezenlînd taze, punim!
\ toată creştinitatea vremii. îm creştin... primesc 322 Iei.
\ potriva eruditului. preot Aria (va urma) Fiind angajatul E.G.C.L. Brad
(256— 336) din Alexandria, care Preot V.U.F.R PETRU OLEA şi nemulţum it de acest fapt ce
i-am relatat mai sus, m-am a-
dresat d-lui LUCA VASILE in
spector personal şi Serv. Conta
0 floare-ii piept şi o sticlă de berc-n mină bilitate, dar pînă acum nu s-a
luat nici o măsura,
Urmare articolului din nr. renilor, nu numai că a confir Luca Vasilc zice eă nu cu
trecut „MECI CU BUCLUC-1, m at acest lucru dar l-a susţi noaşte, iar din discuţiile purtate
vă putem informa că în restau nut cu ardoare. Numele salva de acesta cu cei de la Contabi
rantul „UNION11 se afla intr-a torului nu-1 putem dezvălui din litate ar rezulta că este o eroa
devăr unul din arbitrii meciu motive de-nţeles. Vă putem spu re. Am revenit a doua oară, de
lui CORVINUL — PETROLUL, ne că arbitrul a ieşit afară cu data aceasta m-a trimis la fos
respectiv tuşierul IFRIM. A rbi o floare în piept şi cu o sticlă tul contabil şef (care este in
trul, foarte speriat, la întreba de bere in mină. Ia braţ cu pensie) să-mi rezolve problema,
rea „salvatorului11 dacă a fost domnul... motivîndu-se că num ii el ştie
sau nu ofsaid la golul lmnedo- USA LORIN despre erorile petrecute pe vre
mea lui. Icl'on 956/12730.
angajează imediat prin transfer sau direct la sediu! între
Ori, pe vremea fostului con
Ştire importantă — Ziua Naţională a Româ tabil şef, era tot LUCA VASILE prinderii urm ătoarele categorii de personal specific :
au fost invitate şi
niei
conducerile Editurii „Mile la E.G.C.L. Brad şi cunoştea cu • Artificieri
lux de am ănunte problema de
# Mineri categoria a V-a
La festivitatea de Dezvelire niul Trei” şi a publicaţiei oarece el era acela care întoc Informaţii se primesc zilnic la sediu sau la telefonul 12730.
şi Sfinţire a Statuii Lupoai „Călăuza”, Delegaţia de din mea actele prim are ce erau apoi încadrarea se face conform legilor in vigoare.
cei din Chişinău fixată pen coace de Prut va fi condusă vizate de contabilul şef, dar Vă aşteptăm intr-o meserie a curajului, o meserie bărbătească,
de
lipsei
toate
se datorează
tru ziua de 1 Decembrie 1990 de I.P.S. Ncslor Vornicescu. interes faţă de drepturile oame una care poate să aducă depline satisfacţii morale şi materiale.
cît dezertor din arm ata trimisă niciodată" — îşi spune şi se pre travagantă, eciipsînd pe ceilalţi sprijin moral... Se retrage în ca
în Vietnam... Simple zvonuri zintă pc-nlru un test. Şansa îi parteneri ceea ce nu trece ne mera unui modest hotel de la
răutăcioase ! în timpul stagiului surlde şi este angajat pentru toa observat de Little Richard, care periferie. Cuprins de disperare,
militar se împrieteneşte cu un tă perioada turneului. Cind se a doua zi ii spune pe un ton dis- pentru aş putea achita camera
şi mîncarea este nevoit să vîn-
SERIAL Jimi Hi ix serial ) tîrziu. Anul următor, in 1965,
dă chitara. „Eram în pragul si
nuciderii...11
îşi aminteşte mai
îşi formează primul
său grup,
Jim m y James and The Ruinflo-
wers.
Intr-o seară, cineva ii atrage
tînăr de culoare, pe nume Billy încheie turneul, Hendrix, cu b a tant : „Aici eu sint şeful şi nu atenţia lui Chas Chadler. bass-
Cox. Primul gînd după lăsarea nii primiţi îşi permite o relaxa mai eu am dreptul să decid. ehitaristul grupului. Animals, a-
la vatră a fost accentuarea preo re prin Atlanta, prilej cu care Restul trupei se supune sau... supra chitaristului de culoare,
cupărilor muzicale. Se alătură colinda barurile r.i localurile de pleacă11. Şi Hendrix a plecat... nebun, dezlănţuit, care nu cîntă
unui grup mai modest — Flames noapte cunoscînd o mulţime de Urmează citeva săptămîni ală rău, şi are şi o prezenţă scenică
ÎNCEPUTURI (III) Sud. Dar am bianţa monotonă din muzicieni, fără a se lega mai se turi de Ike & Tina Turner, apoi interesantă. Chas. pentru că
Apoi se înrolează în U.S. Army. cadrul grupului îl plictiseşte şi rios de ofertele primite. îi atra obosit de „plimbările" obsedan grupul lui tot sc- dezmembra şl
regimentul 101—paraşutişti, din temporar, se stabileşte Intr-un ge însă atenţia un concert Little te prin sud se decide să plece nu mai avea nici un contract,
Fort Campbell. După numai 25 orăşel mizerabil, fără un cent Richard şi se prezintă la o au pe coasta dă Est, spre marile s-a decis să-l studieze pe acest
de sărituri cu paraşuta este... lă în buzunar, cu speranţa că va dienţă muzicală, in urm a căruia metropole. „indian sălbatic1'. „Din prim a
sat la vatră. Motivul ? La ultima răsări şi pentru c-1, intr-o zi, este primit in trupa de acom în prim ăvara iui 1964 soseşte clipă am simţit că ne vom înţe
săritură îşi rupe piciorul şi ast soarele.., paniam ent a acestuia. Divergen la New York Posibilităţile de lege..." declara ziariştilor Chas,
fel după 18 luni este din nou ţele se ivesc şi aici dar nu din afirmare sint limitate de inva iar Jinii sublinia : „a fost cea
acasă. Era anul 1962 şi amatorii Un mare turneu de chythar & punct dc veder,? muzical, ci zia miilor dc cintăreţi anonimi. mai frumoasă d'm viata mea".
de ştiri senzaţionale, il numesc blues trece prin oraş, cu nume vestimentar, intr-o seară Jimi a- Hendrix se simte izolat, neînţe ŞTEFAN I1U DOI
nici mai mult nici mai puţin de dc rezonanţă pe afiş. „Acum ori pare pc scenă într-o ţinută ex les, abandonat, ,’ipsit de orice (va mina) ---- ^ '
