Page 4 - Calauza_1990_42

Pag. 4 CALÂUZA • NB. 42 • 1900

tare. Să nu spună că le luăm
CĂLĂUZĂ plinea...
Fam. Neaeşu : A m expus ca­
zul cu autorizaţia dvs. d-lui Pre­
fect. Cred că aţi primit deja
semne bune.
D-na Leahu Kcnatc : Vom tri­
mite pe cineva să vadă ce se
„Călăuza" mullunv'v.i' luturor numai celor care sini in prezent intîmplă în acel cartier.
color care j-au adresat ii-lii-itări membri C.A.R. Sin tem şi noi Dl. Titu Mrrza : Reţinut.
şi urări de mulţi ani iu sănăta­ curioşi ce o să ne răspundă Dl. Rusii Alexandru : Vom ex­
te şi dragoste de nani -ui 1 l'ro- C.A.U. Simeria.. pune d-lui director al l.R.E. ca­
mite să răinînă fide ă idealuri­ 111. Petru Abrudcnn : Ne vor­ zul dvs.
lor pentru care s-a îijv.-u!. A- biţi despre dl. Vuidea Yasile, Dl. Haba Yasile : Extrem de
veli încredere in noi... profesor de matematici ajuns la simţite şi măgulitoare pentru
HI Untaru Albert : Dl. K. munca de jos. E foarte frumos noi rîndurile dvs. : ...„Călăuza"
B arbu domiciliază în str. Emi- că siulcţi lingă cei năpăstuiţi. este o gazetă dintre cele mai
nescu, nr. 50... N-am înţeles însă motivul pen­ sincere şi duce o misiune con­
Dl.Uifalu.şi Gheorghe : Deci aii tru caro dl. Yurdoa a ajuns la cretă şi adevărată în lumina
devenii m em bru C.A.R. Simeria calea ferată... dreptăţii, a cinstei şi a omeniei
în anul 1980. Dobînda pe atunci Dl. Pavel Meni la : Ne scrieţi şi c lipită de adevărata credin­
era de 4 Ja sută, ulterior nu aii că găsiţi cu greu „Călăuza" in ţă în Dumnezeu...". în privinţa
mai controlat procentul dobîn- Timişoara. Vom spori tirajul in doamnei despre care ne vorbiţi
zilor. în 103D (martie) aţi cerut — rugăm să ne trimită un me­
retragerea din C.A.R. Aveaţi a- vest. Sintefi luat în evidenţele moriu conţinînd toate datele pro­ In zilele de 11 şi 15 noiembrie bucureştenii se întrebau ce le­
satisfacerea do­
noastre pentru
tunci 45 sau 46 mii lei. Ulterior blemelor. Vom ruga procuratura
aţi aflat că au fost împărţiţi rinţei. Dăm uu semn cînd avem să verifice despre ce e vorba. Dar a.c. aerul dintre plantele G ră­ gătură o fi intre 15 Noiembrie
dinii Botanice din Bucureşti a
şi noi de peste ocean...
nişte bani celor cărora li s-a di­ mai întîi să vedem concret cum înţepenit şi... stătea SLUJ in fa­ 1987, liberalizarea preţurilor şi
m inuat dobînzile fără să existe T)l. C.G. : E o idee demnă dc a decurs înşelăciunea de care vor­ ţa mulţimii de ostaşi mascaţi a- „democraţia" militară ce se a-
o lege în acest sens. Aţi mai luat in scamă. Să vedem ce vor biţi... eolo... Rarii trecători, precum şi nuntă la orizont...
aflat că diferenţele se vor da spune întreprinderile de colec­
Vă interesează Consiliul Europei? Dezlegarea careului
(note europene) ţărilor membre ; „De la lume adunate“
Recent Ungaria a devenit cel — să favorizeze conştiinţa I-
dc-al 24-lea membru al Consi­ dentităţii europene indiferent din nr. 41
liului Europei, ceea ce a readus de tradiţiile culturale şi social- ORIZONTAL: 1) SABIE —
in actualitate cea mai vastă or­ Utoricc.
RE­
ODA ; 2) ENERVARE ; 3)
ganizaţie politică europeană. In ceea oe priveşte modul CORD — GE ; 4) AX DIABET ; 5)
Fondată la 5 mai 1949 pentru său de funcţionare, Consiliul TAC — CORT ; 6) ARACI ; 7)
a realiza o uniune mai strinsă Europei este o organizaţie in- ALO — ÎNDE ; 8) OP — ZAR­
intre statele democratice ale terguvernamentală care cu­ ZĂR ; 9) SALARIATA.
continentului nostru. Consiliul prinde : VERTICAL: 1) SERATA —
are ca sediu Palatul Europei — Comitetul de Miniştri ; OS : 2) ANEXA — ARA : 3) BEC
din Strasbourg. — peste 129 de comitete in- — CAL ; 4) IROD — POZA ; 5)
Palatul Europei, operă re­ terguvernamentalc care se re­
prezentativă de arhitectură mo­ feră la principalele domenii de EVRICA — AR ; 0) ADĂOGIRI ;
dernă, a fost inaugurat la 28 activitate ale organizaţiei, intre 7) OR — BRÎNZA ; 8) DEGET —
ianuarie 1977 de către preşedin­ care : drepturile omului, coo­ DAT ; 9) ET — SERA.
tele Republicii Franceze, Va- perarea juridică, probleme c-
lery Giscard d’Estaing şi este conomice şi sociale, educaţie,
opera arhitectului francez Ilcn- cultură, sport, sănătate publi­
ry Bernard. După cum afirma că, mediu înconjurător etc ; G .i/ z / iq
autorul proiectului. „întreaga — O Adunare Parlam entară
sa concepţie işi propune să (;n nu se confunda cu P arla­
creeze o am bianţă senină, de mentul European !).
cordialitate necesară unei libe­ — Secretariatul Consiliului,
re coniruntări de idei". care reuneşte peste 900 de func­
Do menţionat că pe lingă ţionari provenind din toate ţă­
Consiliul Europei, monum enta­ rile membre. Secretarul general
lul l’alal găzduieşte o altă in- al Consiliului este Doamna Cat-
sfiUlţie europeană dc luare in- herine Lalumicrc, una din „ce­
semnătale — Parlamentul Eu­ le două Catherine ale Stras-
ropean. bourg-ului“, cum spun localni­
l’înă la admiterea Ungariei, cii, pentru că primarul acestui
Consiliul Europei regrupa 2!) oraş ce işi revendică statutul
de stale europene, intre care, dc capitală a Europei, Doamna
I.limina şi umbra joacă peste pierdutele trupuri... alături de marile state occiden­ Catherine Tarutman, are, ace­
tale induşirializate, figurează şi laşi prenume. O interesantă co­
Cipru. Islanda, Luxemburg, incidenţă pentru două perso­
umor UMOR umor Malta, San Marino ş.a. nalităţi care îmbină in mod fe­
Apreciată ea fiind o institu­ ricit graţia eu o reală autorita­
ţie ce şi-a adus un aport deo­ te politică. Consiliul arc un
— Doctore, mic mi w trag „Toate femeile îl iubesc, cu sebit in ansamblul eforturilor buget anual de 400 milioane de
toate de la ficat. excepţia muzelor". pentru construcţia europeană, franci francezi şi utilizează ca
— Da ? Antrenorul le vorbeşte fotba­ Consiliul şi-a propus de-a lun­ limbi oficiale franceza şi en­
— Da... întotdeauna i.am niîn- liştilor: gul anilor : gleza.
cal crud şi cu multă ceapă. — să apere drepturile fun­ între realizările principale
— }rt Jaţa porţii adverse tre­ damentale ale omului şi demo­ pot fi menţionate cele 130 dc
Un poet german, in calitate dc buie să smulgeţi orice minge, să craţia parlam entară ; tratate şi convenţii europene, Aşa va arăta presa indepen­
critic, a făcut m ulte observaţii vă bateţi, intr-un cuvint să vă — să elaboreze tratate euro­ cchivalind cu mai mult dc dentă (in viziunea guvernului)
ironice. Odată remarca despre purtaţi ca nişte fiare... în special pene vizînd armonizarea prac­ 25 000 de acorduri bilaterale. după liberalizarea preţurilor
un tipar poet, cu un mare 'tu.- dumneata. Cum te cheamă ? ticilor sociale şi juridice ale (Va urma) MIIIAI B. Ia hirtic...
ccs la fele : — Mirlu... Ion Michi. I..U.
mi-a produs şi faptul că la zbo­ ţinute in momente grele, de cum ­
Sportul Columbofil rul de la Praga (805 km), din pănă, m-au făcut să rămîn fidel
columbofiliei pentru totdeauna.
1977, am avut primul porumbel
sosit pe zona Transilvania, în — Ce ginduri de viitor aveţi
prim a zi, înlr-un timp record de pentru dezvoltarea sportului co­
lungul ;inilor? din care s-au întors 2, pe locurile cea. 8 oro. La acest zbor am avut lumbofil in municipiul Deva ?
— Cea mai mare bucurie şi 1 şi 5, porumbeii provenind din 2 porumbei, ambii au sosit în — Clubul Columbofil Deva a
fericire am avut-o, recunosc sin­ aceeaşi linie ca şi cei sosiţi de prima zi. fost în perm anenţă în fruntea
cer, cind a reuşit fiica mea la la Budapesta. Satisfacţii aşi zice — Acest sport implică mari activităţii columbofile din ţară,
facultate. Pe plan sportiv am sacrificii, cum de nu l-aţi aban­ in privinţa rezultatelor obţinute
avut multe satisfacţii. în 1964, Interviu cu domnul donat, ca alţi columbofili ? cu porumbeii de performanţă, şi
clubul nostru a efectuat primul IO AN Ii An CTLA. — Sint unul dintre membrii a celor cu porumbeii de stan­
— Stimate domnule Ioan Hăn- zbor peste graniţă, la Budapesta preşedintele Clubului columbofil fondatori ai clubului Columbofil dard, prin participarea la expo­
cilă, de cînd practicaţi columbo- La acest concurs au fost anga­ Deva Deva, singurul activ la ora ac­ ziţii naţionale, spartachiade şi
filia ? jaţi 215 porumbei, pe o distanţă tuală. Am depus tot sufletul pen­ olimpiade columbofile, fapt care
— Din fragedă copilărie, res­ de 350 km. Dintre ci, în prima că am avut în fiecare an, reu ­ tru dezvoltarea acestui sport in a creat un mare prestigiu clu-
pectiv din anul 1946, iar în scop zi s-au întors 7, dintre care 5 au şind su mă situez printre colum­ oraşul nostru, ocupînd în per­ bului nostru în ţară şi peste ho­
pur sportiv, din luna februarie fost ai mei, clasaţi pe locurile bofilii fruntaşi la zbor. N-aşi în­ manenţă funcţii de conducere în tare. în continuare vom apela la
1959, cind a luat fiinţă actualul 1, 2 ,3, 5 şi 7. La acest zbor am cheia fără să amintesc de zbo­ cadrul clubului. organele locale competente în
Club columbofil Deva, pe atunci participat cu 15 porumbei, iar cei rurile de mare fond pe care clu­ Dragostea faţă de porumbei, a- vederea acordării unui spaţiu pen­
sub denumirea do Asociaţia co­ 5 sosiţi au fost fraţi, fapt ce m-a bul nostru le-a efectuat, de peste ceste păsuri nobile, precum şi tru organizarea unei colonii, unde
lumbofilă „CALATORUL 037" ajutat foarte mult la stabilirea 1000 km, respectiv dc la Gdansk respectul deosebit faţă de m em ­ să ţină porumbeii membrii clu­
Deva, fiind a 37-a asociaţie co­ porumbeilor pe caro m-am axat (Polonia) şi Magdemburg (Ger­ brii columbofili, care prin efor­ bului care au fost demolaţi.
lumbofilă din tară, eu situindu- în viitor. In anul 1966 s-a efec­ mania), unde am angajat 2 şi, turi financiare deosebite, în de­ — Vă mulţumesc pentru acest
mă printre membrii ei fondatori tuat un zbor de la Varşovia, dc respectiv, 4 porumbei, din care trimentul propriilor familii, nu interviu şi vă doresc succesc în
— De atunci a trecut mult 750 km, la caro clubul nostru a s-au Întors 1 şi, respectiv, 3 po­ au renunţat la acest sport, precum lot ceea ce întreprindeţi.
timp. Ce satisfacţii a-ti avut de-a angajat in ju r de 40 porumbei. rumbei. Satisfacţie deosebită şi rezultatele şi satisfacţiile ob­ P. s t An c i i .e s c
• O A I. A O Z A • Colaboratorii externi ai „Călăuzei" : Petrii Ju rj 0 Semnatarii materialelor publicate în pagi­
Gazetă independentă de opinie şi informare. (Detroit, S.U.A.), Marius Iscălii (Toulusc, Franţa), nile gazetei noastre poartă întreaga răs­
Mozes Ileinschink (Vicnn, Austria).
Redacţia şi administraţia 2700 — Deva, str. Acest număr a fost tipărit de prietenii noştri tipo­ pundere pentru conţinutul acestora.
Horea, nr. 30. Telefon de noapte şi de zi 155-15 grafi : Otvos Ioan Gheza Pena Nicolae. Hasîer Gheor- B Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
ghe, Otvos Ioan linotipiştl. Doina Roşu paginator, Luăm în considerare şi anonimele, cu con­
Gont: 40728011 Banca Naţională, sucursala Deva Iepure Dorin zincograf, Mihăieş Nicolae slcreotipar, diţia să reflecte adevărul.
Tiparul ; Tipografia Deva__________ Popa Valentin şi Balasz Grigore rotativă.