Page 2 - Calauza_1990_43
P. 2
7
întimplări la frontieră Televiziunii Române
(L'rtilarc din pag. 1) I O lumină în univers ^
uşile de parcă ar fi al lui tal’su... îi e fiică de
Trecem şi peste asta. La ora 7, J Lumina intensă din fotografia de către Eminescu. EL a scris
oamenii cei caro au pretenţia că dimineaţa, se schimbă tura. Insă l alăturată nu reprezintă altceva o carte cu numele de „BASA-
se numesc „vameşi români 1" Nu „domnii" de la vamă nu-şi încep / rlnrsîf i ~ • Basarabia...
decît miezul unei ţări, ceea ce
mai departe, să ne referim doar serviciul aşa de dimineaţă că li se află între contururile unei RABIA", o carte pe care o gă Recent, volumul „BASARA
la „excursia" din 22 şi 23 noiem se abureşte nasul ! Pe la 9,30 se ţări cu numele de România siţi în librăriile din ţară şi BIA" scris de Mihai Emincsou
brie a.c. pe care a făcut-o pînă dă drumul, dar nu la autobuzul Toată. Şi lumina intensă poate străinătate. E tipărită de către a fost înmînat d-lui George Ro-
la Stnmora-Mornviţa un autobuz de Orăştie, ci la do-uă microbu. fi reamintită nouă cel mai bine Editura .Mileniul Trei"... şiianu. Nu putem spune că dl.
plin cu oameni din Orăştie... în ze „de Arad" venite tocmai din Roşiianu de la. Televiziune nu
22, ]Xî la ora 17, au ajuns la spate. De ce ? „Aşa au sunat s-a bucurat de cartea apărută la
frontieră. Mai aveau doar 12 au şefii !" spune bietul soldat care Editura „Mileniul Trei", dar, cu
tobuze în faţă, aşa că s-au bu nu face altceva decît să execute noscutul crainic de la „Actua
curat. Degeaba !Le-a venit rîn- ordinele, întocmai. în sfîrşit, vine lităţi" a spus printre primele cu
dui la frontieră; adică la ba controlul şi-aţi ghicit ! — şoferu vinte „sint cam îndrăzneţi băie
rieră, abia pe la ora 2, noaptea. lui nu-i mai trebuie nici un fel ţii ăştia, au pus harta Ro
Deci, în ziua cealaltă, în 23 no de adeverinţă (invocată în cea mâniei Mari pe coperţi...". A pro
iembrie. în fine, vine un vameş laltă tură !)... Cu toate acestea, mis cu în data de 22 noiembrie
care le spune : „Coborîţi !“. Apoi, oamenii sînt întorşi de la fron a.c. la emisiunea „Actualităţi",
vine un alt vahieş care se răs tieră pentru că — după ochiul de la orele 20, o va prezenta.
teşte la oameni şi le spune : ager al vameşilor — au pe ei îm Dar n-a fost să fie aşa. între
„Cine v-a permis să coborîţi din brăcăminte care depăşeşte... 500 dinţii mari sau mărunţei ai fricii
autobuz, înapoi toată lumea !“. lei ! Şi oamenii primesc un „sfat" şi cenzurii televiziunii n-a putut
După această instrucţie originală tot atît de sinistru ca şi unifor încăpea deodată Mihai Eminescu,
pe care nişte „caporali" în uni mele cenuşii de la frontiera ţă Basarabia şi mai ales Harla is
formă de vameşi îşi permit s-o rii : „Aşteptaţi... tura cealaltă, de torică a României Mari...
facă — fără nici un pic de jenă la ora 19 !“. Cu această ultimă Ori — dl. Roşianu a fost atît
— cetăţenilor români, vameşul experienţă trăită la frontiera ţă de pierdut în mrejele d-şoarei
cere actele şoferului şî' constată rii lor, cu sufletele încărcate de „Miss Oradea" care fusese pre
că ii lipseşte „ceva". Eh, acolo, o amărăciunea cunoaşterii unor miată şi în Germania, omiţînd fă
simplă adeverinţă ! Un fel de inşi care au pretenţia că le sînt se mai gîndească la naţiunea ro
dovadă de care acest şofer n-a compatrioţi — în realitate, nişte mână, la harta ei... Păcat ! Vedeţi
avut nevoie pînă acum : a făcut îngîmfaţi care zbiară, dau porunci unde ne duc femeile...
patru drumuri pe acelaşi traseu şi fac instrucţie cu bieţii oa VALERIU R.YUREANU
.şi punct de. frontieră, însă nu i-a meni, profilînd de lipsa de expe
cerut nimeni aşa ceva. Probabil, rienţă in călătorii a românilor —, Viaţa care plînge lingă noi. Tratament ? Cine mai are timp
vameşii au legi secrete pe care turiştii din Orâştie se întorc la de aşa ceva ! Iar El, rănit cum
Id aplică — după cum se va ve casele lor. Desigur, cu o poftă ne plit în adîhcul fiinţei sc retrage
dea — atunci cînd le vine pe bună de a susţine Guvernul, pe Se excită sexual cu biberonul copilului într-o cameră de cămin de ne-
• • t
chelie ! Şoferul, om cu experien preşedintele Iliescu şi pe toţi fă familişti redîndu-i libertatea de
ţă, trage autobuzul de-o parte şi cătorii de legi care nu le bagă o (Urmare din nr. 42) făcea altceva decît s-o spioneze, plină.
aşteaptă să se schimbe... tura ! leţcaie (de valută) în buzunare. Aparent, un divorţ obişnuit. ii smulge pătura de pe Ea şi o O privesc pe Ea. E o femeie
Cînd intri, „de rău" în ochii unui Dar, le dă peste bot la frontieră Apoi... dcvelopînd filmul vieţii prinde excitîndu-se sexual cu... frumoasă .îmbrăcată modern, în
vameş, n-are rost să mai încerci cu sudalme şi ironii prin acei lor comune şi mai ales intime, biberonul copilului. Atunci a pri grijită, puţin sfidătoare. Nimic
să-l lămureşti. Dovadă şi ame apărători vajnici ai... sărăciei na unele clişee sar îiiafară ca sîm- vit-o pentru prima dată ca pe din prezenţa ei nu lasă să se în
ninţările unei femei în uniformă ţionale ! lira ! şi la mai mare ! burii negrii dintr-tin pe [rene. un om bolnav, mai ales aflînd trevadă cenuşiul în care trăieşte,
specifică care strigă şi se agită Francheţea mărturisirilor lui de la propria ei mamă ou... pro înclinarea spre maladiv, spre du-
în jurul autobuzului, îi trînteşte AM’. DUNĂREAN!! mă pun serios pe gînduri. Da. vine dintr-un tată homosexual. blicitate. El ar fi putut-o salva.
Ca să-şi salveze propriul lui copil
El este col care a intentat pro dc la o familie destrămată, El nu Cred asta. Se vede de departe
SFATURI PRACTICE de a o lua la o parte de pe cesul de divorţ şi-mi spune „nu se lasă orbit de furie şi îi pro că e din alt aluat. Numai că.„ a-
mai există cale de întoarcere",
foc. Apoi cartofii sînt scoşi
tunci cînd instinctele încep
să
şi folosiţi ca garnitură. ca o concluzie a amintirilor obse pune soţiei un control medical, facă ravagii în propriul trup„.
# La ciorba de cartofi este dantelor nopţi cînd o simţea, o un tratament şi tot concursul lui
mai bine să se folosească în • Cînd vreţi să pregătiţi o vedea pe Ea, masturbîndu-se fără dc a o f ăpa dc această pacoste. nu se mai poate salva nimic, de
loc de ceapă, praz. Ciorba prăjitură de casă şi untul să-i pese dacă El vede sau nu acest Numai că... destinul lucrează alt cele mai multe ori.
va fi mai dulce şi mai gus este îngheţat. încălziţi mai lucru. Şi aceasta in timp ce ală fel. Apare de undeva, din lumea Păcat este că din aceste două
toasă. bine făina'aşezată pe un vas turi de Ea dormea... copilul pe „exotică" fostul ci soţ. Da, mai fiinţe contrare a răsâ it o a treia
# Dacă din greşeală aţi sărat cu apă in clocot. Dacă topiţi earc-1 născuse de cîteva luni. fusese căsătorită odată ! începe peste care va da la un mo
prea mult o mîncare, puneţi untul, stricaţi gustul prăji Punctul culminant al declinului dulcele gust al aventurii, cu în- ment dat, ziua cruntului adevăr.
in ea doi cartofi întregi să turii. se petrece atunci cînd El, după tilniri. băuturi, întîrzieri de aca Ce va fi atunci ?
fiarbă cîteva minute înainte AX \-VALKRIA
cîteva astfel de nopţi in care nu să, nepăsare, indiferenţă. Medic? MARIANA PANDARU
(Urmare din pag 1) pentru noi toţi, că în săptămî- pe scena politică a ţării a apă cru cînd forţa de care vrei să le dar nu au o „culoare" politică.
nile care au urmat Revoluţiei, rut şi o forţă de extremă stingă detaşezi, practic, nu există. Deci Este, evident, vorba despre sin
sul la desele interpelări făcute de prin deschiderea graniţelor şi şi înfruntările vor deveni mai Frontului îi este benefică apa dicate care în ultimele 2—3 săp-
parlamentari in cele două ca dispariţia securităţii, pe terito violente. De asemeni .există in riţia P.S.M.? Si da şi nu. Da, tămini au devenit o forţă ne
mere. întrebările vizau in spe riul ţării s-au infiltrat impor formaţii că in perioada 16—22 pentru că, în sfîrşit, se poate face aşteptat do importantă. Partidul
cial activitatea fostei securităţi, tante forţe dc spionaj ale unor decembrie se vor organiza pu delimitarea de care vorbeam şi „nemulţumiţilor" ar puica să de
întrebări generate de teama mul agenţii străine, liste necesar aşa ternice acţiuni, menite să răs nu fiindcă, F.S.N. ca partid de vină o alternativă la guvernare,
tora că acest aparat de repre dar să se ia măsuri urgente de toarne forţele de drept şi să ri guvcrnămînl este pus în faţa u- deoarece nici o altă formaţiune
siune al fostului regim continuă restabilire a măsurilor de prote sipească în acest fel, aspiraţiile nei mari dileme. Se cere tot mai politică nu a convins nici îna
să existe şi să desfăşoare o ac jare a securităţii statului. în a- noastre spre democraţie. Aceste insistent să sc adopte o lege prin inte de alegeri şi nici după. Cînd
tivitate secretă in folosul, pro ceste condiţii s-a apelat la unele temeri sînt amplificate de re care acest partid să fie interzis. ai in spate cele cîteva milioane
babil, al actualei puteri. Dacă s-ar proceda la adoptarea dc sindicalişti, poţi cerc cu le
cadre care, s-a apreciat, nu sini apariţia comuniştilor pc scena
Serviciul Roman de Informaţii, gitimă siguranţă puterea. Dar
o fost înfiinţat printr-un decret vor mai accepta românii o con
lege in luna martie, pentru a ducere comunistă ? Categoric NU
sese practic anihilată. După cum S i S .R .I.-u i trebuie să fie cu noi! şi, aici, cred că au greşit cei
înlocui fosta securitate care fu
care au ieşit recent din nnonU
bine ştiţi, chiar în zilele Revo 9 mat.
luţiei, Securitatea a fost ţinta a- Este posibil însă ca activita
facurilor, opiniei publice, a for compromise. Se pun însă două politică. Aşa cum arătam, forţa unei asemenea legi, s-ar aduce o tea de subminare a ordinii dâ
ţelor revoluţionare şi ca atare, întrebări : unde sînt cele trei de extremă stingă, este la fel «le gravă atingere democraţiei. Cum drept să se intensifice (mai aleS
nu
să interzici un partid care
cadrele acestui aparat au fost re sferturi din cadrele care nu au periculoasă ea forţa de extremă numai că există legal, dar chiar în luna decembrie) şi să fie sus
ţinute de unităţile M.Ap.N. Pînă fost preluate de S.R.I. (şi în spe dreapta. Vestea fuzionării comu joacă un rol important in ţări ţinută în cercuri politice străine.
aici totul a fost relativ firesc, cial a vârfurilor, vinovate de a- niştilor cu Partidul Democrat al cu o democraţie avansată, ca I- Activitatea P.S.M. este favori
toţi aşteptîndu-se ca mulţi din buzuri) şi, mai ales, dacă în a- Muncii şi preluarea conducerii zată dc valul dc mişcări susţi
tre cei care au semănat ani de eeastă compunere, S.R.I. îşi poate acestui nou partid de către Ilie talia şi Franţa ? Ce atitudine ar nute de alianţe, asociaţii şi gru
zile groază in rindul populaţiei, duce cu bine la îndeplinire mi Verdeţ a căzut ca o bombă. Oare avea Comunitatea Europeană, pări „apolitice" care cer cU in
care şi aşa nu este încă edifi
să ajungă in boxa acuzaţilor. Dar siunea sa. La această ultimă în ne-am înşelat crczînd că în Româ sistenţă demisia, fără a spune
lunile au trecut şi încet, încet, trebare este imperios necesar să nia comunismul a dispărut ? cată asupra democratizării vieţii pe cine vor să înscăuneze. De
atenţia opiniei publice a scăzut, sc dea un răspuns clar, deoa Domnul Ion Iliescu a precizat în România ? aceea cred că o necesar ca toate
iar foştii securişti au dispărui nu rece există informaţii că activi in mai multe rînduri că odată Aşadar grea sarcină pentru aceste manifestaţii „paşnice” să
prea se ştie unde. Din păcate, tatea de spionaj pe teritoriul ţării cu desfiinţarea structurilor dc Front, a lua o decizie. Totuşi, fie permanent protejate de peri
peste 14 000 — cit numărau c- noastre s-a intensificat. Iată, spre putere, la 22 decembrie 1989, co pe ce s-au bazat Ilie Verdeţ şi colul deturnării, să fie cu fermi
feelivele securităţii în decem exemplu, serviciile americane de munismul a fost condamnat de aliaţii lui, cînd au luat hotărîrea tate apărată ordinea publică)
brie trecut — doar un sfert au spionaj dispun de un buget de istorie pentru totdeauna. Şi lu de a apare în viaţa publică ? Mo pentru a evita o nouă tragedie a
fost preluate de S.R.I., restul 30 miliarde dolari, din oare circa mea a crezut. Dar, acum, iată tivaţia principală este intensifi poporului român. In lupta îm
fiind ori pensionaţi ori redistri jumătate este destinată pentru că însăşi istoria a infirmat a- carea valului de mişcări sociale, potriva ofensivei forţelor de ex
buiţi Ia M.Ap.N. şi M.I. Aşadar, activitatea din Europa de Est. ccastă teză sau cel puţin aşa pare. antiguvernamentale, revendica tremă stingă trebuie ca toath
un prim clement foarte impor Există, de asemenea, informaţii Este Partidul Socialist al Muncii tive, generate de nemulţumiri în partidele să facă front comun şi
tant, actualul Serviciu de In că în evenimentele destabiliza un partid comunist ? Primele de general materialei Probabil a- nu numai partidele, ci întregul
formaţii, s-a constituit in spe toare din lunile ianuarie şi fe claraţii susţin această idee. Şi, eest partid şi-a propus să de popor.
cial cu cadre din iernată, dar bruarie, dar mai ales în cele atunci, oamenii şi-au adus a- vină centrul (vital ?) al acestor Dc aceea, vedeţi, şi S.R.I. tre
a preluat şi unele structuri ale din 13—15 iunie, au fosl impli minte că la sfirşitul lunii ianua forţe care se opun guvernului, buie să fie cu noi !
securităţii. Bacă acest lucru a cate şi forţe ostile ţării noastre. rie, sub presiunea maselor, dom
fost necesar sau nu, este greu Scopul acestor acţiuni este de a nul Ion Iliescu a semnat un de
dc spus. Să vedem care sînt înlătura forţele politice caic con cret prin care fostul P.C.R. era Depeşe politice tui om de stat foarte hotărî! pen
atribuţiile S.R.I. şi astfel vom duc legitim ţara (în urma alege scos în afara legii, care însă a tru care avem toată preţuirea...
înţelege şi dificultăţile in consti rilor dc la 20 mai) şi de a aduce doua zi a fosl anulat. De aici şi de stat TE AŞTEPTAM PREŞEDINTE,
tuirea acestui organism şi, deci, la luminile rampei politice alte ideca că Frontul a fost interesat DOMNULE WALENSA !
necesitatea dc a apela la foştii forţe, în aducerea cărora sînt sau cel puţin nu a dat dovadă Adio, Doamna de Fier! Urmărind campania electora
securişti. Principalul scop al S.R.I. interesate cercuri politice din dc fermitate, dînd posibilitatea lă din Polonia, „luptele" accer-
Deşi gurile rele spun că de
este dc a depista toate încercă străinătate. apariţiei acestui partid de orien misia Doamnei Margarct Thatchcr be din ţara prietenă, nu ne pu
rile de a prejudicia securitatea Trebuie să subliniem necesita tare comunistă. Acest subiect ar fi fost provocată de scri tem abţine să nu spunem că îl
statului ,ntît din interior, cit şi tea abilităţii cu competenţe clare este de maximă importanţă în aşteptăm preşedinte pe Les Wa-
din exterior, adică acţiuni de (prin acte normative) a S.R.I., strategia politică a F.S.N. soarea pe care Primul Ministru al lensa, deşi unul dintre rivalii săi
spionaj, terorism, subminarea e- pentru a controla şi stopa valul Acuzat în permanenţă de neo- Marii Britanii i-a adresat-o d-lui s-a întîlnit recent cu directorul
conomiei naţionale, activităţi pa- de acţiuni şi manifestări evident comunism a încercat mereu să Ion Raţiu, noi nu credem asta. e.I.A....
--r>i r* destabilizatoare. Acest lucru este se delimiteze de doctrina comu Dimpotrivă, aducem un omagiu
---- — întS. nistă. Dar, cum să faci acest lu acestei doamne formidabile, aces. VALERIU RÂUREANU