Page 4 - Calauza_1990_43
P. 4
4
CĂLĂUZĂ • NR. 43 • 1990
D-na llancaş Minodora : Scri
soarea dvs. o înmînăm unui ju
rist de renume care vă va răs
punde prin gazetă. Puţină răb
dare.
Dl. I. C. Poenaru : Se pare că
scrisoarea nu se referă la anul
de graţie 1990. Acele ordine pe
Dl. Şt. Bud. : Mulţumim. litoare spuse la adresa d-lui doc care le executau medicii veteri
Dl. Hnncheş !\1ircc;i. Am primit tor Cordea Trainn. Ce să-i fa nari au fost valabile în alţi ani.
poemul „Mare-i Dumnezeu", scris cem doamna Moldovan... — oa Nu mai publicăm scrisoarea.
în anul 1920 de un autor necu meni şi oameni... Dl. din Timişoara : Am primit
noscut. E foarte frumos dar ex- Dl. Armeana C. N-am uitat de cele trei numere ale publicaţiei
• trem de întins. Nu putem să-l dvs. Am crezut că vom ajunge pe „Timişoara". Publicăm scrisoarea...
publicăm. la atelier. Pentru a nu mai în- Aşteptăm şi alte veşti.
. Dl. Olariu Ionel : Am primit tirzia — transcriem aici adresa Domnii muncitori din zooteli.
scrisoarea. Nu aţi menţionat ce solicită : 5833 TRENTON, DE- nie. Am primit. La cîteva veri
număr are Şcoala generală în TKOIT MI, 48210, U.S.A. Suc ficări sumare se pare că aveţi
care copiii îngheaţă de frig. Rc- ces ! dreptate. Aşteptăm după data de
. veniţi. Dl. Vlad Gheorghe : Bune şi 5 decembrie a.c. pe cîţiva dintre
D-na Moldovan Eugenia. Am acestea. Aşteptăm şi fotografii. dvs. la redacţie. E în interesul
reţinut mulţumirile pe care le Nu indicăm noi ce anume să re dvs. şi al judeţului din care ne
aveţi faţă de medicii : Grecu Si- prezinte. Gazeta noastră e bună scrieţi.
mion, Grecu Lia şi lYIegeşan Mi. şi citită şi pentru faptul că la Dl. Vasile Grecu : Aveţi drep
hai de la Spitalul din Zam. Am construcţia ei participă cu idei tate. „Călăuza" trebuie să ajun
reţinut si cuvintele deloc măgu majoritatea cititorilor. gă şi la Oradea. Vă aşteptăm. Tn blocul 23 (garsoniere) de pe dccît spaţiul de la intrare — nu
strada Mureşului din Hunedoa este introdusă in bloc. IJăminc
ra — nu mai există nici un lo iu faţa monumentului. Blocul
catar OM. Facem cuvenita men este compus din garsoniere —
ţiune, deoarece blocul eu prici fără bucătărie, cu baie (avînd
na care prin anii 1979 era plin duş primitiv) spaţiul de locuit
de animaţie omenească, în pre
zent adăposteşte peste noapte un fiind mic, dar potrivit unui om...
CAI.. Căruţa fiind ceva mai mare V-o spunem din experienţă !
•umor «umor «umor acum sint sigură? în curînd vom
fi trei
—■ Minunat, îşi exprimă so
— Se spune, Svensson, că in ţul entuziasmul. Eşti sigură
curînd ai să te căsătoreşti. Aşa dî aga mea ?
e ? — Da. scumpule. Uite tele
— Nu ştiu ! Logodnica mea grama ; poimihvj soseşte mama.
nu vrea să ne căsătorim pin i
cînd nu-mi plutesc datoriile.
Dar nu-mi pot plăli datoriile O persoana bine Îmbrăcaţii
pină nu mă căsătoresc. este acostată de un cerşetor :
• — Regret, dar nu dau nicio
— Anton, îi spune soţului ei dată bani pc stradă.
o ţinură femeie, mingîindu-1 pc -— Nu-i nimic, domnule, să
obraz, n-am vrut să-ţi spun dar urcăm in biroul dv.
în treacăt... despre fotbal
D u p ă evenim entele neplăcute de Cu atit este m ai rem arcab il com -
a cu m d o u ă sâp tâ m m i. dum inică în p o n am oniul trib u n ei dacă privim
d erbiul C orvinul — Steaua, publicul spre scorul final al partidei. Chiar
s-a co m p o rta t adm irabil. cU.-â acesta nu i-a satisfăcut pe de
Se păivji că m eciul cu S teaua va plin. ci au avut puterea- de n a p la u
da m u ltă bâi-vi = - do cap arb itrilor si d a m final am bele com batante. S-a
Nu-mi linsă că mă priveşti 1 Tocmai d,. aceea eu sint femeie, iar lu bărbat... celor care se ocupă de liniştea liî- senndat ..Montpeiliei “ d a r sp erăm
bunei. Spre lauda am belor echipe, cu in dorinţa dv' a aju n g e atit Steaua
ele şi-au vu?.ut de joc. uitincl parcă eîi şi Corvinul la nivelul form aţiei
de episoadele in care SU-aua ciştma franceze.
Vă interesează Consiliul Europei ? m ult s-a eintat, s-a aplaudat, in tr-u n evenim entele trecute au fost d o ar un
A ceastă atm osferă dPRionslrea/â ca
p e n e d re p t la H unedoara. Ba mai
accident şi publicul h u n e d o re an m e
cuvinv s-a onorat un dt rby plăcut,
disputat intr-o su p erb ă zi de
n o
m odul in care a ştiut să participe la
iembrie. SintOm siguri că publicul rită toată stim a şi adm iraţia pentru
Iată cîteva din principalele con — Terorismul : Convenţia pen man, toata organizarea şi ame H unedoarei n-a uitat succesele Stelei, acest meci. Ne face m arc plăcere să
m al
scriem despre asem en ea fapte
care au fost pe lingă altele şi rodul
venţii realizate : tru prevenirea şi reprimarea te najarea oraşului se face de unei m u n ci aslduie, şi prin c o m p o r m ult dorit lăudabile. Bravo, s u p o r
— Drepturile omului, consfin rorismului a completat util drep atunci sub semnul mîndriej şi tarea sa a d a t dovadă de respectul teri al Corvinului ! Am a ră ta t tu tu
ţite prin Convenţia realizată în tul penal internaţional. responsabilităţii de a juca rolul sau p e n tru ceea ce a Xueut această ro r a d ev ă ra ta no astră fată !
1900, formează obiectul de acti — Cooperarea în zonele de de capitală europeană, dorit cu echipă în slujba fotbalului rom ânesc. DAN O l’KIŞA
vitate al Comisiei şi Curţii Euro frontieră : Convenţia creează ca ardoare şi dc Bruxelles, dc exem ORIZON r VI, : 1) A
pene constituită în acest scop, drul de cooperare regionala în plu. £ost ochită ea nicioda
cărora Ii sc poate adresa orice zonele de frontieră pentru dez Palatul dispune dc 64 000 m.p. tă ; 2) Hălain de joc —
persoană rezidentă în Europa. voltarea comună, protecţia me suprafaţă utilă şi sc compune in Nu o pe drumul cel
— Drepturile Economice şi So diului şi ameliorarea serviciilor principal din : bun ; II) Ciută prin şan
ciale precizate prin Carta intrată publice. — sala principală de şedinţe, ţuri — Trecători pe dru
in vigoare în 1960 şi care garantea — Violenţa pe stadioane : Do cu tribune rezervate oficialită mul vieţii ; 4) Despărţi
ză exerciţiul unor drepturi funda meniul poate apărea ca surprin ţilor. ziariştilor şi vizitatorilor re cu sila — («aură-n
mentale : dreptul la muncă, in zător, d"ir după tragedia de pe (100 000 anual). -Acoperişul imen cer! 5) Inimă rece ! —
remuneraţii echitabile, la secu stadionul Heysel din Bruxelles sei săli, care impresionează prin Duce la băutură ; 6) Ne
ritate socială şi asistenţa medica din 1985 a fost elaborată o con frumuseţe şi armonie deosebită, gru pc alb — Date pc
lă, la formaţia profesională, drep venţie europeană pentru preve este susţinut cu imense arce din brazdă ; 7) Adus la or
tul cie asociere sindicală şi nego nirea actelor d<> violenţă la me lemn de acaju, o tehnică tot mai dine ; 8) Prinde capul
ciere colectiva, dreptul la greva. ciurile de fotbal. răspîndită în Occident pentru în bandei — Sc caută la
— Cultura : Convenţia cultu locuirea betonului în structurile dinţi ; 0) Nu-i truc —
rală elaborată în 1954 stabileşte Considerăm că prezintă inte de rezistenţă ; Ixgat dc picioare.
bazele colaborării europene în res cîteva date utile privind or — 15 săli de reuniuni dotate VURTK A f.: 1) Mers
tnvâţâmint şi cultură şi cuprin ganizarea Consiliului. Construcţia cu echipamente tehnice moderne ; cu steaua ; 2) Uite-o» nu
dea, pe lingă cei 23 membri si l’alătulul Europei a durat 5 ani — 700 de birouri ; e — Nimic mai mult ; 3)
Vaticanul şi Iugoslavia. şi a costat 215 milioane franci, — un studio tic televiziune, ci- Spintec... prin valuri —
— Administraţia locala : Carta suma asigurată prin contribuţia i.eva studiouri de radio, tipogra Praful dc pe talpă ; 4)
Europeană a autonomiei locale tuturor ţărilor membre. Oraşul fii şi imprimerii ;
prevede adaptarea unitară a Strasbourg a oferit suprafaţa de Mult pc scurt : ;>) Abator pen popular — Tanxmxr rodat m mers;
— centru de expoziţii, biblio
Structurilor şi resurselor în rn teren necesară şi, după cum de tecă, zona de presa. tru taurine ; G) „Turnate" in cu 8) Cînd vasul e prins la tuiul :
port cu nevoile colectivităţilor clară domnul Alain Kauff. ad pă — Reîntoarcere ! Orgă dc bu P) Cap la cap.
locale. junctul Doamnei Catherine Traut- H. MII1.Y1 zunar ; 7) Refren... In strai... 1 Al K HOIK'A
rească asupra cauzelor, ajungînd picioruş un inel şi astfel s-a aflat
Sportul Columbofil la concluzia că porumbelul nu cu porumbelul a sosit tocmai din
făcuse altceva decît să ciuguleas
Japonia, după un zbor de peste
că... monede. în guşa lui s-au •1 800 kra ! A fost anunţat proprie
aflai două monede de 50 stotinici, tarul — columbofilul Ilazuo Ili-
vare a naufragiaţilor, la servicii sibilii privirii sale un punct por două dc 20 şi cîteva de 5 şi 2 ynina din Kurume — care a po
le porumbeilor. Ei sînt astfel tocaliu. el „semnalizează" desco stotinici. Suma totală s-a dovedit vestit că pasărea luase parte la
dresaţi incit la depisteze şi să perirea lovind în peretele coli a fi un mir capital în toată re un concurs urmînd să ajungă a-
reacţioneze la culoarea portoca viei, alrâgînd atenţia pilotului. gula : 1,65 leva. Probabil st eirr- raei după un zbor de 500 km.
lie — culoarea vestelor şi băr Nerevenind, porumbelul a fost
cilor dc salvare. Elicopterul por 1’O ltn illl.l.tl. STKÎNC. A TOR sosc bani ca să-şi cumperi- grăun considerat dispărut. După cîteva
nit în recunoaştere poartă cu ţe, zile el a soşit in Japonia la bor
— Curiozităţi sine o colivie de sticlă împăr Diimian Goranov din satul bul dul unui avion. Pentru a mar
ţită în 3 compartimente. în can gar Deveniţi este un vestit iu I sau lig k At a c i n i i IN /ItOli ea evon uimitul. Ilazuo a dat po
POKLAIBEII S AIA \iM Mt se află ctte un porumbel ; fiecare bitor al porumbeilor. Intr-urm din rumbelului numele de „Malave-
din aceştia are un rîmp de ve zile a observat ca una din pa In anul i98â ml uouinib. i a
Politia de coasta americana dere de 120 grade. Cînd un po. sări este bolnavă. Minat de cu- poposit într-un sat din jungla ziV.
recurge, m operaţiunile de sal- rumbei zăreşte în direcţia acce roizitate S-a grăbit să se lămu malavcză. Pasărea avea prins do P. STAXCBLESC» i
j
l • O A L A B Z A • Colaboratori1 externi ai „Călăuzei" : Petru Jurj ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi 1
i (Detroit, S.U.A.l. Măritiş t xcnlu (Touluse, Franţa),
Gazetă independentă de opinie şi informare. nile gazetei noastre poartă întreaga răs
iMozes Ilcinscliiiik (Vtena, Austria).
pundere pentru conţinutul acestora.
Redacţia şi administraţia 2700 — Deva, str. Acest număr a fost tipării de prietenii noştri tipo ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Horea, nr. 30. Telefon dc noapte şi de zi 15545 grafi : Otvos toan Gheza. Pena Nicolae. Hasler Gheor
ghe, Otvos Ioan linolipişti, Doina Roşu paginator, Luăm în considerare şi anonimele, cu con
Cont: 40728011 Banca Naţională, sucursala Deva Iepure Dorin zincograf, Mihăie.ş Nicolae stereotipar. diţia să reflecte adevărul.
Tiparul ; Tipografia Deva. _______ Popa Valentin şi Balasz Grigore rotativă.