Page 1 - Calauza_1990_44
P. 1

Gazetă  independentă  de  opinie şi  informare.      •   Apare  sâptămîna!   |   ANUL  I,  •   NR.  44  •   1990            4  p a g in i  3  \v\

          Un miracol numit Basarabia                                      în   galera  parlam entară



         II.  Am  ascultat  cuvintele  Leo.   Basarabie/   Dorul  meu  de  din­  Văzută  din  afară  —  prin  in­  sit  de  interes,  mai  ales  că  săp-   memorarea  celor  două  mari  per­
       tildei  Lari,  această  Ioană  D'Are   colo  de  Prut,/  Basarabie,  Basara­  termediul  presei  şi  al  televiziunii   tămina  trecută  Parlamentul   a   sonalităţi   politice  şi  culturale
       a  Basarabiei,  evocînd  figura  lui   bie,/  Nici  o  sabie/  n.o  să  taie   —  viaţa  parlamentară  poate  pă­  trecut  la...  contraatac.  dispărute  in  mod  tragic  acum  50
       Alexe  Mateevici,  greutăţile  lup.   tot  ce-arn  inceput...".  Da,  noi  am   rea  interesantă,  plină  de  nepre­  în  cronica  de  astăzi   mi-am  de  ani  —  Nieolae  lorga  şi  Vir-
       tei  pentru  mîntuirea  acestui  po­  venit  aici  la  un  „Pod  de  verb   văzut  şi  uneori  chiar  palpitantă,        gil  Mugeam  —  ar  merita  fie­
       por.  Pe  chipul  poetei  nu  încape   românesc",  după  „Podul  de  flori   în  realitate,  munca  parlamentari­  cronica  care  din  ele  o  croni-'ă  specială,
       nici  un  zîmbet  —  şi  în  sărbă­  de  la  Prut",  după  „Podul  de  con.   lor  e  plicticoasă  şi  aspră,  iar  ceea   dar  cred  că  ele  au  fost   amplu
       toare  e  tristă,  pentru  că  greută.   ştiinţă  Mihai  Eminescu".  Sintem   cc  străbate  în  exterior  e   doar       prezentate  dc   mai  to hă  presa
       ţile  de  azi  sînt  mari,  tot  atît  de   aşteptaţi  ca  o   mare  nădejde.   dorinţa  unor  redactori  de  a  capta   PAR LAM EN TA R A  din  ţară  şi  ca  ataie  mi-am  per­
       mari  poate  ca  în  1917,  cînd,  cine   „Fraţilor,   mişcaţivă  şi  voi,  că   atenţia  marelui  public  cu   ştiri    mis  impietatea  de  a  mă  referi,
       ştie  dacă  Alexe  Mateevici,  acest   destul  am  fost  singuri I",  ne  în.   de  senzaţie.  Uneori  această  ten­  propus  să  mă  întorc  la  prezen­  la  lucruri  mai  prozaice.  Opţiu­
       ales  al  lui  Dumnezeu  a  murit  de   demna  un   prieten  scriitor  de   dinţă  a  dus  la  denaturarea  rea­  tarea  legilor  aflate  pe  masa  de   nea  mea  sper  însă  că  este  jus­
       tifos  exantematic  sau  a  fost  în­  dincolo  de  Prut.  „Noi  vrem   ca   lităţii,  la  denigrări  şi  chiar  ca­  lucru  a  Parlamentului,  legi   ce   tificată  de  faptul  că  acum   se
       junghiat  în  inimă  de  bolşevici,   România  să  fie  puternică,  să  fiţi   lomnii.  Po  bună  dreptate,   s-a   sc  înscriu  in  programul  de   re­  dezbat,  în  Parlament,  legi   al
       ca  şi  alţi  tineri  şi  înflăcăraţi  în.   uniţi.  Cînd  e  bine  în  ţară,  ori-   luat  atitudine  în  cele  două   ca­  formă  propus  de  Guvern,  deşi   căror  impact  social  este  greu  dc
       văţători,  preoţi.  Poate  că  strigă,   cît  de  greu  ne  e  nouă  aici,  tot   mere  (in  repetate  rinduri)  îm­  săptâmîna  trecută  nu  a  fost  lip­  evaluat.  Care  va  fi  costul  social
       tul  lu i:  „Basarabeni,   înviaţi-vă   bine  ne  este,  aşa  simţim  !"  —  a.   potriva  acestui  fenomen,  caic  de   sită  de  evenimente   de  primă   ai  unei  atît  de  posibile  decizii
       graiul !“,   poate  că  acest  Tatăl   firmă  prozatorul  Serafim  Snka,   ce  să  nu   recunoaştem,   aduce
       nostru  care  este  „Limba noastră",   doisprezece  ani  interzis   pentru   mari  prejudicii  ţării.  Dar  ml  a-   mărime  in  viaţa  ţării.  Desigur,   DViVIITUC  ARMVŞESCU
       Scris  doar  cu  două  luni  înainte   ideile  sale  neîngenuncheate,  pcn.   cesl lucru  vreau  să.l  supun  aten.   sărbătorirea  zilei  de  1  Decem­
       3e   năpraznica  moarte,  conţin   tru  credinţa  că  fiinţa  neamului   ţiei  dumneavoastră  deşi  nu  e  lip­  brie.  ca  zi  naţională,  sau   co­  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
       taina  morţii  lui,  cel  chemat  a.   nu  se  poate  pierde.  Şi  iarăşi  mă
       tunci  să  aducă  mîntuirea  popo.   întreb  ce  înseamnă  Basarabia  —
       rului  său.  Să  asculţi  „Doina  ba­  aşa  cum   trebuie  să  se  întrebe
       sarabeană"  a  Leonidei  Lari  In.   acum  fiecare  din  noi.  Este  inima   Sfinta  Varvara-patroana  minerilor,  zidarilor,  crisnicilor,
       seamnă  să  descifrezi  cum  poate   noastră  rănită,  cămaşa  dc  mire
       deveni  limba  însăşi  o  armă  —   rămasă   neîmbrăcată,  puiul  de
       cea  mai  puternică.  „Nu  vă  as.   căprioară  cu  ochii  în  lacrimi  în­
       cund  că  ne  este  foarte  greu  —   junghiat  lingă  mama  lui.  E  un   marinarilor,  şcolarilor,  arhitecţilor,  şi  artileriştilor...
       duşmanul  din  faţă  ni-I  cunoaş­  strigăt  adresat  nouă,  tuturor,  dor
        tem  foarte  bine,  dar  uneori   a.   şi  speranţă  în  acest  sfir.şit  de  se.   Numele  de  „Varvara1'  (sau  mal   Varvara  e  un  element  (şi  nu  de   piilor,   eu   sucul  de  ;barbure*
       cesta  îi  foloseşte  chiar  şi  pe  ai   col  XX,  secol  al  libertăţii.   Ba.   apropiat  de   latinescul  „Barba.   neglijat ’.)  al  creştinismului   la­  (căline)  în  ziua   sfintei  pentru
       noştri,  care  ne  lovesc  din  spate.   sarabia  întreagă  este  un  strigăt.  ra“  =   de  la   „barbă")  nu  este   tin  şt  ai   continuităţii  noastre   a.i  proteja  de  bube ;  sau   ates­
        Nu  e  scutit  de   aceste  lovituri   Sublim  ceas  în  Piaţa  sacru  a   numai  numele   sfintei  patroane   aici.  Amintim  doar  de  formele   tarea  numelui  pe  un  document
       nici  Vieru,  nici  Dabija,  nici  săr.   Chişinăului  în  care  s-a  dezvelit   a  minerilor  —  dar  şi  a  altor  ca­  arhaice  ale  numelui' în  cauză  de:   ia  IN-va  clin  lââl.  Dar  elocvent
       mânui  Dumitru  Matcovschi   —   şi  sfinţit  statuia  lui  Ştefan  cel   tegorii  de   oameni  ai  muncii :   Barabă,  Barboră,  Barbu  ş.a.  de'   Pr.  ieonom
        zdrumicat  de  un  autobuz  —  ce   Mare.  Din  nou  cuvintele  domnu­  zidari,  arhitecţi,  groparii  şi  erîs.   vecinul  verb  „a  imbărbura",  cu   \  VI ER  PETRU  S.  OLE \
        zace acum  prin  spitale...  Ce  vor a-   lui  ministru  Ion  Ungureanu  au   nieii  bisericilor,  marinari,  şcolari   sensul  dc  „a  face  semnul  sf.  cruci
       ceşti  indivizi  de  acelaşi  sînge  şi   redimensional  simbolul  acestui   (la  Vie na  este  un  vechi  şi  res­  pe  fruntea,  bărbia  şi  obrajii  co­  (Ointinuare  in  pag.  a  2.a)   J
       de  aceeaşi  limbă  cu  noi ?  Nu  le   ctitor  de  neam,  de  ţară,  al  aces­  pectat  institut  Sf.  Varvara  unde
       place   faptul  că  noi  nu  scriem   tui  apărător  al  pămîntului  sfînt   au  învăţat   mulţi  români),  ba
       numai  literatură,  dar  ne  ocupăm   al  Basarabiei.  Martirajul  statuii   chiar fabricanţii  de explozibili  şi
       şi  de  această  renaştere  naţiona­  tui  Ştefan,  îmbrîncilă,  scoasă  din   artileriştii,   etc.  Cultul  ei  este
       lă.   După  ei  noi  ar  trebui   să   piaţă,  ascunsă  în  România  de   răspîndit  aproape  în  toată  lumea
       Scriem  poezii  şi  atît.  Dar  îi  în.   două  ori,  readusă,  pusă  ia  in.   creştină  dar  mai  ales  în  Europa ;
        treb :  cine.o  să  ie  citească  ma­  trarea  in  parc,  ca  un  umil  uşier,   să  pomenim  de  vestitele  sanctua­
       ne  poeziile  dacă  nu  vor  mai  fi   se  aseamănă  cu  destinul  acestui   re  franceze  din  Sf.  Martin   dc
       români  în  Basarabia ?".      popor  dintre  Prut  şi  Nistru.  Cei   Conneo,  Fay  de  Courneillo,  Rose.
         Am  privit  o  săptămînă   în.   i8  metri  cu  cit  a   fost  împinsă   coff,  Nofre-Dame  de  Honne.N'ou.
        treagă   feţele  oamenilor,  le-am   statuia  lui  Ştefan  cel  Mare  spre   vclle  din  Paris,  etc.  La  români,
        citit  bucuria,  aşteptarea  şi  nă­  parc  „înseamnă  infinit  de  mult   născuţi   creştini  odată  cu  sini.
        dejdea  şi   m.am  gîndit  ce   în­  in  spaţiul  luptei  noastre  pentru   bioza  daco-romană  şi  RAMAŞI
        seamnă  Basarabia.  îmi  răsună  în   întregirea  spirituală  a  neamului",  aici  PERPETUU  într.una  sfântă
        memorie  un  cîntec,  încă  neim­                           „catolicească"  (cum  spuneau  bă.
       primat  în  studiourile  noastre,  al   GI.ORG ETA  ADAM     trinele  ceasloave)  biserică  apos­
       lui  Tudor  Ghcorghe :  „Basarabie,  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  tolică,  numele  şi  venerarea  Sf.

        j „  Visul meu,  e  totuşi o  mare  casă  de


                                                                                               I   \
        |  modă căreia să-i spun „La Mulatra” » *  •
            Aş  vrea  să  schimbăm  puţin  ful  nostru  c  o  zdreanţă.„  •—  Idilizezi  prea  mult  viaţa
           făgaşul  discuţiei...        —   Eu  te-am  întrebat  despre  de  familie.  Crezi  că  un  soţ  te   I  j
            —  Tc-ai  hotărit  să  faci,  to­ sufletul  tău  ,nu  despre  al  al­  poate  ţine  chiar  la  icoană ?  Tot
           tuşi,  dragoste  cu  ruine ?  tora...                   trebuie  să  munceşti...
            —  N-am  spus  asta...      —  Şi  al  meu  şi  al  celor  caro   —  Eu  nu  vreau  să  muncese.
            —  Da,  spune-o,  dom'le  odală  mai  sintem  Ia  Madam   Aura.  Mă  mărit  cu  unul  dintre  capi­
           că  mă  enervezi...  Sau  nu-ţi  plae                   taliştii  ăştia  care  se  îmbogă­
           mulatrele  născute  din   mame                          ţesc  cel  mai  repede  şi  mai  uşor.
            —  Voiam  doar  să  ştiu  dacă <
           clirvc ?                        fntimplări  de  la      Dragoste  ştiu  să  fac  la  mese­
                                                                   rie,  mfncarc  o  să  ne  facă  o
           tc-ai  gîndit  vreodată  Ia  sufle­                    slujnică...,  mă  descurc  eu  că  nu
           tul  tău,  dacă  mai  ştii  că   ai   casa  cu  dame    dcgnba  iu»  trecui  prin  şcoala
           suflet...                                               Aurei...
            — Asta.i  f>  întrebare  ncroadă  (ol  una  e,  suflet  de  pripas,,.  —  Dar  crezi  că  Madam  Au­  i !
           şi  c  gata-gala  să  mă  lovească   —  Rină  cînd  o  să  accepţi  a-  ra  o  să  tc  lase  să  pleci  a>a  de   I  \
           o  melancolie  cc  nu  poate  dccif  cest  suflet  de  pripas  in  pieptul   uşor ?
           să-mi  aducă  pagubă...  Au/i,  co  tău ?                —  Dacă  nu  mă  lasă  —  fug
           chestie !  Sufletul  meu :  Pe  el   —  I'ină  cînd  Voi  înlilni   un   îmi  iau  bănişorii  şi  fug  in  lu­
           calcă  toţi  bărbaţii  care  (rec  prin  bărbat  care  să  aibă  curajul  să  mea  largă.  Po(  să  deschid  un
           camerele  noaslre.  Cînd  credem  mă  scoală  din  noroiul  ăsta  şi  magazin, un  bouliquo din  asia cu
           noi  că  sintem  mai  tari.  atunci  mai  ales,  să  aibă  făria  do  a  nu   lucruri  femeieşti...,  visul  meu  c
           bocancul  bărbatului  apasă  mai  se  pliclisi  prea  repede  de  mine   totuşi  o  mare  casă  de   modă
           tare  pe  fiinţa  aia  plăpimlă  că­  pentru  a  mă  trimite  nu  ştiu  la   căreia  să-i  spun  „La  Mulalra“.
           reia  în  mod  obişnuit  i  se  spune  caic  faln ică  de  marmeladă,  sau   Să  vină  şi  dc  Ia  Paris  pentru  a
           suflet. .  Aşa  că  să  ştii,  stifle-  la  citit  contoarele  IDEBULdl...  se  îmbrăca  „La  Mulatra".,.

                                                                    A n u n ţ  important  \
                                      Aşa  se  explieâ  faptul  ră   un j
            M are  Zvon                mare  publicist  ca  Ion  Crisloiu |   In  judelui  Hunedoara  a  lua!  fiinţă   )
                                      —  apare  în  continuare  în  ca- ]   de  curinii,  Filiala  judeteanii  a  Parii-   \ .
                                                                     dului  micilor  proprietari  şl  al  liberei
            Aflăm  (cu  tristeţe)   că   dl.  seta  de  la  ZIG-ZAG.  Patronul  I   iniţiative,  fondat  la  BIsirlţa-Nâsăud  în   )
           ION  CRISTOIU  este  vinciul  (cu  vrea  să-i  lege  mina  (publicişti-!   data  de  24.04.1090.  Este  un  partid  in-   i
          contract)  legal,  pentru  suma  de  că)  pentru  gazeta  lui.  Ah,  mi- !   dependent  şi  de  centru  ce  are   ca   !
                                                                     deviză  :  democraţie,  demnitate,  pros-   ţ
           două  milioane  şi  jumătate  către  lioanele  care  curg  în  urma  la- j   perltate  prin  muncă  cinstită,  bucurie   '  Mirii  anului  2000   sau  începutul...  nepotrivirii  dintre
          fariseul  patron  Octavian  Mitu.  lentului...             şl  credinţă.  Informaţii  se  pot  obţi-   i  femeie  şi  bărbat.  Totuşi,  cc  bine  trebuie  să  se  simtă  un
                                                                    ne  l*  telefon  :  23207  —  Deva,  z.Unic,   ./  bărbat  lingă  o  astfel  dc  uriaşă !
                                                                     între  orele  10—31,   ,
   1   2   3   4