Page 2 - Calauza_1990_45
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                       CĂLĂUZA •-m      45 •   1999


              \„Am luat această decizie pentru a evitaj                                                    U R A !  A m   reintrat  în  Europa
                                                                                                         Ura  1  Am  reintrat  in  Europa.  Pe  uşa
                                                                                                        m agazinelor  alim entare.  Au  început   trat  în  E uropa  1
                                                                                                                                       N -aş  vrea  să  fiu  înţeles  greşit.  Aş
              j       să devin  un criminal politic...”                                             i   să  se  um ple  golurile  din  raîturi.  Au   fi  fost  îneîntat  de  apariţia  accsto*
                                                                                                                                      produse  după  care  am  tinjlt  a tît  de
                                                                                                        început  să  aibă  alt  aspect  :  frum os
                                                                                                        şi  scum p.  In  fiecare  zi,  cîtp  o  nouă
                                                                                                                                      m ai  pentru  posibilitatea  de-a  ie  ve­
                                                                                                        surpriză.  Nu  se-ajunge  laptele   la   m ult.  M -aş  fi  bucurat  clilar  81  nu­
              »   NESTOR  RATEŞ:    Inginer  pentru  care  rămîn  încă  odată  un  criminal  politie.  Pentru   a   *   copii,  dar  avem   Pcpsl-Cola  cu  77  lei   dea  şi  la  noi,  dacă  produsele   de
                                                                                                        cutia  I  Nu  avem   ouă,  zahărul  e  in­
                                                                                                                                      bază  ar  fi  în  cantităţi  m ulţum itoare.
              ■  chimist.                   recunoscător   guvernului  Sta.   putea  să  mă  uit  drept  în  ochii   >   suficient,  făină  albă  nu  am  m ai  pri­  Consider  că  valuta  folosită  pentru  a-
             »    ION  MIlIAl  PACEPA :  Ingi-  telor  l'nite.  Acum,  venirea  Da­  tăi  şi  ai  lor.  Pentru  a  vă  arăta,  I   m it  din  iarna  trecută,  untul  —  spun   chiziţionarea  acestor  produse  „euro­
                                                                                                        unii  —  trebuie  să  ne-ajungă  eîte  100
             |  ncr  chimist,  tn  timpul  meu  li-  nci  şi  a  soţului  ci  mi-au  pus  vouă  şi  altora,  drumul  spre  li-   j   gr  pe  lună,  nu  avem   mezeluri,   ne   pene"  ar  fi  pu tut  fi  utilizată  In  sco­
             J  bor  am  scris  „Orizonturi  Ko-  în  faţă  noi  cereri  de  viaţă,  dar  bertalc.  Vreau  să-ţi  mai  spun   |   este  frig  —  unora  !  —  in   locuinţe,   pul  acoperirii  nevoilor  fireşti  strict
                                                                                                                                      necesare.  Poate  greşesc.  E  do ar  o
             I  şii",  am  devenit  un  lobhist,  mi-  poate  vorbim  despre  ele  înir-un  Dana,  că  este  teribil  de  greu   *   dar  sîntem   m indri  :  avem    whisky,   vreau  să  devin  european...
                                                                                                                                      părere.  Asta  nu  înseam nă  însă  că  nu
                                                                                                        ţigări  străine,  bere  la  cutie,  toate  la
                             boicotarea
                liliiul  pentru
                                        lui  alt  interviu.
             J  Ccauşcscu  dn  către  Congresul                         să  te  desparţi  pentru  ani  lungi   |  „   preţuri  inaccesibile,  deci,  am  rein­  R.  E.
                                                                        de  propriul  tău  copil  şi
                                                                                              să-ţi
             |  şi  Administraţia  Statelor  Unite,                     transformi  prietenii,  cit  şi  cinci-   |
             *  am  cules  315  semnături  de  se-   Interviu  cu  generalul   zeci  de  ani  de  viaţă,  în  amin-  J
             |  natori  şi  congresmeni  americani                      lire  fără  întoarcere.  Că  este   |
             *  pc  scrisori  către  Ccauşcscu.  ca-   ION  MIHAI  PACEPA  îngrozitor  pentru  mine  să   te   I
             1  re  cercau  să  aprobe  viza   de                       am  numai  în  gîndurile  mele,  nu   J
             J  ieşire  din  România  p 'litru  fiica  XI.STOR  RATEŞ:  Mu  întreb   şi-n  braţele  mele.  Că  tortul  pe   |
             I  mea  şi  soţul  ci.  Cu   ajutorul   dacă  v-aţi  pierdut   vreodată.   care  l-am  făcut  la  1  octombrie,   »
                unor  prieteni  de  la  Casa  Albă,
             *  din  Congres  şi  de  la  Depărta   D-le  Pacepa.  speranţa  de  a  o   cind  ai  împlinit  treizeci  de  ani,   ,  |
                                                                        a  fost  mai  mare  deeît
                                                                                              toate
             {  meniul  de  Stat,  am  încercat  să   revedea  pe  Dana.  eetălalte  pe  care  ţi  le-am  făcut   I
             *  penetrez  barierele  internaţiona-   ION  MIMAI  PACEPA:  Nici­  an  de  an.  Şi  eă  inima  mea  este   '
             |  1,<  puse  de  securitate  impreju-  odată,  D-le  Rateş.  Intr-o  scri­  plină  de  speranţe  pentru  tine   >
             ,  rul  fetei  mele.  Am  devenit  ce-  soare  deschisă  către  Dana,  m   şi  pentru  soţul  tău.  Şi,  in  sfîr-   I
             >  lăţeau  american  la  28  iulie  1988,  care  ii  explicam  de  ce  m-am   şit,  vreau  să  spun  eă  sînt  con-   '
             I  adică  exact  in  ziua  cind   am  decis  să  fac  ruptura  politică  eu   vins  că  ziua  cind  vom  fi  din   |
             '  împlinit  10  anj  < 1 la  primirea  Ccauşcscu  şi  să  o  las  aparent   nou  împreună  est,,  mult   mai   «
             I
                azilului  politic,  de  la  ziua  cind,  orfană,  scrisoare  publicată
                                                                    în
                                                                                               fost
                                                                        aproape  astăzi  deeît  a
             *  deşi  am  servit  două  decenii  in  ziarul  francez.  „Le  Monde",  in  ieri".   (va  urma)   |  J
             I  serviciul  român  de  spionaj,  am  februarie  1985,  şi  transmisă  la
             v  fost  acceptat  cu  generozitate  postul  de  radio  Europa  Liberă,   Interviu  realizat  de  NESTOll   I
             I  în  această  ţară  şi  protejat  im-  scriam,  spuneam :  „Vreau   să   R.ATES,  preluat  din  revista   J   Cununia  minorului  Florian  FLOREA  d0  la  mina  Albini,  fn
             J  potriva  securităţii  lui  Ceauşes.  vă  spun,  ţie  şi  prietenilor  mei   „lYIICRO-MAGAZIN"  cu   |   1935,  cînd  acolo  ora  o  „capelă"  pentru  mineri  unde  alerga  preo­
                                                                                                         tul,  capelă  distrusă  în  19-17.  Mina  era  Ia  Almaşu  Mare  —  IRUGA
             I  cu.  Trebuie  să  spun  că  a  fost  un  din  ţară,  că  am  luat   această   CĂTĂLINĂ  LUMINIŢA-LIGi  | '   jud. Alba.  Cind  se  va  redeschide  oare  acea  sfintă  capelă   pentru
                                                                           acordul  d-nei  directoare
                                            decizie  pentru  a  evita  să  devin
                gest  de  o  delicateţe  deosebită,
                                                                                                         mineri ?
             Din activitatea F.P.M.         C h io şc  „Călăuza**        ...„Ortace,  aifu-ne o  dovadă  că nu eşti  bolnav  de Sida..."
                                        i  şi  „ M ile n iu l T r e i“
               Recent  au  avut  loc  întrunirile
             interraionale   ale  membrilor  şi   în  O ţe lu l  Roşu...       (Urmare  din  pag.  1)   tunci  relaţiile   lui   Alexandru   sindical,  mereu  băut, . scund,  cu
             simpatizanţilor  Frontului  Popu­                                                          Murdare'cu  majoritatea  colegilor   chelie,  poreclit  „Băşica*.  „Ei  as-
             lar  din  Moldova  în  localităţile                         cepu  să  se  trădeze  o  oarecare  o-   de muncă fuseseră  prieteneşti,  iar   ta-i,  ce  să-i  faci 1  Vreau  să  te
             Bălţi  (Soroea,  Drochia,  Rîscani,   De  curînd  în  centrul  oraşului   bosealâ  ce  îl  cuprindea  în  fie­  cu  Tieă  Ionescu.  şoferul  direc­  jignesc  cît  mai  puţin,  dar  într-un
             Eloreşti,  Făleşti,  Glodeni,  Singe-   Oţelul  Roşu  —  şi-a  deschis  acti­  care  seară  şi  guturaiul  contactat   torului.-  era  prieten  la  cataramă   fel  sau  altul  este  neplăcut:  fune-
                                                               difuzarea
                                           vitatea  un  chioşc  de
             rei),  Chişinău.  Căuşeni   (Ştefan   presei  şi  a  cărţilor  din  întreaga   nu  se  mai  vindeca.  Oare  acestea   de  ciţiva - ani  buni.  Iată  că  Io­  rariile  sau  SIDA  ta- sînt  o  cruce
             Vodă,  Tiraspol,  Tighina,  Slobo­                          nu  confirmă  pierderea  imunită­  nescu  într-o  bună  zi  începu  dis­  pe  care  sindicatul  n-o   poate
             zia,   Basarabeasca),   Nisiporcni   ţară.  Chioşcul  poartă  însemnele   ţii V  Zilele  treceau  iar  lui  i  se   cuţia :  „Ştii,  Sandule  dragă,  şe­  duce.  Aşa  că  „ortace*1-  caută-te
             (Ungheni,  Străşeni,  Călăraşi),  Ia-   Editurii  „Mileniul  Trei"   şi  ale   contura  tot  mai  mult  ideea  că   ful  e  nemulţumit  de  comporta­  cinstit  şi  adu-ne  o  dovadă  că  nu
             loveni  (Hînceşti,  Ancnii  Noi),  Or-   publicaţiei  noastre  şi  este   ad­  este  infectat.  încetă  practic  să   rea  ta.  De  cîteva  ori,  vorbind  de   eşti  contagios.  Sau*- intornează-te
             bei  (Dubusari,  Grigoriopol,  Iîîb-   ministrat  de  dl.  Vodă  Ioan  1-a-   mai  doarmă,  pierdu  serios  din   tine,  a  folosit  expresii  urîte.  Spu­  în  spital.  Pentru  că  vezi, .foloseşti
                                                                         greutate,  deveni  palid  şi  se  trezi
                                                                                                       nea  eă  te  va  înlocui".  „îmi  vine
             niţa,  Telencşti.  Şoldăneşti).  zăr...  Succes !           cu  o  spuzeală  ciudată  şi   nişte   să  scuip I •  Eu  s-ar  putea  ca  în   W.C.-ul nostru,  tuşeşti a i c i . „Pe
                                                                                                                                     ce  bază  vorbiţi  cu  mine  aşa ?  El,
                       ION  PATRUOCIII                        C.URIER    plăgi.  îndrăzni- şi  merse  la  doc­  curînd  să - mă  curăţ"  —  izbucni   am  avut  şi  eu  nişte  temeri.  O
                                                                         tor.  Pentru  început  la  un  der­  Alexandru  Mardare  şi   dintr-o   prostie  de-a  mea  şi  gata.  Au  fost
                                                                         matolog.  -Acesta  îi  explică  spu-   respiraţie  îi  povesti  prietenului   şi  au  trecut".  „Ce-a  fost,  ee  n-a
             Ce  ne  facem  fraţilor  cu  berea?                         zeala  că  „o  ceva  pe  bază  ner­  despre  groaznicul  autodiagnostic.   fost,  tu  nu-mi  ascunde  adevă­
                                                                                                                                     rul.  DP  unii  ca  tine  cu  SIDA  nu
                                                                                                                            cuvântul
                                                                                                       Tică  Ionescu  îşi  dădu
                                                                         voasă",  o  nevrodermită  banală.
                                                                         Alexandru  Mardnre  nu  riscă  să
                                                                                                                                     avem  nevoie  şi  nici  nu  trebuie să
                                                                                                       părţire  nu-i  întinse  mina.  Avea
                                                                         facă  o  aluzie  la  SIDA.  Seara  îşi   cu  va  păstra  secretul  dar  la  des­  existe  printre  noi".   ţva  urma)
               Dl.  Tot  Martin,  electrician  la   strada  M.  Kogulniccanu  altă  bere   privea  copiii  imnginîndu-şi  că-i   acest  Mardare  în  uzină  o  legă­
             S.U.T.  ne-a  telefonat  rugîndu-ne   eu  15  lei  (sticla).  Dl.  Tot  men­  pîndeşte  un  pericol  de  moarte,   tură  de  „inimă",  sau  cum  îi  plă­
             să  ne  interesăm  şi  noi  de  ce  pre­  ţionează  că  toate  trei  au  fost  de   încetă  să-i  mai  sărute  înainte   cea  lui  însuşi  s-o  numească  „pa­  NOUL TRATAT  ASUPRA
             ţurile  berii  de  Haţeg  au  crescut   un  gust  îndoielnic,  tulburi...  Pre­  de  culcare.  Chiar  şi  faţă  de  soţie   siune".  în  ziua  următoare  Ale­  UNIUNII
             in  ritm  vertiginos  în  timp  ce   ţurile   insă   —   sînt   destul   se  ferea  cu  teamă  mutîndu-sc  în   xandru  Murdare  observă  cu  a-
             calitatea  lasă  mult  de  dorit.  de  piperate...  Ce   facem  dom­  celălalt  capăt  al  patului,  lipin-   ceastă  femeie  a  început  să-l  evite   Publicaţia  soră  „Tineretul  Mol­
               Mai  concret  —  în  Haţeg  a  băut   nilor  fabricanţi  de  berc ?  Profi­  clu-se  de  perete.  La  uzină,  de  a-   destul  de  vizibil.  Deja  toţi  colegii   dovei"  care  apare  la   Chişinău
             o  bere  Bucegi  cu  18  lei   sticla   tăm  că  sîntem  singurii  car,-,  fa­  semenea,  treburile  îi   mergeau   de  muncă  practic  îi  ocoleau.  Du­  a  publicat  in  data  de  30  noiem­
             (Autoservirea  de  lingă  Cafe-Bar),   bricăm  bere  pe  valea  asta ?  alandala :  nu  se  mai  putea  con­  pă  cîtva  timp  nimeni  nu-i mai în­  brie  a.c.  Proiectul  noului  Tratat
             o  halbă  cu  13  lei  la  Berărie,  cum­                   centra,  greşea  des,  şefilor  răs.   tindea  mina.  Apoi,  într-o  zi  de   asupra  Uniunii  —  proiect  expe­
             părând  de  la  „Alimentara11  de  pe    ION  HAI-DOIMIR    punzîndu-le  brambura.  Pînă  a­  august,  se  apropie  de  el  liderul  diat  de  preşedintele  Gorbaciov.
                  (Urmare  din  pag.  I)   Universităţii,  numeroase  mitinguri   înoiţ  lupta  strict  politică  nu  ofe.   pentru  a  deveni   mai  eficientă.   pentru  că  Poporul  le.a  încrcdin.
                                           şi  marşuri,  greve  ele.  In  Piaţa   rea  practic  nici  o  şansă  în  spe­  Şi  astfel  S-au  înmulţii  mişcările   ţat  destinele  ţării,  prin  vot,  pî.
             revoluţionare  au  urmării  iulăfu-   Universităţii,  un  grup  de  mani­  cial  partidelor  istorice,  mai  ales-   sociale  fără  un  scop  (aparent)  po.   nă  la  noile  alegeri.  Nerăbdarea
             rarea  proaspetei  conduceri  a  ţă­  festanţi  declara  greva  foamei,  se   că  între  timp  in  Ardeal  apăruse­  litie,  greve  în  lanţ,  acte  antisocia­  opoziţiei  se  întemeiază  pc  faptul
             rii.  Vi.l  mai  amintiţi  desigur  pe   făcea  de  „serviciu"  în  schimburi   ră  U.P.M.R.  şi  Vatra  Româneas­  le  etc.   Scopul ?  Destabilizarea,   eă,  permiţînd  stabilizarea  situa,
             Dumitru   Mazilii,   suit  pe  un   organizate  pentru  a  nu  ceda  pre­  că  (A.U.R.),  care  polarizau  o  ma­  creşterea  tensiunii  sociale,  ac­  ţici  sociale  şi  economice,  ar  con­
             TAB,  alîilînd  un  popor  care  nu   siunii  opiniei  publice  şi  a  lăsa  să   ro  parte  din  electorat.  Şi  la  20   centuarea  crizei  economice,  care   solida  poziţia  politică  a  Frontu.
             Se  mai  înţelegea  pe  sine,  eu  in­  moară  în  mod   natural  această  mai  s-a  întimplat  ceea  ee  toată  să  creeze  nemulţumiri  în  rîndul  lui, ceea  cc  i-ar  asigura  o  nouă
             tenţia  nedisimulntă  de  a  prelua                                                                                     victorie  în  alegeri.  Iată  de  cc  o.
             pulcrca  prin  forţă.  încercarea  a                                                                                    fensiva  opoziţiei  este  din  ee  în  ce
             eşuat  şi  siisnumitul  personaj  a                                                                                     mai  puternică,  pentru  că  ca  sim.
             părăsit  (Sau  cel  puţin  aşa  părea)                                                                                  te  că  pierde  teren  şi  iată  de  co
             scena  politică  definitiv.  A  urmat     A Z I ,                O P O Z I Ţ I A                                        acest  paravan,  care  este  Alianţa
             apoi  ziua  de  28  ianuarie.  Ce  s-a                   7                                    9                         Civică,  a  anunţat  pentru  22  de.
             urmărit   alunei 2  Inlr-un  recent                                                                                      eembrie  o  mare   demonstraţie
             interviu,  domnul  Cornel  Coposu,                          lumea  prevedea.  Ion  Ilicseu  şi   populaţiei  şi  ca  atare  solicitarea,   prin  care  să  obţină  puterea.  Toa­
             preşedinte  al  P.N.Ţ.-c.d.,  declara   veritabilă  flacără  de  veghe  a  °-   Frontul  au obţinut  o  victorie  zdro.   legitimă,  de  demisionară  a  Gu­  te aceste  elemente  conduc  la  con.
             că  in  aceea  zi, cele  11  partide  în­  poziţici.  Se  încerca  pc  loalc  căi­  biloare  şi  nimic  nu  mai  putea   vernului.  Şi  pentru  a  crcca  cre­  eluzia  eă  opoziţia  a  depăşit  cu
                                           le  discreditarea  Frontului  inecr-
             fiinţate  (sau  revitalizate)  după  22                                                   dibilitate,  partidele  din  opoziţie   mult  sfera  politicului  prin  setea
             decembrie,  au  cerut  guvernului   oindu-sc  acreditarea  ideii  că  în   împiedica  instalarea  lor  la  pil­  împing  în  fruntea  acestor  acţiuni,   ci  nepotolită  pentru  putere.
             să  predea  puterea  politică   sub   fapt  Revoluţia  din  decembrie  a   iere  legitm  şi  în  mod  democra­  organizaţii  apolitice  (C.  Coposu,   Dar  coca  ce  este  mai  trist,  este
             pretextul  că  inlro  timp  FS.N.  îşi   fost  marca  unei  lovituri  de  stat,   tic.  Şi  totuşi  a  venit  acea  falidică   în  amintitul   interviu),  demers   faptul  că  învins  din  această  lup­
             anunţase  intenţia  să  participe  la   iar  eroii  şi  martirii  au  fost  pro.   zi  de  13  iunie,  cînd  s.a  încercat   ce  culminează  cu  constituirea  A-   tă  pentru  piliere  .iese  de  fapt  po­
                                            iul  plătit  de  popor  pentru  aceas­
                                                                         o  ultimă  (bine  ar  fi  să  fie  ulti.
             alegeri  şi  ca  atare  nu  mai  putea                      ma)  încercare  de  obţinere  a  pu­  lianţei  Civice,  care  cere,  nici  mai   porul  care  trebuie  să  plătească
             asigura  interimatul.  Dar  ee  poa­  tă farsă.  De  aici  piuă  Ia  a-1  acuza            mult  nici  mai   puţin,  DEMITE­  pentru  „joaca"  altora.
             te  însemna  „cedarea  puterii  po­  pe  fon  Iiicscu  de  genocid,   nu   terii  prin  forţă,  mai  ales  eă  Par.   REA  PARLAMENTULUI.  PRE.   Să-l  mai  credem  atunci  pe  d-I
                                            inai  este  deeît  un  pas.  Au  urmai
                                                                          lamcnlul  şi  Preşedintele  nu  fu.
             litice"  dacă  nu  demisia  guvernu­  apoi,  toţi  liderii  Frontului  care   seseră  încă  validaţi  şi  ca  alare   ŞEDINŢEI.UI  SI  A  GUVERNU.   Dan  Lăzărescu  eă  „opoziţia"^  nu
             lui  şi  preluarea  puterii  de  către                                                     l.UI  ŞI  A   GUVERNULUI   şi   vrea  destabilizarea  ţării ?  Vă  las
                                                                          încă  nu  erau  legitimi.  Fiind  şi
             o  alia  formaţiune  politică.  Cu  ce   au  fost   sistematic   defăimaţi.   ultima  şansă,  violenţa  acţiunilor   predarea  puterii,  cui   credeţi,   pc  dumneavoastră  să  meditaţi  şi
                                            Mesagerii
                                                      noştri  in  străinătate,
             ar  fi  fost  mai  îndreptăţită  insă   gen  Doina   Corifea,  Laszlo  To-   (incendierea  unor  importante  in.   chiar...  Alianţei  Civice.  Am  scris   să  daţi  cuvenitul  răspuns.
             acea  nouă   putere  să  guverneze                           sliluţii  ale  Puterii)  a  depăşit  cu   cu  majuscule  această  doleanţă  pe   p.S.  După  două  zile  fulger  în
              in  perioada  de  interimat,  cind  şi   keş,  Silviu  Brucan,  au  susţinut   mult  nivelul  unor...  demonstra.   caic  doresc  s.o  impună  (!)  Ţării,   Valea  Jiului  (vizite  soldate  cu
                                            o  puternică  campanie  de  de­
              ea  ar  fi  fosl  una  din  participan­  nigrare  a  propriei  pairii  în  sco.   Iii.  Au  urmai  zilele  de  14  şi  15   pentru  a  sublinia   absurditatea   lot  atitea  greve)  d-1  Ion  1.  Bră-
              tele  ia  cursa  electorală ?  In  a-                       iunie  cu  implicaţiile  bine  cunos­  ei.  Deci  se  doreşte  detronarea  li­  lianu  a  devenit  noul  minei-  de
              ceslo condiţii  soluţia  adoptată  era   pul  de  a  sisla  furnizarea  ajutoa­  cute  pc  plan  internaţional,  ceea   nei  Puteri  (instaurate,  totuşi,  în   onoare".  Domnia  sa  a  cerut  în
              de a  forma un  miniparlamenl.  Dar   relor  atil  de  necesare  unei  eco­  cc  a  făcut  ca  noua  Putere  să.şi   mod  demnei atic  prin  alegeri)  prin   rarlament  ţuică  pentru  mineri,
                                            nomii  secătuite.  Tot  acest  arse­
              nici  C.P.U.N.-ul  nu  a  mulţumii   nal  de  mijloace  dc  luptă  au  avut   înceapă  guvernarea  sub  semnul   forţă  şi  instaurarea  alteia  tot  pe   care  au  nevoie  dc  această  licoa­
              proaspăta  opoziţie,  apreciindu.se                                                       calea  forţei.  Acest  fapt  ar  arunca   re  a  zeilor  „Ia  fel  ea  dc  pîine**.
              (Cornel  Coposu)  in  ace|aşi  inter­  ca  unic  scop  accentuarea  crizei   discordiei.  Dar  odată  cu  legifera­  România  din  nou  în  bezna  dic­  Şi  noi  care   credeam  că  lor  Ie
              viu  din  „Epocă"  că  F.S.N.  a  in­  economice,  sociale  şi  politice  pen.   rea   Puterii  şi  opoziţia  a  intrat   taturii.   Alianţa   Civică  se  în­  trebuie pe  lingă  pîine,  came,  lap­
              ventai  noi  partide  pentru  a.şi  a-   (>u  a  crea   impresia  că  Frontul   in...   legalitate,  dar  nu  in  mod   te, căldură,  haine,  linişte  şi  mul.
              sigura   majoritatea.  Ce  urmează   nu  va  fi  capabil  să  guverneze.  loial,  ci  după  cum  spune  acelaşi   treabă,  patetic  de  altfel,  de   ec
              în  continuare?  Eveimentele  din   Popularitatea  F.S.N.  în  preaj­  C.  Coposu  „opoziţia  a  fost  mu­  guvernanţii  nu  renunţă  la  putere   te  altele  pînă  Ia  ţuică.  De,  c«  să
              martie   de  la  Tg.  Mureş,  Piaţa  ma  alegerilor  era  atît  dc  marc  lată  în   afara   Parlamentului",  (de  re  se  agaţă  de  ea).  Simplu,  faci,  se  mai  înşală  omul.   ^   ‘
   1   2   3   4