Page 3 - Calauza_1990_45
P. 3

CALAUZA •  NR. 45 •   1990                                                                                                                  Pag.  3


                                                                               Focuri  de  armă  în Europa
                13  decembrie  1983,  ora
                                                                           (Urmare  din  nr.  42)  Statul  Naţional  constituie  o  re­  competenţelor  parlamentului  de
                       2  şi  10  minute                               II.  Nici  Ungaria  nu  putea  scă­  gulă  în  experienţa  istoriei  uni­  cadrul  viitoarei  conferinţe   do
                                                                                                                                 la  Budapesta  pentru  români  In
                                                                                                   versale".
                                                                     pa  de  prefacerile  care  au  schim­  Nici  românii  nu  au  constituit   pace.  Declaraţia  a  fost  prezen­
             13  decembrie  1983,  ora  2  şi  ea  şl  el  să  se  stingă  la  fel  de   bat  harta  Europei.  Consiliul  Na­
           10  minute.  Lui  Nichita  Stănes-  suferind  ca  şl  aceştia !  ţional  Maghiar  a  fost  înfiinţat  la   o  abatere  de  la  regula  istorică   tată,  la  18  octombrie  1918,   do
           cu,  Ilermes  i-a  dus  sufletul  în   Ne  amintim  întotdeauna   cu   25  octombrie  1918  şi  era  condus   concretă  a  anului  1918.  încă  din   Alexandru  Vaida,  în  faţa  depu­
           Hades !                    plăcere de  remarcabilele  versuri   de  Ciloamtantistul  Kâroly  Mi-   1917  era  evident  că  dualismul  nu   taţilor  din  parlamentul  d„   la
            Dispariţia  celui  care  a  lăsat  ale  sale,  precum :  liâly,  care  a  colaborat  cu  social-   putea  constitui  o  soluţie  de   Budapesta.  Documentul  a  avut,
           posterităţii  o  operă  remarcabi­  „E  sigur  că  ţi-a  obosit  demoernţii  şi  cu  radicalii.  El  a   viitor.  La  Budapesta,  deja   în
           lă  („11  elegii",  „Laus   l’tole-     creionu-n  mină   căutat,  însă,  să  păstrez^  integri­  1917,  haţeganul  Victor  Bontescu,   cum  eră  şi  firesc,  un  larg  ecou
           maei",  „Nccuvintele",   „Epica  cum  rîul  tot  mai  lat  în  tatea  statului  maghiar.  Noul  gu­  revenit  de  pe  front,  susţinea  a-   în  rîndul  românilor  din  fosta  mo­
           magna",  „în  dulcele  stil  clasic"     cîmpul  vegetal   vern,  constituit  la  31  octombrie   ceastă  idee,  fiind  în  asentimentul   narhie.  El  a  determinat  noi  con­
           ctc.)  a  îndurerat  profund  în­  cum  joia  stearpă  oboseşte-n   1918,  era  o  emanaţie  a  Consiliu­  altor  fruntaşi  români  ca :  Aurel   tacte  între  fruntaşii  P.S.D.   şi
          treaga  spiritualitate  româneas­             săptămînă    lui  Naţional  Maghiar.  La  1  no­                         P.N.R.  în  zilele  de  23—24  noiem­
           că.  Marile  premii  pe  care  Ni-   cum  din  necălărire oboseşte-un   iembrie  1918  s-a  proclamat  in­  Lazăr,  Vasile  Goldiş,  Ioan  Suciu
           chita  le-a  dobîndit,  îi  confir­               cal".   dependenţa  Ungariei  şi  desprin.   etc.  Social-democrnţia  română  din   brie  1918  s-a  stabilit  necesitatea
          mă  valoarea  şi  locul  de  frunte   (din   poezia   „Ultima   dprea  din  imperiu.  La  13  noiem­  Ungaria  şi  Transilvania,  în  şe­  înfiinţării  unui  Consiliu  Natio­
          în  literatura  noastră.  Semnifica­  scrisoare  ruptă")   brie  1918  s-a  semnat,  la  Belgrad,   dinţa  din  29  septembrie  1913  ia   nal  Român,  pe  baza  principiului
           tiv  în  această  direcţie  este  şi   Nu  poate  să  nu  placă   nici   armistiţiul  dintre  aliaţi  şi  Un­  hotărîrea  de  a-i  contacta  pe  de­  parităţii  între  cele  două  partide.
           faptul  că  în  1980  este  propus  acest,  un  fel  de,  aforism   al   garia.  Se  stabilea  o  linie  de  de­
           de  Academia  suedeză  pentru  a  său :  „Nu  se  face  niciodată  sca­  marcaţie  care  excludea,  din  te­  putaţii  Partidului  Naţional  Ro­  Românii  au  fost  prezenţi   la
           candida  la  Premiul  Nobol.  Pen­ ră.  decît  pentru  proşti !  Răsări­  ritoriul  român  Satu  Mare,  Ora­  mân,  în  vederea  coordonării  po­  evenimentele  revoluţionare   din
           tru  Emincseu  a  făcut  un  ade­ tul  stelelor c  cu mult  mai  măreţ   dea.  Salonta,  Beiuş  şi  Arad.  în   ziţiilor  lor.  Aceasta  s-a  realizat   diferite  zone  europene.  Ion  Mi­
          vărat  cult:  „Neamul  nostru  a  decît  răsăritul  soarelui !“.  acest  context  România  nu  şi-a   la  începutul  lunii  octombrie  1918,   luit  a  primit  îndemnul  socialiş­
          avut  un  singur  mareşal  al  ver­  Ne  vom  aduce   întotdeauna   trimis  reprezentanţii  să  semneze
          sului :  sfîntul  Mihai  Eminescu  !“.  aminte  eu  emoţie  de  geniul  său   convenţia.  la  Budapesta.  La  12   octombrie  tilor  cehi,  pentru  autodetermina­
          A  ştiut  cam  tot  ce  s-ar  putea  şi  vom  depune  cu  strîngere  de   Iată.  că  în  1918  se   împlinea   1918,  la  Oradea,  din  iniţiativa  lui   rea  naţională  a  românilor,  fiind
          şti  despre  acesta.  La  fel  şi,  des­ inimă  o  floare  pc-al  său  mor-   ceea  ce  prevăzuse  Lcnin  în  anul   George  Pop  de  Băseşti  şi  Aurel   prezent  la  Praga,  în   perioada
          pre  Avram  Iancu.          mint.                                                       Lazăr,  s-a   desfăşurat   şedinţa   14—28  octombrie  1918,  martor  al
            I-a  admirat  mult  pe   amîn-      DORU  BOCANICI       1914.  „în  paranteză:  unii  oa­  Comitetului  Executiv  al  P.N.R.,   proclamării  Republicii  Cehoslo­
          doi,  şi,  poate  că  soarta  a  făcut    sociolog         meni  cred  că  statul   naţional                          vace.  Enea  Grapini  descrie  eve­
                                                                    constituie  un  mai  mare  naţiona­  care  a  elaborat  o  declaraţie  de   nimentele  de  la  Zagreb,   prin
                                                                                                  principii  ce  urma  să  fie  prezen­
                Originea  crucii svastice                           lism  decît  autonomia  cultural-na-   tată  în  parlamentul  de  la  Buda­  care  croaţii  devin  independenţi.
                                                                     ţională.  Eroare  gravă  şi  ridicola I
                                                                                                  pesta.  Documentul  elaborat   de   La  Budapesta,  în  Consiliul  Mi­
          In  an ul  312  e.n.  lupta  pentru  putere   nltă  şi  la  noi.  Astfel  n  fost  întâlni­  Vasile  Goldiş,  afirma  dreptul  ro­  litar  întîlnim  multe  nume  româ­
        i-a  adus  faţa  in  faţă  pe  cim pul  de   tă  pe  piatra  de  pe  m orm intul  Măriei
        bătălie  pe  doi   îm păraţi   rom ani,   de  Mangop,  soţia  lui  Ştefan  cel  M are;    mânilor  la  autodeterminare,  ne­  neşti:  Ion  Mihuţ, Zaharia Pop,  Ion
        CONSTANTIN  CEL  MARE  şi  HAXEN-   pe  briul  ornam ental  al  bisericii  Trei                                         Budeanu,  Pavel  Marcu,  etc.
        TIUS.  înainte  de  bătălie,  lui  CON­  Ierarhi  clin  Iaşi  ;  pe  paftaua  briuiui   H. R. N.  cesitatea  convocării  unei  adunări
        STANTIN  l  s-a  arătat  pe  ccr  o  cruce   de  m ătase  a  dom nului  RADU  NE­         naţionale,  ca  organ  suprem  al              (va  urma)
        de  lum ină  şi  sub  ea  m csagiul  in  la­  GRU  :  in  Psaltirea  Slavo-Rorruină  de                                       GHEORGHE  FIKCZAM  1
        tină  ,,ln  hoc  signo  vinces"  (încotro   la  1577  şi  in  Oetoihul  de  la  1575  este   românilor  şi   nerecunoaştcrea
        acest  sem n vei învinge). CONSTANTIN   tipărită  stem a  Ţării  ROMANEŞTI  po
        păgin  fiind,  a  luat  acest  sem n   ca   care  vulturul  ţine  în  cioc  o  cruce
        providenţial  şi  a  aşezat  crucea  pe   svastieă  ;  pe  piatra  fundam entală  de
        toate  steagurile  şi  învinse.  In  urm*   la  Căminul  Cultural  din  Iaşi  au  fost
        acestui  fapt  în  anul  313  prin  edictul   săpate  urm ătoarele  :
        de  toleranţă  de  la  M ilano  îm păratul   Iniţialele  au  urm ătoarele  sem nnifi-          Scrisoare  deschisă  către  Academia
        CONSTANTIN  CEL  MARE   acordă   caţil  :
        creştinism ului  dreptul  de  a  fi  prac­  —  H.R.N.  —  Ilristos,  Regele,  N aţiu­
        ticat.  Crucea  svasticâ  sim bolizează  la   nea  ;                                             Română  şi  Parlamentul  României
        B udişti  sem nul  raiului  pe  păm înt  iai   —  L.A.N.C.  —  Liga  A părării  Na­
        la  egipteni  era  sem nul  vieţii  viitoa­  ţionale  Creştine  ;   iS jr r r .  iliS '
        re.  D upă  exem plele  date  în  „Calen­  —  A.M.  A rhanghelul  Mihai].                   Cetăţenii  români  de  bună  cre­  doperolc  lui,  a  fost  dovedită  prin
        darul  foii  interesante  de  la   Orăştie"
        pe  1926  crucea  svastieă  a  fost  intjl-  ADRIAN  VAMVACAS                             dinţă  au  luat  act  cu  satisfacţie   MAREA  ADUNARE  NAŢIONA­
                                                                                                  de  hotărîrea  ca  data  de  1  De­  LĂ  dc  la  Cliişinău  din  data  de
                                                                                                  cembrie  să  fie  Sărbătoarea  na­  27.08.1989  de  peste  o   jumătate
                       Marele  marş  al  săracilor                                                ţională  a  României.         de  milion  de  români,  care  a
                                                                                                                                ţinut  să  demonstreze  lumii  în«
                                                                                                    Era  firesc  să  fie  aşa,  cîfă  vre­
                                                                                                  me  la  I  Decembrie  1918, MAREA   tregi  că  în  Dacia  Fclix,  avem
         Dacă  ai  timp  sau  trebuinţă  să   deauna  de  ele...  ne  aşezăm  cu­  Şi  dacă  mai  ai  curajul  să  te   ADUNARE  NAŢIONALA  de  la   de-a  face  cu  mai  multe  graiuri
        stai  o  zi  (măcar  una)  la  Serviciul   minţi  la  coadă.  „Tot  sînt  şi  as­  abaţi  pe  la  magazinele  de  con­  (bănăţean,  ardelean,  moldovean
        de  Paşapoarte  pleci  de-acolo  cu   tea  bune  la  ceva !  Decît  nimic...".   fecţii  ţi-ai  spulberat  şi  puţina   ALBA-IULIA   —   Bethlecmul,
        sentimentul  că  acest  popor   se   Sau,  la  alimentara  de  pe  str.   seninătate  pe  care  (probabil)  o   Golgota  şi  Ierusalimul  NEAMU­  etc.)  iar  deasupra  tuturor  trium­
        pregăteşte  de  o  mare  migraţie.   Horea  se  dau  copite  de   porc   mai  aveai.  Sintcm  la ora evaluării   LUI  ROMANESC  —  a  numărat   fă  LIMBA  ROMÂNA  eu  SLOVA
        Coada  din  faţa  ghişeului   sea­  (vestiţii  adidaşi  de  care  începu­  prostului  gust  şi  a  „rămăşiţelor"   peste  100 000  de  participanţi,  fapt   I.AŢINĂ.
        mănă  cu  un  şarpe  uriaş  mereu   sem  să  facem  haz)  şi  pungi  eu   ce  au  zăcut  ani  de  zile  prin  de­        Dar,  dicţionarul  enciclopedic  al
        în  creştere...  Oameni   trişti   şi   gîturi  de  pasăre.  Iată  ceva  nou  !   pozite.  (Confecţiile  noi  şi  frumoa­  fără  precedent  în  istoria  noas­  limbii  române  (1904)  n-a   ovul
        obosiţi  aşteaptă  totuşi  răbdători   N-avem  ce  zicb !  Dar  pe  feţele   se  aşteaptă  la  loc  sigur  urcarea   tră.
        să  le  vină  rîndul,  privind  spre   oamemloi  a  început  să  se  aşeze   preţurilor).  Nici  măcar  nu  există   Neputînd  lupta  cu  arma   în   „timp"  să  spună  o  iotă  despre
        fereastra  luminată  cu  o  timidă   aceeaşi  îngrijorare  prea  bine  cu­  interesul  să  li  se  dea  un  oare­  mină  pentru  făurirea  ROMÂNIEI   mult  regretatul  prof.  dr. Constan­
        şi  nemărturisită  speranţă.   Nu-i   noscută  de  multă  vreme.  care  aspect  comercial.  Fuste,  ro­  MARI,  fostul  prof.  dr.  în  biolo­  tin  Kiriţescu.  O  greşeală  regre­
        sperie  nici  faptul  că  Austria  ne   La  o  tutungerie  găsim  chibrite.   chii.  paltoane,  costume,   bluze,       tabilă !
        refuză,  că  Polonia  e  gata  şi  ea   Stăm  bucuroşi  la  coadă  (acasă   într-o  stare  jalnică  stau  spînzu-   gie,  Constantin  Kiriţeseti  (1870—
       s-o  facă...  Ne  pregătim   parcă,   mai  avem  o  ultimă  cutie !)  Cerem   rate  pe  umeraşe :  şifonate,  fără   1965)  şi-a  asumat  obligaţia  de-a   Dc  aceea  aş  propune  ea  •  în
       pe  tăcute,  de  o  mare  migraţie,   două  pachete  să  scăpăm  pentru   nasturi,  descusute,  cu  fermoare   scrie  capodopera  „Istoria  războiu­  cinstea  trecutei  zite  de  1   De­
       însoţiţi  do  îneăpăţînarea  paşilor   un  timp  de  grija  lor.  dar...  cind   stricate...  lui  pentru  întregirea   României   cembrie  1990, Constantin  Kiriţescu
       tîr.şiţi  pe  podeaua  rece.   aflăm  preţul  (20  lei)  ne  limităm   Şi  iată  că  nc-arn  lăsat  şi  noi              să  fie  declarat  —  post  mortem
         Şi-apoi  dacă  o  porneşti   pe   doar  la  un  singur  pachet.  antrenaţi  în  acest  marş  continuu,   1916—1919“  în  trei  ediţii  de  pes­  —  MEMBRU  AI.   ACADEMIEI
       străzi,  sau  mai  ales  prin  maga­  Pe  centru,  la  magazinul   de   descoperind  sărăcia  pe  care  o   te  3700  de  pagini.
       zine,  ii  vezi  pe  oamenii  oraşului   pantofi,  rafturile  sînt  doldora  de   credeam totuşi mai  demnă  şi mai   In  felul  acesta  a  dovedit  —   ROMANE.
       tău  antrenaţi  într-un  marş  con­  marfă  de  la  Fabrica  de  încălţă­  umană.  Sărăcia  noastră  însă este   dacă  mai  era  nevoie  —  că  avem   Orice  alic  amănunte  în  legă.
       tinuu.  Un  marş  al  săracilor,  de   minte  Hunedoara.  Alături,  mîn-   născătoare  de  agonie,  în  care  ne         tură  cu  Constantin  Kiriţescu,  pot
       fapt.  Paşii  lor  aleargă  de  la  o   dre  etichete  cu  preţurile   noi.   căţărăm  disperaţi, unul  pe umerii   de-a  face  cu  col  mai  marc  is­  fi  primite  de la fiul  acestuia,  pro­
       alimentară  la  alta,  de  la  un  ma­  Toate,  numai  peste 800  lei.  Cerem   celuilalt,  să  putem  exista.   în   toriograf  din  lume,  în  privinţa
       gazin  la  altul,  şi  nu  găsesc  nimic.   unul  (pantof)  să  ne  convingem   care  ne  jicnim,  ne  duşmănim,  ne   primului  război  mondial.  fesor  pensionar  Costin  C.  Kiri­
       Sau...  iată...  am  ajuns  departe !...   şi  de  noutatea  calităţii.  Dar  de­  înşelăm,  uitînd  că  sîntem  trecă­  Viabilitatea  calităţilor  neamu­  ţescu  din  Bucureşti,  ce  răspunde
       Ea  hală,  în  centrul  oraşului,  se   geaba.  Calitatea  0  la   vechiul   torii  aceleiaşi  vieţi.                    la  telefonul  75 53 90.
       dau  tacâmuri.  Şi  noi  care  spe­  preţ,  imprimat  chiar  pe  câlcîiul                  lui  nosfru  dfi  care  —  a  vorbit
       ram  că-  am  scăpat  pentru  tot-  pantofului  —  375  lei.        MARIANA  PÂNDARU       Constantin  Iviriţcscu  în  capo-   CONSTANTIN  PREDA
                                      luta  acest  „curcubeu  psihedelic",   sit  timpul să-mi  aleg  un  alt  drum,   totuşi  o  încercare...  fiind  invitat   mai  ales  în  ultima   perioadă.
                                      cum  l-a  numit  un  ziarist  local.   spre  o  ALTA  LUME...".  Pe  chi­  la   clubul   londonez   „Ronnie   Poate  ar  fi  reuşit  cu  timpul,  sâ-i
                                                                                                                                aline  durerile  interioare,  poate  a-
                                      Spectacolul  a  lost  dezolant.  Din   pul  lui  Jimi  se  putea  citi  resem­  Solt’s",  dar  după  declaraţiile  unui   luturi  de  ea  Hendrix  s-ar  fi  sim­
                                      adevăratul  Jimi  Ilendrix,  rămă­  narea.  Simţea  că  va  muri  curind.  martor :  „Jimi  arăta  jalnic,  slă­  ţit  mai  în  siguranţă,  iar adevărata
                                                                                                                                dragoste  l-ar  fi  salvat  de  la  pră­
                                                                                                                                buşirea  inevitabilă.  Dar,  din  pă­
                                                                                                                                cate,  Monika  a  ajuns  prea  tîrziu
                                                                                                                                la  întîlnire...  Adevărul,  consta­
                                                                                                                                tat  după  autopsie,  elimină  orice
                                                                                                                                dubii :  în  seara  fatală,  Jimi  Hen­
                                                                                                                                drix  a  înghiţit  o  cantitate  exage­
                                                                                                                                rată  de  somnifere...
                                      sese  doar  o  palidă  umbră  obosi­  Urmează  apoi  o  serie  de  turnee   bit,  şi  incapabil  să  termine  pro­
                                                                                                                                 Clopotele  de  pretutindeni  ves­
                                     tă  si  tristă.  Părăsind  scena  şi   la  Slockholm,  Gotcborg.  Publi­  gramul...  A  părăsit  clubul  aproa­  teau  înmonnîntarea  unui   mit.
                                     în  acelaşi  timp,  pâmîntul  ameri­  cului  din  oraşul  danez  Aarhus,   pe  tremurînd".  Seattle  era  în  doliu,  iar  toate
                                     can.  declară  doar  a tîl:  „se  apro­  ii  oferă  pe  2  septembrie,  doar   In  18  septembrie,  el  pleacă  pc   grupurile  rock  îi  salutau  memo­
                                     pie  SFÎRŞITUL...".            două  cintcce  şi  înainte  de  a  pă­  un  drum  fură  întoarcere.  în  apar­  ria...  După  căutări,  uneori   za­
                                       în  ziua  de  30  august  1970,  el   răsi  scena,  le  adresează  cîtevn   tamentul  său  din  Londra  marele   darnice  şi  străluiciri  fascinante,
                                     participă  la  festivalul  de  la  Isle   cuvinte  „iertaţi-mă !...  cu   de   Guitar-hero  îşi  găseşte  sfîrşitul,
         La  23  iulie  1970,  se   petrece   of  Wight  (Anglia).  în  condiţii  me­  mult  ani  murit...  acum,  aici,  a   dar  moartea  sa  rămîne  învăluită   fiiul  rătăcitor  se  întoarce  la  che­
       iritima  apariţie  a  lui  Jimi  Hen-   teorologice  vitrege  —  ploaie  şi   cîntat  sufletul  meu...  vă  mulţu­  într-o  ceaţă  misterioasă.  Sinuci­  marea  străbunilor,  lăsîndu-nc  ca
       drix  în  faţa  publicului  american.   vînt  —  concertul  încearcă  să  mai   mesc !“.  Totuşi  mai  găseşte  în  el   dere  sau  crimă ?  Singura  persoa­  amintire,  în  albumul  rock,   un
       Aceasta  se  întîmplă  la  Seattle,   salveze  ceva  din  prestigiul   lui   puterea  să  susţină  trei  concerte,   nă  apropiată  sufleteşte  pînă  în   nume  sculptat  în  legendă.
       oraşul  său  natal.  Sînt prezenţi,  pe   Hendrix,  dar :  „...am  ajuns   la   în  şase  septembrie   1970,   la   ultima  clipă  a  fost  tînăra  Monika   (Sfîrşit)
       o  ploaie  torenţială  peste   nouă   capătul   drumului   muzical  —   Fehrmarn  (R.F.G.)  are  loc  ultima   Dannemann,  din  Dusseldorf,  Ea
       mii  de  admiratori,  pentru  a  sa­  mărturisea  unui  reporter.  A  so­  apariţie  în  public.  Se  mai  face  l-a  cunoscut  cel  mai  bine pe Jimi,  ŞTEFAN  BUDOI  |
   1   2   3   4