Page 2 - Calauza_1990_46
P. 2
FAG. 2 CĂLĂUZĂ • NR. 46 • 1996
„Sînt un profesionist, dar nu un profesionist al femeilor"
pv«Ie ca orieînd. La fel şi vocea.
După patru ani de muncă obscură în studiourile din Miami, R : Va gîndiţi des la Dumne.
Los Angcles şi New York şi o depresiune caic l-a ţinut ascuns zeu ?
în refugiul său de la Indian Crcek, .Iulie Iglcsias revine la viaţă J : Nu mai mult deoît atunci
si Ia lumină, cu un nou album „Noapte înstelată" album care cînd eram copil, dar pentru mi
reprezintă „...<ot ce este mai bun în viaţa mea ne ci este întotdeauna aici. De
seori, îl chem cînd sînt într-un
Interviu luat dc un reporter al R : Care este culoarea prefe. impas dc situaţie. Este foarte a-
revistei „Paris Mateh" la Ma- rată ? devărat că am nevoie întotdea
racash, în Maroc. J : Albastrul. una de el.
R • Care este personajul dvs. R : Ce v-a plăcut cel mai mult R : Sînteţi un decalat ?
istoric preferat ? la Paris ? J : Prefer viitorul — trecutului.
J : Anuar el Sadat. J : Deliranta expoziţie de gra In ceea ce concerne lumea, con
R : Şi într-un trecut mai în fică Goya, de la muzeul Mar. trar marii majorităţi a oameni,
depărtat ? mottan, şi în special frumoasele lor, ii judec pc cci din jlU'Ul
J : Cervanles. sale „Capricii". meu, după cc-i intîlncsc şi nu
R : Care vă este cel mai bun R : Cum vă simţiţi in momen înainte. (va urma)
amic ? tul de faţă ? MAXIM DINCULESCU
J : El Cordobes.
J t Capul meu este mii lim- („Paris Mateh" 10-16 dec. 1990)
R : Unde telefonaţi cel mai
des ?
J : I.a llouslon, Texas, pentru
că acolo, datorită sateliţilor pol
obţine cele mai lume informaţii
meteo din (oală lumea.
R : Care a fost după dvs. du
rerea cea mai insuportabilă ?
J : Să nu mai pot progresa.
R : Care este contemporanul
pe cnre-1 admiraţi cel mai mult?
J : Tatăl meu, om al adevă
rului.
R : Care este pentru dvs. cea
mai frumoasă frază a literaturii?
J : Aceea a unui poet din se
colul XII, din Sevilla, oraşul ne
muritorului CID : „Există aici,
pe pămint, delicii pe care
nu le găsim în Paradis !".
noapte cu J. pentru agentul yaitiş
gninton
Chiar aşa să fie? (Urmare din pag. I) recepţionat o lovitură de pumn doamna care era cu el...
in plină faţă. Ameţit după acest Avînd în vedere faptele co
(l'rmarc «lin pag. I) tat şi s-a murit în decembrie şind să-l ajungă în dreptul por şoc, poliţistul a frînat brusc, mise de către dl. Groza, împotri
1989 ? Noi zicem că s-a încheiat ţii stadionului „Corvinul". Auto pentru ca la cea de a doua, de va acestuia, Poliţia municipiu
încărcaţi dc- emoţiile puternice pentru totdeauna perioada de turismul s-a oprit, din el ieşind această dată, tentativă de lovi lui Hunedoara a întocmit dosar
nle victoriei Revoluţiei din de stagnare (faţă de lume) denumi un bărbat de circa 40 dc ani, re. să se ferească şi să deschidă penal, care a fost înaintat Pro-
cembrie 1989, în acele eiipo de tă construcţia socialistă şi s-a o femeie ele 28—30 de ani şi bine portiera din stînga. căzînd amîn- «ruraturii locale, pentru infrac
supremă bucurie colectivă, eram năzărit un drum nou spre capita înţeles şoferul, adică dl. Grozn doi pe asfalt. După ce a fost ţiunea de ULTRAJ. I-a fost re
capabili să credem tot ce ni lismul... putred (de bogat !) pe care duhnea a băutură. La in imobilizat, dl. Groza a fost din ţinut permisul de conducere şi a
se spune, să pornim în toate care încercăm acum să-l croim sistenţele agentului de circulaţie, nou îmbarcat în maşina poliţiei şi fost sancţionat contravenţional
direcţiile deodată, să plîngem de-a adevăratelen. Vor mai fi s-a revenit la locul iniţial, unde transportat de această dată direct cu 1000 de lei amendă, pentru
toţi, să rîdem toţi ! Astăzi însă incertitudini, vor mai fi neca- şoferul a fost pus să sufle in la sediu. La ieşirea din maşi conducerea sub influenţa alcoo
avem mai mult răgaz pentru a z.uri si lacrimi, va fi sărăcie şi fiolă. Refuzînd. dl. Groza a nă i-a mai administrat cîteva lului, respectiv 0,93/1000 alcoole
reflecta şi a ne ginţii la lot fost urcat in maşina poliţiei, pie picioare in piept, lui Şaitiş (se mie.
ce-a fost şi. mai ales, ce va să bogăţie, vom rîde şi plînge de rind împreună cu subofiţerul pare că a fost o noapte cu ghi Ca un cuvînt de încheiere, nu
vină. De aceea întrebăm : „Chiar multe ori, dar înapoi nu ne vom Şaitiş la Spital pentru recolta nion pentru acesta). La intrarea putem spune decit că faptele
aşa să fie, domnilor ? Numai mai întoarce niciodată ! Aşa să rea de sînge. N-au parcurs nici in sediu, dl. Groza susţinea una domnului Groza nu se prea po
împotriva lui Ceauşescu s-a lup ne ajute bunul Dumnezeu !“. 200 de metri cînd poliţistul a şi bună că nu dinsul a condus ci trivesc cu pregătirea dinsului.
(Urmare din pag. I) tare" şi nu „din opoziţie", pen bloc a celor de la cîrma ţării. gramat pentru 1 decembrie, in rinţă că instaurează puterea pe
tru eă i'ste o deosebire esen Alianţa Civică şi-a asumat rolul 21 decembrie cu scopul decla o cale nedcmorratică (ncfăcîn.
uite eă am fost chiar aşa de ţială intre ele. Rolul opoziţiei dc conducător a color ce vor să rat dc obţinere a triplei demi du-se prin alegeri) avind carac
naivi. Chiar in primele zile de este de a veghea ca forţele po pună în aplicare acest scenariu. sii. Ci'ea ce este interesant c eă teristici dictatoriale. Dar odată
după Revoluţie, am crezut că litice care guvernează să nu In Alianţa Civică şi-au găsit loc formaţiunile politice din opozi instaurată una din cele trei po
putem trăi, aici la răscruce de greşească şi să fie pregătite să toţi nemulţumiţii, toţi contesta ţie — P.N.L., I’.N.Ţ.-e.d., M.E.U., sibile forme do guvernare, va fi
drumuri, fără securitate şi eu ia ele însele puterea, însă în ţii, toţi oportuniştii. Ar fi însă o U.D.M.IL nu şi-au clarificat po recunoscută automat «le întreaga
graniţele larg deschise. Rezulta mod democratic, adică prin a- naivitate din partea noastră să ziţia faţă de Alianţa C ivică. Spic naţiune ? Bineînţeles eă nu. Este
tul firesc a fost o infiltrare ma legcri. Alianţa Civică, nu se re credem că aci'St larg forum este exemplu <i-l Radu Ciinpeanu. posibil ca o mare parte din
sivă de agenţi străini caic şi-an cunoaşte ca formaţiune politică, doar un „salon al refuz.anţilor". după ce s-a detaşat clar de a- populaţia care au votat pentru
putut „face jocul" ncstingherili deci nu este în opoziţie, ca pur Conducătorii ei sînt mult mai ceastă organizaţie, a ri'vcnit a. I'ront şi Ilicscu să iasă iii stra
de nimeni. l’ rin luna martie si simplu rontestînd legitimitatea abili, ci invâţind «lin experienţa nunţînd eâ va sprijini Alianţa. dă să încerce la rîndul lor să-i
ne-am trezit la realitate şi am re puterii alese. I'a a cerut DEMI precedentelor încercări nereuşite «Iacă aceasta nu va deveni partid alunge pe noii veniţi. ee«îa ce
făcut (cu greu) un organism alil /»,VA«AV.%WAV.VW.*« înseamnă război civil.
de necesar pentru protecţia unui Oricare din variantele enume
stat democratic : Serviciul llo- rate, vor aduce însă ţării un
mân de Informaţii. Dar, se pa Cronica parlamentară imens prejudiciu : o putere dic
re, prea tîrziu, pentru că ceea tatorială instaurată nedeinoera-
ce trebuia să se intimple s-a in- «ic, un război civil, vor arunca
tîmplat : viaţa socială refuză să România în cca mai adîncă pră.
se aşeze în matca ei normală. SIA Guvernului, Preşedintelui şi (28 ianuarie, 13—15 iunie). Ei politic. Această revizuire de po pastie a izolării. Drumul nostru
spre Europa va fi definitiv în
In cronica de săptămina tre chiar a Parlamentului, pentru ştiu eă pentru a deţine puterea ziţie este legată de vizita în El chis.
cută, încercam să găsesc o ex simplu motiv că nu sint de a- trebuie să stăpineşti atit inte veţia, ccca ce nc face să credem Oare acest lucru îl doresc su
plicaţie evenimentelor violente cord eu politica actualei puteri. lectualii şi studenţii cit şi mun că forţele din afara ţării impli. tele de mii «le oameni care vor
din perioada de dinaintea ale Aceste instituţii sînt acuzate că citorimea şi au reuşit acest lu cate in acest scenariu, exercită o ieşi în stradă in aceste zile de
gerilor — 28 ianuarie, martie — „se cramponează să păstreze pu cru, reunind atit formaţiunile anume presiune asupra partidelor «iecembrie c e r in d demisia.
Tg. Mureş, 13—13 iunie — eve terea, împotriva voinţei poporu strict intelectuale tuni este GDS, istorice, care au credibilitate în Ar fi complet greşit să credem
nimentele menite să închidă lui". Pe zi ce trece, violenţa cit şi stuilcnţii prin Liga stu Europa. Dc altfel şi Cornel Co- aşa ceva. Ei sînt nemulţumiţii
drumul Frontului Salvării Na (deocamdată verbală) a acestui denţilor, dar şi muncitorimea, posu — care a aderat la AC din reali care doresc să trăiască mai
ţionale spre putere şi obţinerea conglomerat dc forţe zise apoli prin sindicali'. Această unire pa prima clipă — se teme dc aceas bine, dar în spatele lor stau for.
acesteia de către alte forţe poli tice, cresle, ajungînd să se cea radoxală de forţe a fost posibilă tă transformare în partid poli ţele oculte care doresc ca în a-
tice care ştiu că nu pot obţine ră. acum DEMITEREA institu pe fondul nemulţumirilor gene. tic, ccca ce va duce la o pronun coastă ţară să nu fie linişte să
acest lucru prin intermediul a- ţiilor mai sus enunţate, ba chiar rate «le reforma economică (pen ţată marginalizare a celorlalte nu poată fi consolidată demo
legerilor. Dar am scăpat şi dc se cere „să-l izgonim pc Preşe tru sindicate) cit şi dc amînarea pârtiile din opoziţie. Aşadar, A- craţia. Aceste forţe «constituite
încercarea din iunie şi se părea dinte". Sc pare că Alianţa Civi răspunsului la uncie întrebări lianţa Civică, nu a „înghiţit" clin agenţi străini şi trădători de
că barca democraţiei trecuse de că, a «lispus să se uzeze de ori — legitime dc altfel — legate «le incă opoziţia. neam vor să aducă iarăşi ura,
zona periculoasă cu stinci ascunse ce metodă — chiar de una evenimentele din timpul Revo Să presupunem eă in 22 de violenţa, dictatura, astfel ca Ro
sub ape şi ieşise în sfîrşit in larg, antidemocratică pentru a-şi a- luţiei, cele de la Tg. Mureş sau cembrie — cînd se estimează că mânia să poată fi vîndută Ia un
navigind pe o mare calmă. în tinge scopul : demolarea actua din 13—15 iunie (pentru stu. in Bucureşti vor fi circa un mi preţ de nimic, celor care acum
cercări au mai fost, dar timide, lelor forme de conducere şi in- «lcnţi şi intelectuali). lion «Ie demonstranţi veniţi din stau şi,se tocmesc, rcfuzîndu-ne
fără a avea ecou in rîndul ma trodueerca altora. Acest lucru Cu aceste forţe — infr-adevăr toată ţara — se va obţine demi ajutorul lor şi intrarea în Euro
selor largi. Guvernul şi Parla este evident, citind articolul «le luat în scamă — s--a trecut sia. Caic vor fi variantele de pa. Totul în lumea asta se re
mentul se puseseră pc treabă, „Modelul bulgar" din numărul Ia punerea în aplicare a scena guvernare ? Una din ele este zumă rrnă la urmă la un pumn
adoptarea legilor necesare refor patru al săptăminalului Epoca. riului «1c înlăturare a puterii ; desigur ca puterea să fie preluată dc dolari în plus.
mei se făcea intr-un ritm nor Acest model — care în ţara ve greve generale ale studenţilor şi chiar de AC, printr-un guvern Speranţa noastră constă însă
mal, creionindu-se viitoarele cină a dat roade — precede : şoferilor, blocarea cu mijloace de unitate naţională, fără preşe in faptul că în 2000 dc ani, po
structuri sociale şi economice. greva generală a studenţilor «Ic transport grele a căilor «le dinte ales şi fără Parlament, o porul acestei ţări nu a putut fi
Dar, aşa cum spuneam, la înce greva generală a şoferilor (pen acces în Bucureşti, boicot parla alta ar fi dictatura militară şi vîndut nici înrobit. El a ştiut
putul lunii noiembrie, s.a con tru izolarea capitalei dc restul mentar şi pregătirea unor mari chiar readucerea regelui în ţară
struit Alianţa Civică prin reu ţării) boicot parlamentar, puter demonstraţii în perioada 10—22 (oare pentru asta a fost d-1 Cîm- întotdeauna cine îi este prieten
nirea tuturor forţelor contesta- nice demonstraţii de stradă care decembrie. De altfel. Alianţa pcanu în Elveţia ?). Toate ac«?stc şi cine ii este duşman. Nădăjduim
tarc. Am spus „forţe contesta- toate să conducă la demisia in Civică a aminat un miting pro variante însă sc observă cu uşu că va şti şi de această dată.
