Page 3 - Calauza_1990_46

CĂLĂUZĂ • NR. 4G 0 1990
Pag. 3

Statul de drept şi Justiţia „uana şi Haou au fost in permanenţa

Frămîntări, întrebări, răspunsuri posibile filaţi cfe securitate..."
Mărturisesc că, aşezîndu-mâ ţionezo prin toate mijloacele Desigur, ar fi o naivitate să NESI OK It.YTEŞ : Ce a urmat? Liber", in 21 ianuarie 1990, in­
la masa de scris, am simţit o pentru atingerea unui singur ne legănăm in iluzia că simpla ION iVIIIIAI PACEPA : Ei bine, ii (n lai „Pacepa, Good Byc“, ge­
clipă regretul dc a-mi fi asumat ţel : garantarea libertăţii de înţelegere a acestei noţiuni — cînd am scris scrisoarea aceas­ neralul dc miliţie Victor deda
misiunea abordării unor chesti­ comportament a fiecăruia, indi­ ceea ce deja nu este prea uşor scrie : „Cheltuielile făcute oO
uni care, aparent, cu greu ar pu­ ferent de traiectoria urmată sau — va fi suficientă pentru a de­ ta, D-le Raleş, manuscrisul meu supravegherea familiei lui I’acc-i
tea pătrunde în sfera de interes de vreun interes social general. creta că ineepind de azi sau de pentru „Orizonturi Roşii" era pa, ea şi carburanţi, salarii a
a cititorului.
Nu ne putem alătura unui ase­ miine statul de drept a devenit terminat. Ca să fiu sincer, am zeci şi zeci de filatori, paznici,
Pe dc altă parte, mi se pare că menea punct de vedere. lealitate. sperat că Ceauşeseu va face un gardieni, tehnicieni însărcinaţi
în tumultul adeseori haotic al idei­ •Statul de drept este intr-ade­ Nu nii-am propus să monopo­ cu interceptările, instalarea mi­
lor şi afirmaţiilor fără drept dc văr acea formă ideală de orga­ lizez paginile ziarului şi nici să crofoanelor clc. din 1978 pînă ÎI*
replică, al folosirii empirice de nizare socială în care toate re­ mă ocup iii principal de acest 1989 insnmează multe mî'inaiie
noţini împrumutate, este o da­ laţiile iiiterumane se desfăşoa­ concept, dar mi se parc eviden­ Interviu cu generalul de lei". în dimineaţa dc 22 De­
torie să încerci a rindui la locul ră în baza unor norme juridice tă absenţa \ elementului funda­ cembrie 1989 securitatea i-a a-
lor unele concepte fundamenta­ elaborate in scopul protejării in­ mental din configuraţia eşichie­ Ion Mihai Pacepa re.slal, si ei au înt'rics că vor fl
le privind statul, puterile în stat, tereselor esenţiale ale fiecărui rului legislativ : Constituţia. executaţi la graniţa cu Bulga­
justiţia. cetăţean. Experienţa de veacuri, Mă tem că pcrfecţionismul de­ ria, sub înscenarea că an ine"real
Dezvăluind astfel mobilul de­ nevoia de convieţuire şi de pros­ clarat al comisiei de elaborare a atac dc inimă la apariţia căr­ să treacă fraudulos frnniiera.
mersului, doresc să avertizez că peritate in colectivitate pretind acestuia, dorinţa de a realiza o ţii. Din nefericire, speranţa nu Cînd au aiuiis insă la CMă-asi,
problematica amintită ar justifi­ insă armonizarea acestor inte­ operă care să însumeze tot ceea s-a realizat. El a fost executat la ofiţerii care ii escortau au auzii
ca însăşi organizarea unui sim­ rese, elimină ca pe nişte corpuri ce s-a făcut mai bun pe plan 25 Decembrie. La 5 ianuarie, cu la radio Bucuroşii desnrc răs­
pozion sau publicarea unor stu­ străine arbitrariul, anarhia, dezor­ mondial, să nu conducă la o în- sprijinul dat dc Statele Unite şi turnarea lnl Ceauşeseu si au fugii
dii de strictă specialitate. în con­ dinea, nedreptatea şi inechita­ (irzicre excesivă in adoptarea ca şobolanii.
secinţă, voi încerca să expun în tea. actului. Ne putem imagina chiar dc ambasada lor la Bucureşti, După euforia revederii. Dana
modul ce! mai succint cîtcva şi o campanie de contestare precum şi a autorităţilor româ­ m-a întrebat dacă poate să iasă
Cred eă nu este cazul să ne
consideraţii personale. Am con­ temem de posibila revigorare a „post festum" a constituţionali­ ne, fata mea şi soţul ei au fost din casă. dacă poate să se niiui-
vingerea că totuşi, ele vor răs­ conceptului „egalităţii socialiste" tăţii unora din numeroasele legi în măsură să părăsească Româ­ be in iurnl casei. Cînd s-a în­
punde nevoii pe care o resimte a cărui piatră unghiulară l-a re­ emise pe parcurs, implicit seis­ tors, plingea. „Tată. mi-a spus,
fiecare dintre noi pentru limpe­ nia. O zi mai lîrziu, cînd nc-am şlii. nimeni nu mi-a interzis să
zirea şi ordonarea gîndurilor. prezentat escamotarea drepturi­ mul nedorit din sfera raporturi­ reîntîlnit, am avut însă nefe­ stau dc vorbă cu oamenii de po
lor fundamentale ale omului în
O primă confuzie ce se des­ lor juridice pe care le dorim cu ricirea să aflu că, sub vopseaua
subordonării
acestora
numele
prinde din numeroase manifes­ aşa-zisului interes colectiv Cu­ toţii stabile. lui, părul Danei era alb. în cei stradă". Vedeţi D-le Rateş, niciO"
tări scrise şi verbale care ne i- Dar să fim optimişti şi să a- dală nu m-am indoit că o sâ-n*i
nundă pare a fi cea referitoare noaşterea legii, respectarea aces­ 11 ani eît au fost reţinuţi pri­ revăd fala. Dar nu m-am aştep­
!a noţiunea de stat dc drept. El teia sau chiar impunerea respec­ vem încredere în spiritul de zonieri dc Ceauşeseu, Dana şi tat să fie tratată atit de ne-
tării ei nu trebuie receptate ca
este privit ca un fel dc asocia­ articulaţii ale unei constrîngeri prevedere al legiuitorului şi în Radu au fost sub permanenta omenos. Stat convins că o să
ţie de binefacere al cărui unic care limitează libertatea de idei operativitatea redactorilor pro­ pază şi filaj ale securităţii. După treacă multă vreme pînă cînd
obiectiv îl constituie stimularea sau de mişcare, ci ca factori dc iectului constituţiei. apariţia cărţii, ambii au fost Dana şi soţul ei vor ui(a coş­
manifestărilor individuale, oricit echilibru, indispensabili oricărei Dr. IULIU KUTAŞ continuu interogaţi şi terorizaţi, marul pe care I-au trăit. Dar,
de extravagante ar fi ele. Cu societăţi ce se pretinde civiliza­ Preşedintele Tribunalului aş spune în mod barbar. Intr-un cum am mai spus, sint un opti­
alte cuvinte el ar trebui să ac- te. judeţului Hunedoara articol publicat în „Tineretul
mist. Sculpturile lui Radu an
rămas în România. El vrea să
De puţină vreme ne-au parve­ După preluarea puterii, comi­ doneze una dintre ele. un mo­
nit unele date privind modul tetul revoluţionar a declarat că
în care s-a săvîrşit unul din Moscova a furat tezaurul nu poate răspunde dc siguranţa nument de citcva tone din cit*
cele mai mari furturi ale seco­ tezaurului nostru. Doctorul C. am înţeles, statului român. în
lului XX — anume, furtul te­ Racowschi a propus inventarie­ memoria martirilor revoluţiei.
zaurului naţional al României României rea întregului iezaur român, con­ Radu arc deplină confidenţă că
de către Moscova. Ne grăbim să fiscarea aurului şi argintului, a noul guvern român il va primi
facem publice aceste date pentru biletelor de bancă şi impunerea
a le lua şi ultimele „argumen­ bijuteriilor la o taxă de 60 la şi eă va găsi un loc pentru a-
te" celor care doresc să-şi în­ decembrie 191(3 şi a ajuns la Total 9 094 836 720 Iei aur. sută. ccst monument. El speră, de a-
Moscova in data de 21 decem­
Total general 9 416 417 177 lei aur.
drepte privirile către vecinul de In casetele trimise se mai gă­ Pentru a zădărnici planul lui semenca, că autorităţile de re­
la răsărit (evident, de dincolo de brie 1916. In ziua de 9 ianuarie seau arhive diferite ale statului Racowschi, guvernul român a sort îl vor ajuta să-şi aducă res­
Nistru) pentru a copia modelul 1917, delegaţii români şi ruşi au şi ministerelor, odoare mînăsti- intervenit pe lingă Diviziunea
verificat şi inventariat un număr
„socialismului cu faţă umană" de 1 740 casete care conţineau : reşti, tablouri de Grigorescu, Politică Germană din Bucureşti, tul lucrărilor sale, pe care secu­
sau alte asemenea bazaconii lan­ • 111 casete cu lire engleze 300 pergamente cu peceţi dom­ rugînd-o să intervină prin Am­ ritatea le-a interzis să se vin-
sate de Gorbaciov. Există un basada germană de la Moscova dă sau expună, aici. in Statele
mare adevăr pe care trebuie (22 357 456 ici aur) 0 550 casete neşti, 25 volume manuscrise, pentru a lua sub protecţia sa Unite, unde ar vrea dc aseme­
să-l ştie fiecare : cel care te-a coroane austriece (92 188 488 lei portrete în ulei de mare valoa­ tezaurul, în întregime.
re, cărţi rare, colecţii de meda­
furat o dată, nu mai trebuie aur) 0 720 casete mărci germa­ lii, cloşca cu puii de aur etc. Tezaurul României a fost fo­ nea să dedice o staluie revoluţiei
primit în casă pentru că te va ne (143 321 750 lei aur) 0 48 ca­ Erau de asemenea alte multe losit (deci furat !) de către guver­ române. La rindui ei. Dana şi-a
fura şi a doua şi a treia, şi a sete lire otomane (8 604 946 lei nul sovietic, dar la Moscova au reluat profesia de pictor. O
nouăzeci şi noua oară ! Din pă­ aur) 0 7 casete carolini (1 065 705 valori incalculabile. Toată aură­ rămas mulle documente, tablouri, icoană a fost prima ci lucrare
ria şi argintăria lucrate cu cio­
cate nu prea s-a ţinut seama de lei aur) 0 288 casete napoleoni canul şi bătute cu pietre preţi­ cărţi rare clc.
(46 177 140 lei
aur) £ 3 casete
acest mare adevăr, de-a lungul monede ruseşti (471 384 lei aur) 0 oase, evangheliile ferecate în Prin cpt. G. Hill din Serviciul aici. O icoană în faţa căreia,
istorici noastre, şi consecinţele aur şi argint din sec. 15 şi 16, Secret Britanic au fost aduse în cînd a terminat-o, a mulţumit
se văd. Măcar de ne-ar deschide o casetă monede diferite (108 605 odoarele lui Atanaric, odoarcle ţară biletele de bancă in valoare încă o dată lui Dumnezeu pen­
Dumnezeu ochii de-acum în­ lei aur) 0 3 casete lingouri aur Brîncoveneşti de la Horezu, toa­ de 52 425 697 lei precum şi biju­ tru că i-a ajutat să supravieţu­
colo I (377 247 lei aur) 0 1 casetă dife­ te darurile lui Vasile Lupu de teriile Reginei Maria în valoa­ iască şi să vină în lumea liberă.
rite valori (13 063 lei aur) 0 8
...Aşadar, presată de primul la Trei Ierarhi, evanghelia scri­ re de 7 milioane lei aur. Aurul
război mondial, România s-a casete bijuteriile Reginei Maria să de Isidor din Rădăuţi, mo­ şi celelalte valori de la Moscova N. U. Să precizăm că este
gindit să ducă tratative cu gu­ (7 000 000 lei aur). nede şi medalii vechi româneşti nu au fost restituite. După în­ vorba de Dana şi Radu Dămă-
vernul rus pentru adăpostirea Total 321 580 456 lei aur. ale Academiei care nu se pot e- cheierea păcii, prin proces, s-a ceanu. Pe această notă de tan­
Al doilea transport s-a făcut
tezaurului ameninţat să cadă in între 22—26 august 1917, cînd au valua în aur. solicitat restituirea tezaurului, in dreţe părintească încheiem acest
mîinilc germanilor. Astfel, în ba­ anul 1928, dar fără rezultat. interviu. Mulţumim foarte mult,
za protocolului încheiat între fost transportate 1 209 casete ca­ Trebuie menţionat că la aces­ Se poate prescrie oare vreo­
guvernul rus, Ministerul de fi­ re conţineau : te expedieri nu s-a supus Sta­ dată o astfel de faptă în faţa is­ D-le Ion Mihai Pacepa.
nanţe şi Ranca Naţională a Ro­ 0 188 casete cu lei aur (547 523 reţul Ilarion Bâlăiţă, al Mînfis- toriei şi a memoriei neamului (Sfîrşit)
mâniei, în decembrie 1916 şi in lei aur) — arhiva B.N.R. (500 000 lirii Secul, care n-a trimis ni­ românesc ? Noi credem că nicio­ Interviu realizat de NESTOR
august 1917 s-au făcut transpor­ lei aur) — titluri şi efecte mic la Moscova, deoarece nu dată 1 Trebuie mereu să cerem
turi masive din tezaurul ţării (1593 762 197 lei aur). avea încredere în Rusia ţaristă. ce ne aparţine. în faţa istoriei, RATEŞ, preluat din revista
noastre. 0 1021 casete cu bijuterii, ta­ La putere — cînd au sosit noi avem sufletul şi mîinile cu­ „Micro Magazin" cu acordul
d-nei directoare CĂTĂLINA
Primul transport, formal din blouri, obiecte de valoare transporturile la Moscova — sc rate !
17 vagoane, a plecat din ţară in (7 500 000 000 lei aur). afla guvernul Kerenschi. I. S. TORIC'EANU LUMINIŢA LIGI
„Bîntuie zvonuri că ati fost prădată.
Dumneaei e medic vestit în pereţi : la bucătărie, prin odăi, ţional ordinar, priveam videocli- Dar totuşi, ce nu poate şi visea:
toată lumea, posesoare a 15 — natură moartă, portrete ale puri cu cântăreaţa Eugenia Iuva- ză să facă Giuna ? ,
premii şi medalii internaţionale, unor extraterestre misterioase). şevna (numele adevărat al Giu­ — Nu pot ciuta la pian. Vi­
cunoscătoare a medicinii popu­ Giuna intră în casă la zece nei), iar lumea venea şi pleca sez să interpretez Ia pian „Că­
lare, poetă şi pictoriţă originală. fix. Tînărâ, zîmbitoare, înaltă, Încontinuu. Şi cînd, în sfîrşit, tre Eliza" dc Becthoven. Şi mai
Dar despre viaţa ei intimă nu stupina se satură de „vidac" şi vreau să construiesc un Oraş al
prea s-a scris. Mai jos vă ofe­ ni s-a adus ceaiul, am prins mo­ Viitorului.
rim un stoc de întrebări la care GIUNA mentul şi... — Ce mai e şi asta ?
d-na Giuna ne-a răspuns sincer — Bîntuie zvonuri cum că aţi — Sint sigură, eă întregul
şi fără echivocuri. fost prădată... nostru pămînt sc va transforma
Cînd am venit la Giuna, în cu mîini lungi, o adevărată asi- — Vai do mine ! Cînd ? Păi, cîndva intr-un astfel de oraş, în
prag m-au întîlnil mai mulţi riană care nu seamănă deloc cu care se va instaura în sfîrşit
oameni, în majoritate cam stra­ imaginea care o aveam pînă a prin casa mea trec sute de mii prosperitatea, iar parterele ca­
nii — ei discutau ceva înfocat, o vedea. de oameni. E lin locaş sfînt. selor vor fi date copiilor ea să se
rîdeau zgomotos, declamau ver­ Peste vreo douăzeci de minu­ Ş-apoi ce să furi dc-aiei ? Ta­
suri... M-au invitat la bucătărie te Giuna mă invită în salon. blouri, icoane ? joace, să deseneze, să eînte, ea
şi m-au pus la masă. Credeam că mi se va oferi ime­ să nu-şi petreacă timpul în sub­
— Şi totuşi, poate... Giuna ? — Tablourile, după mine, sint soluri întunecoase pline de şo­
diat posibilitatea să încep ari pu­ foarte talentate. Şi, în general,
— E încă în Centru, mai în­ bolani. în Oraşul Viitorului va
găduiţi. Vine pc la zece. ne întrebări, dar vai I — „vida- se crează impresia că vă reu­ dăinui Dragostea, şi nu duşmă.
Eu luam masa şi priveam te­ cul“ nu înceta să funcţioneze şi şeşte totul. Trataţi oameni, nia. x
levizorul şi tablourile minunate toţi priveam ceremonia decernă­ scrieţi poezii, compuneri cînte- (Vu urma) /
(ele erau afişate pretutindeni pe rii Giunei a unui titlu interna­ ce, şi totul în mod profesionist. „MERCURI" |