Page 2 - Calauza_1990_47

O
CĂLĂUZ A • NR. 17 • 1990

rf)Lu (jiiio m l aiuiitijlllLlll =----- C Ă L Ă U Z Ă ------ 1

(Urmare din pag. 1) Notă : „Plugiişorul Creştinu­ A U T U R I DE CITITORII El I
lui" a fost izvodit de către Tatăl
in lumină dc colindă meu în anul 1920. Il reamintesc
Toată România Marc Dl. GeOrge Buşii, S.U.A. Am Dl. Radu Ciraponiui, România ;
cu dragoste, cu gindul că mulţi
Din slrăvcchilo-i hotare, primit misiva Dvs. Se acceptă Sîntem dc acord să intermediem
il vor învăţa şi îl vor roşii la
Mulţi ani... clauza. Vă va contacta dl. Nica o împăcare trainică între Dvs.
ferestrele noastre. Leon şi corespondentul nostru în şi Alianţa Civică. Acum tatonăm
IX
De aceea rămîn adine îndato­ ţara Dvs., dl. Juri. terenul să vedem dacă se ponte
Busuioc verde pe jos,
rat lui V. B., bunul român ce Dl. Lecli Walcsa Polonia : „Că­ rcoîizn o împăcare şi cu dl. Ilies-
Rămincţi, dar, sănătoşi. l-a cunoscut pe Tata în octom­ lăuza" a fost prima publicaţie cu.
Casa să vă fie plină Dl. Uie Verdeţ, România :
brie 19711, cînd în Iaşi se oficia din Europa care a anunţai că o
Dc a cerului lumină. Aveţi trei susţinători printre ci­
prima mare leturghic a poeziei să deveniţi preşedinte. Pe cuvînt
Ziua Sfinlului Yasile titorii noştri. Cc să facem cu ei V v
româneşti. dc onoare. Puteţi cerceta colec­
Să vă fie lot spre bine, Ii trimitem la Dvs 7 >-m la Mos­
ţia pe luna martie 1990.
Mulţi ani... M id 'l. tl ( IIIRK \ cova ?
Dl. C laudiu Iordache, România:
Dl. Pol re Mihai Băcanii, Ro­
Am primit de ia un prieten al mânia : Am primit ziarul dvs.
Dvs. mai multe (şi mai vechi)
prin poşta australiană. Poşta ro­
poezii dedicate lui Ceauşescu şi
mână c regie de stat.
comunismului. Ixr putem repu­
Dl. Radu Ccontca, România :
blica ?
Vă transmitem salutări de la un
D na Ana Hlnndinna. România:
coleg al nostru şi prieten al Dvs.
In anul 1971 aţi scris in „Con­
cu care aţi petrecut 7 zile la
temporanul" că un coleg al nos­
Şimian 1
tru va fi un mare poet. Ya mai
Dl. Ion Ilicscu, România : La
menţineţi afirmaţia ? mitingul de la Deva — noi v-arn
Dl. Vaclav Ilavcl, Cehoslovacia;
..suflat" că la Orăşlie nu există
N-am înţeles in care dicţionar
nici o termocentrală •— dar pro­
să înregistrăm personalitatea
babil că ofiţerul de la SRT caro
Dvs., in cel apaiţinînd scriitorilor era lingă dvs a oprit tont-' un­
sau in cel nl politicienilor 7 Sa
dele Păcat !
ne telegrafiaţi... Dl. Adrian Păunescu. Oltenia ;
DI. Mihail Gorhaciov, t'.R.SS.: Nu publicăm scrisoarea Dvs. ca
Acceptăm să construim o sta­ drept la replică. în schimb am
tuie pentru generalul Stan Poe- descoperit că difuzoare» noas­
taş — in Moldova de dincolo de tră, d-şoara Jeni — vă idolatri­
Prut. Delegaţii noştri au şi sta­ zează şi acum...
bilit locul unde a fost ucis ge­ Dl. Ion Mihai Paccpa, S.U.A. :
neralul român de către armata Am publicat interviul dvs. Nu
roşie. Trimiteţi repede (telegra­ ştim dacă dl. Măgureanu va fi
fic) banii de la Nobcl. Toate sta­ de acord să lucraţi în SRI.
tuile costă. Dl. Petro Roman, România :
D-na Margarct Thalcher. Ma­ Un grup de admiratoare au de­
rea Britanic : „Călăuza" este de monstrat în faţa redacţiei noas­
acord să sponsorizeze concediul tre şi au spart geamurile la ba­
Dvs. pe anul 1991 în România. rul de alături. Petru Groza (de
Dl. Millerrand Francoise, Fran­ pe soclu) le-a spus că dacă se
ţa : Dacă în drumul aerian către liniştesc — va părăsi oraşul (cu
l'ngaria vă surprinde ceaţa, pu­ tot cu statuie).
teţi ateriza torţat pe aeropor­ Dl. General Constantin Nuţă
tul din Cluj. Vorbim noi eu Tur­ (...) : Domiciliul Dvs. necunoscut
nul de Control... ne face să fim prudenţi în afir­
Dl. Ion ltaţiu, Anglia şi Româ­ maţii... Oricum, puteţi su aprin­
deţi o luminare pentru cel care
nia : Noi vă iubim. Păreţi atit
de paşnic incit numai răuvoi­ a ars in locul Dvs. Aşa e creşti­
neşte...
torii pot susţine altceva. ION PATRUOCIII
(Urmare din pag. 1) presupuse greşeli) este eronată de vot special la care au dreptul in unele sectoare de activitate. aşa ceva ,avînd în vedere că în
zorii vum au fost, au avui to- prin simplul motiv că aceste gre­ să participe doar membrii susnu- Procesul de descentralizare, libe­ acest an veniturile totale au cres­
uişi acel minim caracter demo­ şeli nu puteau fi comise de pre­ mitelor organizaţii 7 Păi asta e ralizarea agenţilor economiei de cut faţă dc anul trecut cu a-
cratic pe oare i putea conferi si- şedinte. Criza economică pe care democratic 7 Prea multe între­ tutela ministerelor, liberalizarea proape 30 la sută iar consumul
luaţia in sine. Din luna februa­ o traversăm, rezistenţa birocra­ bări fără răspuns. Sau dacă vreţi preţurilor şi salariilor, normali­ la principalele categorii de pro­
rie, s-au constituit C'.P.U.N. urile, ţiei moştenite de la fostul regim, va fi unul nelegitim ajuns la zarea disciplinei de muncă, in­ duse este de asemeni mult mai
.are reuneau toate torţele poli­ incapacitatea justiţiei de a afla putere prin forţă şi nu pe căi fuzia de capital şi tehnologiile mare. Există desigur inechităţi,
tice — şi chiar apolitice consti­ adevărul despre crimele comise democratice. străine, privatizarea sînt ele­ abuzuri, fraude şi multe alte ne­
tuite, asigui indu-se in acest fel iu timpul Revoluţiei nu pot fi în temeiul economic. Guvernul mente ale tranziţiei care pot a- dreptăţi care se produc. Ele ţin
un pluralism real. După alege­ puse in seama preşedintelui. De provenit din partidul care a cîş" duce o relansare economică in însă nu de un sistem în sine, ci
rile din 20 mai, s au coiisiiluil altfel cei care strigă „Jos Ilicscu" tigat alegerile, a anunţat un pro­ cursul anului viNor. De ce sînt de natura umană, de dorinţa u-
structuri de conducere ca în — formulă care a devenit o lo­ gram de reforme, menit să pună atunci atîţia nemulţumiţi care nora de îmbogăţire rapidă şi cu
orice stai democratic, bazate pe zincă banalizată, desolarizală prin bazele economiei de piaţă. Dar strigă ; Jos Guvernul 7 Explica­ orice preţ. Dar sînt şi oameni
principiul separării puteiilor in cinstiţi care se îmbogăţesc şi tre­
buie să înţelegem că un sistem
stat: ÎN SU TI ŢI V PREZIDEN­ economic liber oferă tuturor şansa
O!
ŢIALĂ, PAR). \ME.\TUL,
greaua misiune de reformare a C r o n i c a p a r l a m e n t a r ă doar dc curajul, priceperea, pu­
îmbogăţirii şi acest lucru ţine
VFRNUl-, care s-au angajat
in
întregii vieţi sociale şi econo­ terea de muncă şi de ce nu, de
mice a ţârii. C e am reuşit in re­ norocul fiecăruia dintre noi. Vrem
formarea vieţii sociale 7 Mai iu­ folosirea in cele mai neaşteptate între necesităţile de consum, ca­ ţia este simplă. Pe fondul unor nu vrem, societatea spre care
tii, aşa cum arătăm, s-a pus ba­ situaţii — nu pol explica pen- pacităţile de producţie, starea lor nemulţumiri reale s_au grefat ne îndreptăm este una a inega­
zate unui stat de drept prin se­ (ru ce cer de fapt demisia pre­ tehnică, tehnologiile de care dis­ multe revendicări care în mod lităţii şi nu una a eticii şi echi­
pararea putorilor in stat. .Această şedintelui. (uimea este că s-a punem şi baza de materii prime logic nu pot fi satisfăcute. Si­ tăţii socialiste.
separare, dincolo de îndoielile ajuns din nou, să se ceară di­ şi energetice există o puternică gur cu toţii dorim să trăim mai Dar dacă sc cerc cu atîta în­
unor oameni de rea credinţă este zolvarea Parlamentului şi înlo­ desincronizarc. Echilibrul men­ bine, dar simpla noastră dorinţă, verşunare „demisia", alternativele
reală şi puternic mareală, prin cuirea lui cu un Guvern de U- ţinut ani de zile dc vechiul sis­ nu duce imediat la ridicarea ni­ care ni se oferă prezintă garan­
însăşi teama tieeărei dintre pu­ nitine Naţională Păi ce facem, tem economic s-a rupt imediat velului de trai. Creşterea sala­ ţie că vor putea guverna mai bino
teri de a fi subordonată ulicia ne întoarcem iarăşi la totalita­ ce am liberalizat principalii fac­ riilor trebuie să se facă pe baze ca actuala Putere ? Cc ne poate
Cum explicaţi altfel, unele ne­ rism 7 ( um se mai asigură se­ tori economici, infrind intr-o criză reale, adică pe baza creşterii face să'i credem pe aceşti noi
înţelegeri intre Parlament şi Gu­ pararea puterilor, ca fundament economică cu consecinţele bine randamentului muncii, pe baza apostoli veniţi din stradă sau
vern ? Fste Ion Ilicscu un pre­ al statului democratic, dacă nu cunoscute. Este vinovat Guver­ rentabilităţii reale a activităţilor din înalta societate intelectuală
şedinte totalilor ? Nicidecum ? vom mai avea nici Preşedinte nul de această situaţie ? Catego­ productive. că ei sînt mai buni, mai drepţi,
Nu vedeţi cit de mult o fost el nici Parlament 7 Oare acest Gu­ ric nu ! Această criză este, chiar Bani mai mulţi la producţie mai pricepuţi ? Simplu fapt că
izolat, ee puţine prerogative i-au vern de Uniune Naţională va şi teoretic inevitabilă şi ea s-a mai puţină este lesne de in. ei se consideră astfel este sufi­
fost conferite de I.egea electo­ putea conduce mai bine ? Va declanşat în toate ţările cu o e- ţeles că înseamnă inflaţie, a- cient ? Puţin probabil că Popo­
rală adoptată in aprilie de putea el să evite perioada dc conomic centralizată în momen­ gravarca crizei economice ca­ rul va fi mulţumii doar cu... cll-
( .IM .N\ ? tranziţie şi toate necazurile care tul trecerii la economie dc piaţă. re poate duce la prăbuşirea vîntul lor de onoare. Avem oare
Această izolare este explica­ decurg de aici ? Mai întii ne în­ Exemple ca : Poloria, Ungaria, întregului s i s t e m economie dreptul să facem alte şi alte ex­
bilă prin teama noastră de un doim că acest Guvern provenit Iugoslavia, iar mai recent Bul­ şi social al ţării. Mai grav este perienţe doar pentru a satisface
nou conducător unic, care poate din forţele obscure care luptă garia şi U.R.S.S. sînt cred că că la revendicările unor sindi­ setea dc putere a fiecărei aso­
ajunge la totalitarism, dar ea pentru putere, va fi mai legitim elocvente. în aceste ţări criza du­ cate s-au alipit şi unele cereri ciaţii sau alianţe (fie ca chiar
face ea Preşedintele să aibă o deeît actualul Guvern. Se spune rează de mulţi ani şi ieşirea din şi pretenţii politice ceea cc ne civică) ? Nu, nu avem accsf
influentă extrem dc mică in viaţa aşa : nu vor putea face parte din ea se face treptat şi eu imense face să credem că unii lideri nu drept. In urma votului de la 20
socială şi economică a ţârii. Pu- guvern decit persoane acceptate sacrificii pentru popor. La noi au înţeles rostul sindicatelor ori mai, avem DATORIA faţă de a*
altfel cei care strigă ..Jos Ilicscu" de studenţi, sindicate. Alianţa în ţară, există suficiente motive sînt minaţi de alte interese. Tră­ cost popor să apărăm cuceririle
este extrem di limitată şi pune Civică, şi eîteva alte asociaţii să credem că criza economică im oare cu mult mai rău ca a- democratice dc pînâ acum, să-I
rea ia seama lui > unui intre:; „apolitice"- Dar cum se va face funcţională va dura mult mai cum un an, dc sîntem atît de apărăm de aventurieri şi impos­
şir de greşeli (mai bine zis de această v alidare 7 Prinlr un fel puţin, apărînd deja o înviorare nemulţumiţi 7 Greu de crezut tori. Şi cei în drept o vor face.