Page 3 - Calauza_1991_48
P. 3
CALAUZA • NR. 48 • 1991 Pag. 3
Statul de drept şi justiţia
Primim spre publicare j
Frâmîntări, întrebări, răspunsuri posibile
R eactivarea com unism ului ro . publice, m ă văd silit să răspund \
num esc a creat, după subiecţi, tot public, iar în această ordine ţ
panică, nedum erire, revoltă şi iată cum se pune problem a : I
îngrijorare. S-a suscitat curio- Cum de l-a apucat pudoarea J i i . din term eni nem ai găsindu-şl nu lasă în urm a lor decît, even
zitatea publică în legătură cu anticom unistă tocm ai acum cînd ) corespondentul în realitatea tual, adm iraţia sterilă adresată
identitatea posibililor aderenţi, p rin efectele pluripartidism ului, l P rincipiul fundam ental pe ca structurilor dem ocratice, iar alte. erudiţiei autorului.
S-au rostit num e, p rin tre care „P artidul Socialist al Muncii", / re se întem eiază raportul dintre le avînd un conţinut diferit de Ori, chestiunile sînt presante.
si cel al lui R.G. exdirector la de care se disociază in stopuri 1 stat şi cetăţeni este cel al sepa- cel de odinioară. Fiecare nouă lege — şi acestea
I.M. B arza.P rintre cei care au propagandistice, nu v-a m ai [iu- i raţiu nii puterilor. A ceasta înseam M ai dificilă, d a r cu a tît m al se succed cu rapiditatea cerută
auzit acest num e s-a aflat .şi sem- tea evolua spre crim ă şi nici \ nă că statul acţioneză prin pu necesară este renu n ţarea la mo de perioada pe care o parcurgem
n ataru l acestor rîndu ri ia re l-a chiar spre putere ? terea de a cdicta legile (puterea dul de a acţiona pe care prac — lărgeşte com petenţa in stan ţei
rostit şi el, p entru că apaite- De ce nu a m anifestat pu- \ legislativă), şi puterea de a asigu tica ultim elor decenii l-a îm pă- lo r : ele soluţionează contestaţii^
nenţa ia un partid legal în re doare atunci cînd a îndeplinit l ra respectarea dreptului (pute m întenit în num ele regulilor u- le privind acordarea u n o r d rep
rea judecătorească). turi persoanelor care au av u t de
g istrat nu este un delict si nici calitate de vîrf de lance, situ- ) nui joc bazat pe prem ise fal
nu va fi nici în viitor. Pentru îndu-se în rind ul prim ilor exe- 1 D elim itarea celor trei piloni al se, pe priorităţi şi ierarh ii con suferit de pe urm a u n o r con
raţiu n i ce ţin de resorturi ce-mi cutanţi ai crim ei com uniste ? ( oricărui m ecanism dem ocratic a trafăcute. vingeri politice, judecă ccrerild
sînt necunoscute, dintre care Acest m ini scandal al cărei / fost gîndită încă de A ristotel, Din cele precedente s-a p u de înfiere, se im plică direct în
nu ignor criza de personalitate, regie iese la suprafaţă nu este J tut, cred, desprinde ideea că, in supravegherea unor m ăsuri lua
R.G. şi-a considerat lezat or cum va m odalitatea prin care ţ d ar a fost p entru prim a dată diferent de opţiunea politică sau
goliul şi s-a dedat la recursuri doreşte să atragă atenţia cu pri- 1 exprim ată clar de M ontesquieu. de statutul independent reven te dc organele de urm ărire pe"
i S- ţ-rx: ici I t
JIILAUOIV
U l l t f llU A
a u
I ierarhice repetate inclusiv la vire la noua sa orientare poli- J ltf £ In tre cele trei puteri nu există dicai, nu poţi să te declari om nală, contenciosul adm inistrativ!
I V l l U l I l t . ' .
U U U tf
4CJ
V J1C
ICI
i an tren area de discuţii în adu- tică celor care învîrt şi distri- \ nici o ierarhizare ci dim potrivă, al acestui ■ sfîrşit de secol sau, funcţionază pe lingă tribunalele
\ n ări publice legal organizate, buie posturile de conducere ? în 1 ele funcţionează com plem entar şi cum este la m odă, „european" şi judeţene, judecătorii Verifică
t chiar şi după ce in tre dom nia ce m ă priveşte nud consider ca- i m iile de înregistrări din registrul
sa
ci
c n m n n t a n i l
nr*PQtr»r
r i n -
)îfîr>nt
I , <:n şi sem natarul acestor rin- lificat. | convergent. în făp tu irea atrib u ţii în acelaşi tim p să ignori proble
1 duri a av u t loc o discuţie în C onsider că R.G. n-a avut în lor specifice şi interferenţa b a m atica fundam entală a configu. com erţului, atribu ţii specifice vor
|> cadrul căreia fa m prezentat fe- vedere că o discuţie publică, \ zată pe norm a constituţională raţiei dem ocratice. rezulta din legea soluţionării
i licitări p en tru atitudinea sa oricît de m eşteşugit ar 1'i pusă l garantează drepturile esenţiale N u m ă sim t în drep tăţit şi nici conflictelor de m uncă, ş.a.m.d.
? necom un istă. în scenă, a r putea revigora e- } ale omului. n u doresc să fac aprecieri p ri G oordonata cantitativă şi
venim ente şi fapte ce n -ar dori 1
' D ar p en tru că tot a aruncat A ni de zile acest principiu a vind puterea legislativă sau cea cerinţele calitative fiind date, n e
să devină publice. I
1 m ănuşa, m anifestîndu-şi astfel 13 decem brie 1990. i fost etichetat ca fiind o diver executivă, d a r poziţia actuală şi privim în oglindă şi ne în tre
\ d orinţa an tren ării unei discuţii T1BER1U VANCA siune ideologică, servind intere viitoare a justiţiei, a judecăto băm : cum şi în ce direcţie evo
selor clasei exploatatoare. In rului, este şi răm îne o proble luează ju stiţia rom ână, există
schim b ni s_a oferit sloganul „pu m ă acută, ridică întreb ări şi oare garanţia ca judecătorul să
terii poporului", paravan transpa aşteaptă răspunsuri. Acestea fie realm ente independent şl
ren t al dom inaţiei partidului din urm ă nu pot fi nici decla dacă noi, cei puţini, sîntem pre
M IC A P U B L IC IT A T E ! unic. rative, nici p u r teoretice. Nimic gătiţi să facem faţă m isiunii
T rebuie deci ren u n ţat defini m ai sim plu pentru un specialist nobile ce revine puterii judecă
A genţia TRANSILVANIA PRESS, dc difuzare presă şi carte }
— angajează difuzori (cu contract de m uncă sau convenţie) pentru | tiv la concepte ca „organe su decît înşiruirea unor term eni de toreşti ?
chioşcul de difuzare din Blum ing. A m ănunte se, pot obţine în IIu- J prem e şi locale ale puterii de nivel academ ic, „m itralierea" Dr. IU LIU K LTA Ş "j
nedoara : str. Poştei, nr. 9, bloc G — 2, ap. 35 sau la telefonul re- i stat", „organe centrale şi locale bietului cititor cu fraze im pe J
dacţiei noastre. I
ale adm inistraţiei de stat" sau cabile din punct de vedere şti preşedintele T ribunalului j
organe ale statului", o parte inţific şi gram atical, d ar care judeţean H unedoara
tinţă. Ori nu au ajuns banii ori
SCRISORI PE ADRESA n-au avut piese.
Nici cu m încarea nu putem să
spunem că o ducem bine. Su Scrisori ameninţătoare |
s L REDACTORULUI ŞEF plim entul îl prim im doar din I \ I)i' ce le c frică la P.N.Ţ.c.d. torii sînt talpa ţării. Ei due 7
cînd în cînd. Apoi mai avem şi
două cadre (serg. maj.) de a \ partidul lui M aniu şi IhN.L. greul şi în prezent. v
Vă scriu un articol despre viaţa aici, iar alţii nici atît. De exem căror frică ştiu m ajoritatea sol partidul Iui B rătianu dc o Si apoi cum zice Cosbuc. SA i
din arm ată şi o voi face în mod plu, am în grupă un soldat care daţilor. Au obiceiul să bată, în \ form aţie politică ca 1\S. al M. VREM NOI SlNGE NO PA- î
sincer, deşi din această cauză n _a dorm it în unitate de vreo special pe cei din ciclul I, care \ caro susţine interesele ţării. Da. MINT. *
trei sâptăm îni. Dc luni prim eşte nu prea ştiu m ulte despre a r P entru că cele două partide, n .R. Scrisoarea este venită \
s-ar putea să am greutăţi. însă \
o învoire pînă joi sau m iercuri, m ată. B ănuiţi de ce ? Pentru că zise istorice, sînt boieri dc ieri din O răştie şi se aîlă Ia redac- 1
dacă tot m i-am propus, vreau sînt sub influenţa băuturilor al \ şi pc care nu i m ai vrea popo- ţ;a noastră. Am respectat în- /
s-o fac. coolice ! S-a rap o rtat despre a- \ rul. Ei vor sa acapareze bunu- tocm ai redactarea. Socotim că »
FRUNZĂ VERDE, VERDE cest lucru superiorilor, d ar văd rile poporului în favoarea ior nu c lipsit de interes a o da \
Deci : pentru unii, viaţa de
DE STEJAR \ personală. Ei sînt o mînă de publicităţii. Are şi un num e, o i
aici este foarte grea, iar pentru că nu se observă nim ic şi toate
fr u m o a sA-i v ia t a cînd continuă ia fel. Dacă încercăm s boieri, iar ţăranii şi m unci- adresă pe plic. i
alţii destul de uşoară. A sta nu EŞTI MILITAR să vorbim despre dreptate sîn
pentru că ar avea com portări mai tem am eninţaţi cu batalionul dis
m ult sau m ai puţin nereglem en- ciplinar sau transferul la alte u-
apoi una pînă sîm bătă şi iar una
lare, ci pentru că interesele per nităţi din cine ştie ce colţuri de POLITIA SE AFLĂ
pînă luni şi tot aşa...
sonale sînt m ai presus decît cele Eu, de curînd am îm plinit ţară. Cam asta este în general IN ŞEDINŢĂ !
faţă de soldaţi. P entru ceva ţuică şapte luni de cînd sînt în ar viaţa noastră de soldaţi. D ar m ă \ A N U N Ţ |
Doi reporteri ai g a zeei noastre
sau ţigări fine prim eşti cu mult m ată şi în lot acest tim p am p ri opresc aici, dorindu-vă tuturor | Editura „Mileniul Trei*4 i rare s-au prezentat in data de 4
mai uşor o perm isie decît pen m it doar o perm isie de cinci zile celor de la redacţie m ultă sănă | invită în data de 17 ia- ? ianuarie a.c la sediul Poliţiei dm
tru m erite deosebite. In special şi două învoiri a cîte 48 de ore. tate, şi un nou an norocos. \ nuarie 1991, orele 17 la J Deva — au avut nedum erirea de
cei din zonă apelează la astfel M ai sînt şi alte problem e care M. N. ţ sediul său din Piaţa Uni- » a constata in ju rul orelor 8.30
de m etode. La m ajoritatea m un ne îngreunează viaţa de aici. De ţ rii, nr. 3 pe scriitorii şi \ că toată lum ea se afla în m are
şedinţă m are în tim p ce destui
cilor ce se execută în unitate, de exem plu : nu avem televizor şi INTERVIU ^ iubitorii de literatură şi \ solicitanţi (civili) aşteptau p e hol
bază sînt cei care nu-i avanta sînt atîtea em isiuni im portante t artă de toate vîrstele la o ^ să se term ine odată m area şe
în cu rînd' vom publica un
jează pe superiori cu produse pe care noi nu le putem urm ări. interviu cu poetul G rigore i înlîlninj consultativă în vc- ^ dinţă m are. Dl. subofiţer care a
m ateriale. Cei din zonă au une De fapt avem cîteva televizoare, / derca înfiinţării Societăţii ţ avu t am abilitatea de a ieşi spre
Vieru, deputat în Congresul a afla ce dorim — nu ştia la ce
ori m ai m ult liber decît unele dar toate defecte. S-au strîns deputaţilor poporului a i culturalo pentru Transil- ^ oră se va term ina. O are s-o f
cadre. Astfel, unii răm în poate ceva bani pentru a fi rep arat U.R.S.S. din partea Moldovei. > vania. \ term inat ?
două-trei nopţi pe săplăm înă m ăcar unul, dar n-a fost cu pu IO AN ALBI)
Ştiinţa nu se face în pat, vă asigur...
99
G i u N A după ec m -au stors dc tot cc cesul dezagregării izotopilor. L u tim p eram gata să m ă angajez
le trebuia, m -au alungat de Ia cram cu apă radioactivă... chelncriţă Ia restaurantul „Ru
lucru. Se. zice că din ordinul lui — Cum credeţi, de ce s-au p ur sia" sau „C ontinental" d ar n-am
(urm are din nr. 48) . Zim canin şi Romanov, ultim ul tat cu Dvs. atît dc u rît şi nere fost acceptată. După care am
— Dar pînă atunci mai este. lucra pe atunci la Secţia dc cunoscător ? reuşit să m ă dedau ştiinţei.
Şi, cred, nu o dată v-aţi convins ştiinţă a C.C. al P.C.U.S. Tim p — Nu am certitudinea, dar cred — Giuna, dar cîte ore pe zi
cit de crud şi fals este omul. dc un an şi jum ătate, divorţată, că toate neplăcerile mi s-au tras dorm i ?
Povestiţi-ne despre cei care eu copilul mic în braţe, nu mă dc Ia o scurtă întrevedere cu — D ouă-trei. N oaptea e (im
v-au făcut m ult singe rău. puteam angaja niciunde. La Mos vestitul, pc atunci încă atotpu pui meu de dom nie, iar ziua o
— Ei sînt m ulţi şi nil cred să cova venisem nu din proprie ternicul, Iuri G iurbanov. Dar să
intereseze pe cineva acest lucru. voinţă. Fusesem chem aţă. Dar nu in tru în am ănunte ; m ulţu dedic oam enilor. Ziua zbor.
D ar fie... La început am lucrat la totuşi nu-m i încetam activitatea mesc lui Dum nezeu că am ieşit — D ar cîţi ani ai ?
Institutul de radioelectronică şi ştiinţifică. Eram colaborator ştiin nepătată din această cloacă. Ştiinţa — P atruzeci şi unu. Sau poa
tehnică. în scopul studierii ca te, o sută unu, sau şaptezeci,
lităţilor m elc a fost înfiinţat un ţific netitular în laboratorul lui nu se face în pat, vă asigur. optzeci. D ar, zău, sim t în m ine
laborator întreg, alocate m ijloa Rahimov. Şi acolo mi se prom i — Unde aţi locuit şi cu ce vă atîta putere şi abilitate, cit n-ar
ce enorm e, inclusiv valută. Foar teau m unţi dc aur, fiind folosită ocupaţi atunci cînd nu aţi avut sim ţi o fetişcană dc optsprezece
te curînd laboratorul a obţinui în interesele lor ştiinţifice (în viză de reşedinţă în Moscova ?
succese m ari. Lucram îm preună — Am deschis în secţia finan ani. Deşi m ă pot lipsi de bărbaţi.
cu colaboratorii Godik şi Gulea- fapt, egoiste). Eram supusă di
iev care m i-au făcut m agneto- feritor experienţe nocive, în ciară un m asaj dc licenţă şi ast (v j arm a)
gram n inim ii. Şi nu num ai. D ar special (ratării cu raze în pro fel îm i dliceejn zilele. Intr-un (MERCURY)