Page 2 - Calauza_1991_49

Pag. 2 c ă l ă u z ă • nr. 49 • 1991

Pe marginea unor aşa-zise dezvăluiri din Răstignită pe cer

gazeta „România Mare“

Cine a citit ..dezvăluirile1' din vrem e după binecuvîntata zi a care le-am avut în tim p cu de­
articolul „Domnul Corneliu Co­ eliberării ? A tunci cine îl mai cedatul A lexandru Ivasiuc, scriitor,
posu si securitatea", publicat în silea, în 1977 sau în 1986 ?“. răspund". Sau alt în c e p u t: „Sub­
gazeta „România Mare" — ul­ în trebări care se doresc izvo- sem natul... la întrebarea ce mi s-a
timul num ăr pe anul 1990 — nu rîte din cea mai pură vigilenţă, pus în legătură cu convorbirea
se poate să nu fi răm as stupe­ fiind în realitate un m onum ent avută cu B ratu A lexandru, declar
fiat. JVIai bine-zis, profund deza­ de prostie pentru că răspunsu­ urm ătoarele". E destul de clar
măgit faţă de ceea ce se aştepta rile sînt date chiar în D eclara­ cine îl silea, nu ?. 3) „Veţi ve­
să găsească in articolul respectiv ţiile dom nului Coposu reproduse dea m ai la vale — scrie gazeta
şi ce a găsit în realitate Aceas­ in gazetă. Dar, am estecînd într-o „România Mare" în pream bul —
ta. cu atît mai mult, cu cît în singură ulcea „puţin umanism ", (...) şi zelul ieşit din comun de
pream bulul care însoţeşte dez­ „niţică apă chioară", „două, trei a redacta zilnic cîte o inform are,
văluirile „senzaţionale" sîntem întrebări vigilente", „niscaiva pa­ ba chiar două pe zi". Am văzut
avertizaţi că dom nul Corneliu tetism " şi „ceva talent gazetă­ că sînt reproduse şi în num ărul
Coposu ar fi fost un inform ator resc, tu rnat încet, la foc scăzut" m enţionat de gazetă, două de­
înrăit al securităţii trădîndu-şi autorii au avut im presia că va claraţii ale dom nului Coposu din
de-a valm a duşm ani, colegi şi ieşi o ciulam a m iraculoasă după ziua de 3 aprilie 1977. Dar, a-
prieteni, fără nici o alegere, nu­ îngurgitarea căreia trebuie nea­ ceasta argum entează nu pofta
mai şi num ai dintr-o plăcere sa­ părat să te transform i într-un de a da declaraţii a dom nului
dică de a trăda. Aceste lucruri luptător îm potriva dom nului Co­ Coposu, ci tocm ai presiunea sub
ne sînt spuse de respectiva ga­ posu şi a partidului său. Eroare, care a fost m enţinut perm anent
zetă gradual, cu convingerea că dom nilor ! R ezultatul a fost exact acest OM de către organele se­
în asem enea situaţii vom deveni invers, dom nilor care aţi avut curităţii, sîcîiala perm anentă cu
mai creduli şi mai puţin violenţi proasta inspiraţie să publicaţi întrebări, chem area lui zilnică la
faţă de insinuările care ni se aproape două pagini cu declara­ securitate, „ba chiar de două ori
toarnă (cel puţin în acest caz !) ţiile respective. Iată, dintr-un paş­ pe zi !“ 4) Două extrase din de­
cu polonicul pe gît. Iată, un fir nic neutru, chiar eu m-am claraţiile dom nului Coposu :
de... um anism al redacţiei : transform at într-un vajnic apă­ „Bratu mi-a cerut adresa lui Ra-
„A restat în 1947, pe vrem ea rător al acestui om care a sufe­ ţiu de la Londra, dar, neavînd-o,
cînd Rom ânia era um ilită de cel rit atîtea din partea securităţii Pot afirm a, fără prea m ari am bianţa noului domiciliu ,fiind
nu am putut să i-o dau". „Cu
m ai oribil bolşevism, străin de şi a regim ului comunist, al a- rezerve, că m elodia „Nothing la un pas de sinucidere... Cu cî­
niciuna din persoanele mai sus compares to you" este una dintre teva zile înainte ca Sinead să
fiinţa neam ului, tînărul fruntaş cestui m arc OM care mai are îm plinească 14 ani, m am a ei este
ţărănist, aflat pe atunci la vîrs- puterea să sufere încă în con­ arătate nu m-am întîlnit şi nu şlagărele anului 1990, fapt con­ accidentată m ortal. D upă un po­
am vorbit în ultim ele luni". A- firm at şi de clasarea ei în fru n­
ta christică de 33 de ani, a su­ tinuare loviturile unui destin, pe tea topurilor de pretitutindeni. pas de 5 luni prin B orstal — o
ceste citate dem onstrează (dacă
portat cu stoicism viscolul de care Dumnezeu i l-a hărăzit, Inevitabil, ne întrebăm : cine mică localitate din sudul Irlandei
mai era nevoie !) că dom nul Co­ — îşi îndreaptă privirile spre
patim i şi privaţiuni fără de m ar­ destul de crud pentru o singură posu a dat întotdeauna răspun­ este această solistă cu înfăţişare Londra, incercîndu-şi norocul şi
rebelă şi voce angelică ?...
Prin
gini care se abătuse asupra ţării viaţă. suri oneste la întrebările secu­ cîteva date biografice şi un frag­ talentul pe scenele unor cluburi
noastre". Iată. alt fulg de... ome­ Dar, s-o luăm metodic. pe rităţii şi nu a ţinut să-şi „toar­ m ent dintr-un recent interviu, modeste... Un eşec cu grupul
nie........dar pe undeva trebuie să rînd : 1) După cum stă scris voi încerca să conturez im aginea Tua N ua. două album e intere­
ne" colegii de partid, aşa cum
fie înţeles şi iertat, securitatea chiar în gazeta respectivă. tot acestei tinere irlandeze, îndră­ sante şj un super-hit ce-i adu­
susţinea redacţia gazetei „Româ­ gostită de muzică, literatu ră şi ce consacrarea m ondială — „No­
trebuia im blînzită şi biata fiin­ ceea ce este reprodus sub sem ­ nia M are". filozofie indiană. S-a născut la thing com pares to you" (compus de
ţă um ană tînjea către supravie­ nătura dom nului Coposu sînt Acestea sînt doar cîteva din­ 14 decem brie 1966, într-unul din Prince) — iată bilanţul activită­
ţuire". Im ediat, apare însă şi faţa intitulate declaraţii şi nu infor­ cartierele periferice ale capita­ ţii ei pe plan muzical. Este căsă­
tre gîndurile pe care am ţinut să
cealaltă a lucrurilor, exigenţa şi m ări către securitate. 2) R ăspun­ lei irlandeze. Dublin. Situaţia torită cu John Reynolds, fostul
le îm părtăşesc hîrtiei în apăra­ m aterială dificilă a fam iliei, ac­ baterist al grupului Transvision
neiertarea în num ele unor „prin­ sul la „nedum erirea" cine îl silea
rea dom nului Coposu. Dar, avea centuată de un clim at tensional, Vamp, au un băiat Jake in vîrs-
cipii" ale adevărului şi aşa mai pe dom nul Coposu să mai scrie m archează profund copilăria ei tă de doi ani... Sinceritatea şi
el oare nevoie de apărarea mea ?
departe. „Ce ne facem, însă — declaraţii în 1977 şi 1986. se află Avea num ai 11 ani cînd părinţii m odestia ce o caracterizează în
Desigur, nu avea. însă noi avem
se întreabă cu un infantilism la începutul fiecărei declaraţii : divorţează, lăsînd-o practic fără viaţa particulară, se reflectă şi
nevoie să ştim adevărul şi să-l nici un sprijin m aterial sau so­ pe scenă prin evoluţii decente,
prost m ascat, redacţia gazetei —, „Subsem natul Corneliu Coposu,
spunem ori de cîte ori II aflăm ! cial... Se refugiază într-un insti­ de o Înaltă ţin ută artistică.
că venerabilul dom n Coposu şi-a la întrebarea care mi s-a pus tut de reeducare a m inorilor, dar (va urm a)
păstrat deprinderea aceasta multă despre conţinutul discuţiilor pe AL. TÂUTU se acomodează destul de greu cu ŞTEFAN BUDOI
(U rm are Hin pag. 1) re s-au scurs de la data mai agricoli din aceste IAS-uri care cheltuie cîteva sute de mii de cizării că se „reconstituie" drep­
sus am intită sau produs m ula­ se văd de mîine aruncaţi in lei. pînă cînd livada ajunge pe tul de proprietate vine de acolo
ceasta a dreptului de proprie­ ţii fundam entale în agricultură. stradă, fără nici un mijloc de rod. De altfel un hectar a ra­ că legea are totuşi un pronun­
tate este fundam entată in pro­ \ încerca să elim inăm aceste existenţă. Ar fi o altă m are bil este echivalent cu 0,12 ha ţat caracter reparatoriu şi ca
cesul de restructurare economi­ patru decenii, este cel puţin o inechitate. livadă tin ără pe rod. Deci te­ atare acest lucru trebuie să re­
că a agriculturii. De altfel s-a încercare tem erară dacă nu o Dar exislă şi im pedim ente renurile nu pot fi restituite zulte şi din term inologia folosi­
propus ca această lege să se in­ ...himeră. în această perioadă a practice ca aceste unităţi să fie chiar aşa, în suprafeţele şi pe tă. O dată depăşit acest prag, al
tituleze „Legea îm proprietări­ fost schim bat fundam ental mo­ desfiinţate şi îm părţite să zic vechile am plasam ente. Există stabilirii principiilor A dunarea
rii ţăranilor" sau „Legea pri­ dul de folosire a terenului, aşa... cu bucata. Inchipuiţi-vă în m ulte CAP-uri şi cooperatori D eputaţilor s-a îm potm olit chiar
vatizării agriculturii" subliniin- structura proprietăţii, destinaţia o plantaţie de pomi fructiferi care au intrat fără păm int sau la prim ul articol al acestui ca­
du-se in acest mod ideea că pă- terenurilor. Revenirea la situa­ sau o ferm ă de creştere a por­ cu păm int foarte puţin. Aceşti pitol, m ult com entatul articol 8,
m intni trebuie să treacă din ţia iniţială s-ar face cu unele cilor. A îm părţi terenul pe care ţarani au lucrat — pe păm întul care statua cine are dreptul să
proprietatea colectivă in cea prim ească păm înt.
individuală. După îndelungate Soluţia însă nu se putea în ­
dezbateri. legea a răm as in depărta de principiile enunţate,
structura iniţială dar a fost dezbaterile avind în fapt un ca­
practic rescrisă în comisiile de L E G E A P Ă M I N T U L U I racter teoretic de preciziune a
specialitate ale celor două ca­ term enilor folosiţi.
mere. Deci, prim ul set de în­ Capitolul în întregul lui, a
trebări Ia care trebuie să răs­ intim pinat m ari dificultăţi, fi­
pundă legea sînt : care sint ind adoptat după două săptă-
formele de proprietate, cine va costuri economice care sigur nu ele se află, este practic impo­ altora — 25—30 ani şi acum, îi m îni dc dezbateri.
primi păm înt, sub ce formă şi ar putea fi suportate în a- sibil. Soluţia este ca aceste u- vom lăsa fără nici un mijloc de
ce suprafeţe. Capitolul care se ceastă etapă. nităţi agricole să se transform e trai. Este echitabil ? Această îndelungată şi aspră
referă la aceste problem e, se Deşi în proprietatea statului în societăţi comerciale pe ac­ Iată că am ajuns într-un fel luptă, purtată are totuşi o sem ­
intitulează „R econstituirea şi sint doar eca 18 la sută din te­ ţiuni, foştii proprietari devenind sau altul la capătul problemei. nificaţie şi dacă vreţi chiar foar­
stabilirea dreptului de proprie­ renuri, precum şi staţiunile de acţionari, participarea lor eon- Păm int vor prim i : cei care au te im portantă.
tate asupra terenurilor". cercetare, au încă un rol im por­ stind în valoarea păm intului pe avut păm int şi a in trat în pro­ După atîţia ani, în care legea
Acest titlu, conţine in el in­ tant in satisfacerea nevoilor de care l-au avut şi este deţinut prietatea statului, sub form ă dc a fost un instrum ent de oprim a­
tr-un fel răspunsul la întreba­ hrană ale ţării. în aceste uni­ acum de IAS. Să vedem acum acţiuni la Societăţile comerciale, re şi constrîngere, în care ca ta­
rea fundam entală : cine prim eş­ tăţi se produc pe lingă seminţe- ce se întim plă cu terenurile din cooperatorii, foştii cooperatori stat la baza abuzurilor săvîrşiie
te păm int. ie şi m aterialul săditor practic CAP-uri, terenuri care au fost Sau urm aşii acestora care au in­ de stat, actualul corp legislativ,
Cei doi term eni utilizaţi „re- pentru întreaga agricultură şi o în proprietatea cooperatistă, adi­ trat cu păm int in CAP, precum doreşte ca noile legi să nu mai
•onstituirea şi stabilirea" re­ parte destul de m arc din nece­ că privată şi nu de stat. Aces­ şi cooperatorii care au intrat perm ită acest lucru. Pentru a-
feritori la drcplul de proprie­ sarul in special de carne şi te terenuri, se vor îm părţi fără fără păm int în cooperativă. ceasta fiecare cuvînt este sucit
tate au constituit cim pul unor ouă : 77,fi la sută carne de doar şi poate foştilor proprietari Acesta a fost — desigur foar­ şi răsucit pe toate feţele pentru
Înverşunate lupte de idei. Pri­ porc. 83 la sută carne de pa­ de drept, adică celor ce au in­ te sintetic — raţionam entul ca­ a vedea dacă în spatele lui nu
mul term en, presupune recon­ săre, 70,fi la sulă ouă. 80 la sută trat în CAP cu păm int. Dar re a condus la form ula „recon­ se ascunde o capcană sau o po­
stituirea proprietăţilor pe baze fructe. 28 la sută floarea poate fi restituit integral pfunîn- stituirea şi stabilirea dreptului sibilă portiţă deschisă abuzului.
juridice, aşa cum au fost ele. soarelui. Aceste unităţi agrico­ lul şi chiar pe vechile am pla­ dc proprietate asupra teren uri­ Această condiţionare m entală
Deci restituirea pâm inlului foş­ le au beneficiat dc-a lungul a- sam ente, adică acolo unde l-au lor" din titlul capitolului. In are desigur un m are dezavantaj,
tilor proprietari. S-a vorbit nilor de m ulte zeci de m iliar­ avut ei în m om entul intrării în dezbateri s-a opiniat că nu este acela de a întîrzin m ult adopta­
chiar de ..restituirea in integro" de lei pentru investiţii, caic CAP ? Ei bine, nu. Şi veţi ve­ necesar să se folosească şi ter­ rea unei legi, după îndelungate
ceea ce ar fi presupus restitui­ constituie o zestre, o bogăţie dea că acest lucru înfr-adevăr m enul de „reconstituire", ci nu­ dezbateri şi num eroase m odifi­
rea integrală a proprietăţilor produsă practic de întreg popo­ este posibil. Mai întîi că şi în ca­ m ai cel de „constituire" sau cări. D ar în acelaşi tiinp, acest
aşa cum erau ele Ia 1 ianua>ie rul. îm părţirea acesteia doar drul C A P-urilor s-au produs „stabilire" în ideea că una din fapt are şi un m arc avantaj, a-
1948. Im plicaţiile acestei for­ unui num ăr relativ mic de oa­ m odificări în modul de utiliza­ form ele dc stabiliro a proprie­ cela de a garanta edificarea u-
m ulări sint greu de evaluat, dar meni — foştii proprietari de te­ re a păinîntului. Astfel, pe im­ tăţii o constituie reconstituirea nui cadru legislativ care să
în orice caz a r fi generat con­ renuri constituie o m are inechi­ portante suprafeţe s-au reali­ vechii proprietăţi, dar aceasta constituie cu adevărat baza de­
tate faţă de ceilalţi care au pro­ zat plantaţii de livezi şi vii, nu este şi singura. Disputa asu­ m ocraţiei. P entru S tat de drept,
vulsii poate cu efecte catastro­
dus această zestre prin munca ceea ce schim bă radical valoa­ pra acestui aspect, a fost lungă avem nevoie do legi drepte, aşa
fale pentru întreaga economie lor. Se pune şi întrebarea ce vor rea terenului. Pentru un hec­ şi aprinsă, ea îm brăcînd în fapt cum sperăm să fie şi „Legea
naţională. In cei 42 de ani ca­ face zecile de mii de m uncitori tar de livadă spre exem plu se aspecte politice. N ecesitatea pre­ păm intului". x ------