Page 3 - Calauza_1991_49
P. 3

CALAUZA  •   NR.  49  •   1991                                                                                                                 Pag.  3



      ///•  STATUL  DE  DREPT  Şl  JUSTIŢIA                                                        „Vă  mu Iţă in im  frumos  c-aţi


               ,,România  are  în  prezent  cel mai                                                    venit şi-n  casa noastră"!

                                                                                                     Colegii  de  lâ  redacţiile  „Că-  ianuarie  1991  —  la  foarte  pu-
                    mic  număr  de  judecători..."                                                 lăuza"  şi  E ditura   „M ileniul  ţine  zile  de  sărbătoarea  Bote-
                                                                                                   T rei“,  precum   şi  cei  de  la  A-  zului  Dom nului  N ostru   Iisus
                                                                                                   genţia   „T ransilvania   Press"  Hristos.  Ne  am intim   cu   la-
        A rticolul  precedent  din  scria   de  stat  al  apelor  sau  a  cine  ştie   Prim a  lovitură  a  constat   in   sînt  alătu ri  de  Dl.  M iron  Ţie  crim i  în  ochi  de  aceea   care
      celor  pe  care,  cu  am abilitate,  le   cărui  organism   de  coordonare  a   epurarea  m ajorităţii  judecători­  în  greaua  încercare  a  pierderii  atunci  cînd  a  fost  vizitată  de
      găzduieşte  săptăm înalul  „C ălău­  irigaţiilor  pentru  a  găsi  M iniste­  lor  şi  înlocuirea  acestora  cu  ca­  m am ei  sale.  M am a  domniei  sale  utl  Srup  de  scriitori  şi  ziarişti
      za"  se  încheia  cu  trei  întrebări   rul  justiţiei.  Ne  am intim   —  cu   dre  fără  pregătire  elem entară  de   -  ,   ,   —  ne  sp u n ea:  „Vă  m ultăm im  i
      Sub  paravanul  propoziţiilor  inte­  doza  respectivă  de  am ărăciune   cultură  generală  şi  trecute   doar   EM ILIA  ŢIC  -   născută  la  da-  frum os  £„aţi  ven’it  şi.„   '  casa
      rogative  se  înghesuie,  parcă  într-o   şi  m aliţie  —  de  „m ăreţele"  de­  prin  nişte  cursuri  scurte  de  „spe­  ta  de  28  octom brie  1905  in  sa-  noastră  !“.  Fie-i  ţărîn a  uşoară  1
      ap aren tă  dezordine,  o  întreagă   m onstraţii  organizate  la  săi bă-   cialitate".  Apoi,  cînd  şi  aceştia   tul  Boz,  a  decedat  în  data  de  9  şi  Dumnezeu  s-o  ierte !   \
      istorie  a  um ilinţelor  suferite  de   torile  naţionale  şi,  im plicit,  de   au  ieşit  din  scenă  prin  pensionări
      m agistratura  rom ână,  acte   de   protocolul  (com parativ  prin  se­  sau  în  alt  mod,  a  început  acţiu­
      curaj  şi,  uneori,  de  supunere,  fi­  veritate  doar  cu  cel  de  la  curtea   nea  de  reducere  a  personalului  :
      guri  odioase  şi  am eninţătoare  din   Spaniei  m edievale)  care  funcţio­  în  prezent  Rom ânia  are  cel  m ai
      ap aratu l  care  ne  supraveghea.  Ne   na  atunci.  Personalul  instanţelor   mic  num ăr  de  judecători  în  ra­  Cit  costă  apa caldă  în  oraşul  Brad
      sună  în  urechi  fraze   agram ate   era  aşezat  inevitabil  p rin tre  ul­  port  cu  toate  celelalte  state  eu­
      îm pănate  cu  term eni   juridici   tim ele  coloane,  aşa  îneît  să  aibă   ropene.
                                                                                                                               Brad  este  foarte  scum p.  Nim eni  nu
      pron u nţaţi  anapoda,  veşnicele  cri­  tim p  suficient  să  bată  pasul  pe   Locurile  la  facultăţile  de  drept    dă  nici-o  explicaţie  şi  nu  U  nici-un
      tici  şi  nem ulţum iri,  referiri  tă­  loc  prin  arşiţă  sau  ploaie,   iar   au  scăzut  dram atic,  dar,  peste   Viaţa  de  zi  cu  zi   fel  de  m ăsuri,  deşi  acest  lucru  s-a
      ioase  la  neînţelegerea  unor  co­  trecerea  prin  faţa  tribunelor  să   noapte,  ne-am   trezit  cu  o  m ulţi­  a  românilor  cerut  în  toate  adunările  generale  ale
      m andam ente  înalte  pe  care  re­  se  producă  în  preajm a  încheie­  me  de  „jurişti".  Nu  ştim  dacă             A sociaţiilor  de  Locatari  d\n  oraş.
                                                                                                                                A rătăm   că  pe  perioada  de  vară  ana
      fractarii  judecători  nu  vor  cu   rii  supliciului.      cititorii  reţin  aspecte  ale  proce­                       caldă  este  dirijată  pe  conducte  aşa
      nici  un  chip  să  le  priceapă.  R evenind  însă  la  politica  de­  selor  post  revoluţionare  trans­  Apa  caldă  şl  ilum inatul  sînt  argu­  cum   vine  ea  de  la  uzina  term ică  din
        Din  viziunile  de  coşm ar   se   liberată,  practicată  contra  jus­  mise  la  televizor,  însă  mi   s-a   m ente  pentru  aprecierea  gradului  de   G urabarza  —  nu  fierbinte,  ci  cloco­
                                                                                                                               tită  la  120  de  grade,  fără  ca  punctele
      desprinde  însă  un  plan  bine  gîn-   tiţiei,  putem   afirm a  că  principa­  părut  sim ptom atic  că  m ajorita­  civilizaţie  a  cetăţenilor  unei  ţări,  ca  şi   term ice  să  intervină  pentru   a   o
                                                                                                 cantitatea  de  săpun  consum ată.  Sînt
      dit  şi  o  acţiune  perfect  orchestra­  lul  m ijloc  de  îngrădire  a  aces­  tea  foştilor  galonaţi  —  la  propriu   articole  de  care  populaţia  nu  se  poate   dim inua.
                                                                                                                                In  felul  acesta,  locatarii  blocurilor
      tă  pentru  ca  justiţiei  să  i  se  res-   teia  l-a  reprezentat  activitatea   sau  la  figurat  —  erau  absolvenţi   lipsi.  Aşa  se  explică  faptul  că   pe   plătesc  cantitatea  de  G.  Kal  consu­
      trîngă  la  m inim   puterea  şi  pen­  legislativă.  Am  fost  confruntaţi   ai  acestei  facultăţi.  C ît   valorau   tim pul  dictaturii  ceauşiste,  studenţi­  m ată  într-o   lună  de  zile  şi  nu  apa
                                                                                                 mea  din  laşi  m anifesta  şi  cerea  ;
      tru   ca  judecătorii  să  fie  coborîţi   cu  o  seam ă  de  acte  norm ative   diplom ele  lor,  s-a  văzut  din  con­  „Lum ină  ca  să-nvăţăm ,   caldă,  p reparată  de  către   punctele
      la  nivelul  unor  slujbaşi  m ărunţi  aberante,  cu  incrim inarea  unor   ţinutul  şi  form a   răspunsurilor,   şi  apă  să  ne  spălăm    term ice,  conform   actelor   norm ative
                                                                                                                               în  vigoare.
        Am  spus-o  recent  şi  sînt  ne­  fapte  lipsite  de  im portanţă  cum   dar  cred  că  şi  orice  test  profe­  în   oraşul  Brad  şl  acum ,  ca  şi  In   Nu  s-a  ţinut  cont  nici  de  propu­
      voit  să  repet  că  toate  dictaturile   ar  fi  aşa-zisa  stocare  de  produ­  sional  de  nivelul  anului  I  ar  fi   trecut,  apa  caldă  se  distribuie  de   nerile  locatarilor  de  a  se  racorda  mal
      au  u rît  justiţia.  C hiar  rînduite   se  alim entare,  sustragerea  unor   dezvăluit  im postura  celor  care  nu   două  ori  pe  săptăm ină  şi  atunci  cu   m ulte  reţele  de  conducte  la  cîte  un
                                                                                                 restricţii.  Asta  ar  fi  cum   ar  mai-  fi.
      la  coada  „organelor  de  stat"  in­  cantităţi  m inore  de  cereale  ş.a.   s-au  sfiit  să  se  prevaleze  de  un   locuitorii  oraşului  rezoivindu-şi-  cu   punct  term ic,  pentru  a  m ai  dim inua
                                                                                                                               fierbinţeala  apei,  care  distruge  gar­
      stanţele  pronunţau  mii  şi  zeci  de   In  paralel,  s-a  adoptat  un  sistem   statut  fără  acoperire.  oarecare  adaptări,  treburile  gospodă­  niturile  la  instalaţiile  de  apă  do  la
      mii  de  hotărîri,  fiind  im posibilă   absolut  ineficient,  restrictiv  şi   Din  păcate  dorinţa  de  afirm a­  reşti,  mai  greu  descurcindu-se  gospo­  baia  şi  bucătăria  locatarilor,  provo-
                                                                                                 dinele,  care  au  nevoie  zilnic  de  apă
      ingerinţa  în  judecarea  fiecăreia   iraţional  de  sancţionare  a  m i­  re  şi  de  studiu  a  celor  puţini  a   caldă  la  bucătărie.  cînd  şi  frecvente  inundaţii  în  blocuri la
                                                                                                                                Iată  .m otivele  pentru  care  noi
      dintre  pricini.  Sînt  sigur  că  pu­  norilor  şi  a  altor  categorii  de   fost  sistem atic  frînată  de  crite­  Cu  toate  restricţiile  de  m ai   sus,   Brad,  plătim   apa  caldă  cu  50  de  lei
                                    infractori.  Periodic,  s-au  em is  în                      la  Brad,  apa  caldă  costă  $0  dc  lei   de  persoană  pe  lună.  Cum  sc  descurcă
      ternicii  zilei  aveau  viziunea  e-                         riile  de  prom ovare  bazate   în                          oare  cei  care  au  cîte  5—6  şi  m ai  m ulţi
                                    scop  vădit  propagandistic  decre­  mod  prioritar  pe  dosarul  personal   de  persoană  pe  lună.  Com parativ,  cu
      nervantă  a  licăririi  batjocoritoa­  te  de  am nistie  şi  graţiere  care   şi  exclusiv  pe  aprobarea  orga­  alte  oraşe  din  ţară.  unde  apa  caldă   m em bri  în  fam ilie ?  Ce  au  de  spus
                                                                                                                               organele  com petente  ?
      re  din  privirile   profesioniştilor   anulau  efectele  m ăsurilor  luate   nului  politic.  se  distribuie  zilnic,   preţul   ei   la  MI HAI  POPOVICI
      dreptului  atunci  cînd  enunţau   contra  delicvenţilor.     Iată  deci  „m oştenirea".   Ne
      cu  em fază  .pentru  urechile  lu­  Instituţia  a  fost  lovită  în  în ­  revine  m isiunea,  deloc   simplă,   I                                 |
                                     săşi  funcţionalitatea  ei.   Chiar
      mii,  principii  care  le  provocau                          de  a  privi  cu  obiectivitate  pozi­  j   în trep rin d erea  m ică                 r
                                     aici,  în  Deva,  instanţele  au  fost   ţia  noastră  de  astăzi,  partea  în ­
      de  fapt  repulsie  şi  pe  care  nu
                                     evacuate  peste  noapte  din  imo­  sorită  şi  cea  um broasă,  paşii  pe
      aveau  de  gînd  să  le  respecte.  bilul  construit  pentru  ele   în   care  i-am  făcut  sau  nu,  într-un   j   K ad ett-T eleco m   M D       j
        S-ar  putea  ca  faptul  să  pară   anul  1898  şi  au  ajuns  să  lucreze   cuvînt,  ce  se  află  în  talgerele   »   Execută :  activităţi  de  interm ediere  comisioane,  proiectări  şi *
                                     în  clădiri  insalubre  şi  dărăpănate,
      de  dom eniul  anecdotei,  dar  da­                          balanţei.                     |   execuţii  lucrări  de  telecom unicaţii  pentru  sectorul  economic  de  stat, |
                                     dispersate  în  toate  cele   patru
      că,  intîm plător,  ne  cade  în  m înă                                                    J societăţi  comerciale.  întreprinzători  particulari,  activităţi  de  con-1
                                     vînturi.                             Dr.  IULIU  KUTAŞ       sulting  şi  asistenţă  tehnică.                        £
      o  listă  a  oricăruia  dintre  guver­                                                     I
                                      S-ar  putea  scrie  destule  şi  des­   preşedintele           Relaţii  la  telefon ;  956/17152  între  orele  16  şi  20.   |
      nele  anterioare,  trebuie  să  cobo-   pre  felul  în  care  s-a  izbit  în   T ribunalului  judeţean
      rîm   pînâ  prin  zona  com itetului  corpul  m agistraţilor.           H unedoara
                                                                   l-am   votat  pe  M itterand,   dar   Informaţii
                                                                   pentru  că  a  cîştigat  în  alegeri  şi
                 SCRISORI  PE  ADRESA                              e  şeful  statului,  îl  respect".  Cînd   deloc  plăcute
                                                                   vom  ajunge  să  respectăm   şi  noi
                s L  REDACTORULUI  ŞEF                             pe  cei  aleşi,  d-lor   „Indepen­
                                                                   denţi" ?  Şi  vreau  să  mai  spun
                                                                   un  lucru  pe  care  d-voastră  l-aţi   Sîntcm   inform aţi  de  dl.  Sorin
                                                                   uitat :  Ca  să  credem  cît  de  cît   H aţeganul  că  în  Haţeg  nu  func­
        Nu  am   nim ic  îm potriva  liber­  o  certă  lovitură  de  stat,  date  si­  spuneţi-ne  cine  sînteţi  pentru  că
       tăţii  de  opinie  (chiar  am   dorit-o   gure  de  Ia   un   securist   sau   după  num e  nu  însem naţi  nimic   ţionează  nici  un  telefon  public...
       atîta  am ar  de  ani  !),  nu  am  ni­  S.R.I.-st,  ca  pe  pagina  a  patra             N evenindu-ne  să  credem   —  su­
      m ic  îm potriva  partidelor  de  orice   să  afirm e  cu  tărie  că  i-a  fost   pentru  cei  mulţi.  punem   faptul  în  sine   atenţiei
       fel  ,în  schim b  am  atîtea  „ofuri"   nu  ştiu  cui  furată  revoluţia.  A-   Pe  academ icianul  A.  Bîrlădea-   cititorilor  pe  care  îi  rugăm   să
       îm potriva  celor  care  profitînd  de   cesta  este  un  aspect  al  ziarului,   nu  îl  faceţi  „senil"  şi  cu  „şapte
       faptul  că  nu  m ai  sînt  cenzuraţi   pe  care,  sincer,  aş  dori  să-l  văd   pagini  publicate",  lăudîndu-1  în   infirm e  sau  să  confirm e  ştirea...
       publică  tot  felul  de  bazaconii.   transform at  în  caiete   pentru   schimb  pe  C.  Coposu  deşi  mi  se   v   •
       Nu  sînt  pentru  îngrădirea  opi­  copii.                                                 Din  aceeaşi  sursă  aflăm   că  o
       niei  unuia  sau  altuia,  dar  puţină   înainte  de  alegerile  din  mai   pare  că  prim ul  e  mai  tînăr,  cît
       decenţă  şi  aulocenzură  m orală   am  fost  în  turneu  în  Franţa  cu   despre  pregătire  ce  să  mai  vor­  defecţiune  buclucaşă  care  durea­
       ar  trebui  să  fie  !  Se  asociază  trei   ansam blul  „Getusa"  şi  printre   bim.  „Personalităţi"  m arcante  şi   ză  de  mai  bine  de  un  an  la  in­
       ţipi  ,scot  un  ziar  şi  apoi  dau  în   discuţiile  avute  cu  cetăţenii  fran­  babalîci  am  mai  avut  în  con­  stalaţia  de  apă  de  pe  scara  C  a
      stînga  şi-n  dreapta,  îm bîcsindu-ne   cezi,  norm al,  s-a  discutat  şi  poli­         blocului  1  ABC  din  Haţeg  —
      m intea  cu  tot  felul  de  nerozii,   tică,  ei  fiind  foarte  m iraţi  de   ducerea  acestei  ţări  şi  am  văzut
       de  m ulte  ori  contrazicîndu-se  în   ceea  ce  se  întîm plă  în   Piaţa   unde  am   ajuns  !  Aşa  că  mai  lă­  face  ca  locatarii  să  fie  lipsiţi  cu
      acelaşi  num ăr.               U niversităţii.   M i-au   răm as  în   saţi  laudele  la  adresa  lor.  Prea   totul  de  apă  caldă.  Dvs.  vă  vine
        Să  vă  dau  un  ex e m p lu :  m inte  cuvintele  unui   profesor   um blaţi  cu  dedesubturi,  dom ni­  să  credeţi  că  G.C.L.-ul  din  lo­
        Z iarul  „Independent"  (mă  rog   universitar  de  la  F acultatea  din   lor !         calitate  răm îne  de  un  an  de  zile
      aşa-.şi  zic  ei),  scrie  în  nr.  31,  dc  Renne  care  ne-a  spus :  „—   Nu  ION  CÎNDROI  im pasibil ?  Răspunsul  e  că  da...
                                                         bani  am,  ce-i                                         nu-i minciună/'
                                      GIUNA                        anum e  ci  scriu  pentru  Dvs.  se  apreciază  talentul  Dvs.,  adică   cum  de  reuşiţi  să  găsiţi  tim p  şi
                                                                     —  Au  fost,  au  fost   zvonuri   ce  salariu  şi  onoare  aveţi ?  pentru  feciorul  Dvs.  de  15  ani,
                                       III.  —  Cum  aşa ?         destule.  Ăsta  c  unul  din  ele.  Ce   —  Da,  bani  am,  ce-i   drept,   V ahtang ?  Povestiţi-ne  ceva  şi
                                       —  Pentru  că  n-am   găsit,  deo­  să  vă  spun ?  Uneori,  înlr-adcvăr,   nu-i  m inciună.  Dar  partea  leu­  despre  el.
                                     cam dată,  un  bărbat  care  să  coin­  nu  pot  alege  cuvînlul  potrivit,   lui  o  constituie  totuşi  nu  ono­  —  Aş  vrea  desigur,  să-i  acord
                                     cidă  cu  închipuirile  mole  despre   doar  lim ba  rusă  şi  cea  asiriană   rurile  do  la  tratări,  nici  pe  de­  lui  Vaho  mai  m ult  tim p   deeît
                                     ideal.  Eu  aparţin  lumii.  îi  re­  diferă  atît  de  nulii  !  Dar  în  ge­  parte !  Pictez  tablouri  care  sc   reuşesc  in  realitate.  E  un  băiat
                                     fuz  pe  toţi  m irii.  Dar  ştiţi  citi   nere  scriu  singură.  Ţinînd  cont,   cum pără,  scriu  versuri  care  se   foarte  talentat,  cred  eu.   Pic­
                                     ara  avut ?                   desigur  de  sfaturile  poeţilor  pro­  publică  şi  se  editează  şi  au  priză   tează.  A re  trei  tablouri  curioa­
                                      —  N um iţi-i  pe  vreo  cîţiva.  fesionişti.   Andrei   Demctriev   la  cititori  (pentru  un  grupaj  de   se.  Eu  m ă  ţin  de  capul  lui  să
                                      —  Poftim .  Robert  de   Niro,  chiar  îmi  aducea  cărţi   despre   versuri  publicat  în  vreo  revistă,   mai  picteze  unul.  (Ride).  Prin  a-
                                     K ris  K ristofersson,  John   Dal-  teoria  versificării.  Scrierea  ver­                prilie  1986  el  mi-a  a rătat  Un  ta­
                                     ver.                          surilor  e  o  delectare.  Am  setis   spre   exem plu,  mi  se   plătesc   blou  proaspăt  pictat,  al   cărui
                                      —  A veţi  m ulţi  prieteni  printre   la  vreo  12  volume,  şi  nu  num ai   400—500  dc  ruble)...  în   C entru   sens,  atunci,  nu  l-am   înţeles.  Se
                                     intelectualitatea  creatoare.  V-au   dc  versuri,  ci  şi  proză  fantastică,   prim esc  la  egal  eu  ceilalţi  cola­  făcea  că  un  nor  intră  în  gurile
                                     dedicat  versuri  R obert  Rojdest-   şi  parabole.         boratori  —  o  mie  pe  lună.  Sîn-   oam enilor  lntr-acceaşi  lună  s-a
                                    venskii,  A ndrei  V ornesenskii  şi   — D-na Giuna, sînteţi un om ne­  tem   3G  şi  toţi  îm preună  cîştigăm   declanşat  tragedia  de  la   Cer-
                                    m ulţi  alţii.  Cer  scuze,  d ar  bîn-   preţuit,  aveţi  mîini  de  aur.  Aţi   36  dc  mii  pe  lună.  nobîl.   (va  urm a)
                                    tuia  un  zvon  detestabil  ciyn  că  salvat  atîtea  vieţi  omeneşti.  Cum  —  în   asem enea  învălm ăşeală  MERCIJRY
   1   2   3   4