Page 3 - Calauza_1991_49
P. 3
CALAUZA • NR. 49 • 1991 Pag. 3
///• STATUL DE DREPT Şl JUSTIŢIA „Vă mu Iţă in im frumos c-aţi
,,România are în prezent cel mai venit şi-n casa noastră"!
Colegii de lâ redacţiile „Că- ianuarie 1991 — la foarte pu-
mic număr de judecători..." lăuza" şi E ditura „M ileniul ţine zile de sărbătoarea Bote-
T rei“, precum şi cei de la A- zului Dom nului N ostru Iisus
genţia „T ransilvania Press" Hristos. Ne am intim cu la-
A rticolul precedent din scria de stat al apelor sau a cine ştie Prim a lovitură a constat in sînt alătu ri de Dl. M iron Ţie crim i în ochi de aceea care
celor pe care, cu am abilitate, le cărui organism de coordonare a epurarea m ajorităţii judecători în greaua încercare a pierderii atunci cînd a fost vizitată de
găzduieşte săptăm înalul „C ălău irigaţiilor pentru a găsi M iniste lor şi înlocuirea acestora cu ca m am ei sale. M am a domniei sale utl Srup de scriitori şi ziarişti
za" se încheia cu trei întrebări rul justiţiei. Ne am intim — cu dre fără pregătire elem entară de - , , — ne sp u n ea: „Vă m ultăm im i
Sub paravanul propoziţiilor inte doza respectivă de am ărăciune cultură generală şi trecute doar EM ILIA ŢIC - născută la da- frum os £„aţi ven’it şi.„ ' casa
rogative se înghesuie, parcă într-o şi m aliţie — de „m ăreţele" de prin nişte cursuri scurte de „spe ta de 28 octom brie 1905 in sa- noastră !“. Fie-i ţărîn a uşoară 1
ap aren tă dezordine, o întreagă m onstraţii organizate la săi bă- cialitate". Apoi, cînd şi aceştia tul Boz, a decedat în data de 9 şi Dumnezeu s-o ierte ! \
istorie a um ilinţelor suferite de torile naţionale şi, im plicit, de au ieşit din scenă prin pensionări
m agistratura rom ână, acte de protocolul (com parativ prin se sau în alt mod, a început acţiu
curaj şi, uneori, de supunere, fi veritate doar cu cel de la curtea nea de reducere a personalului :
guri odioase şi am eninţătoare din Spaniei m edievale) care funcţio în prezent Rom ânia are cel m ai
ap aratu l care ne supraveghea. Ne na atunci. Personalul instanţelor mic num ăr de judecători în ra Cit costă apa caldă în oraşul Brad
sună în urechi fraze agram ate era aşezat inevitabil p rin tre ul port cu toate celelalte state eu
îm pănate cu term eni juridici tim ele coloane, aşa îneît să aibă ropene.
Brad este foarte scum p. Nim eni nu
pron u nţaţi anapoda, veşnicele cri tim p suficient să bată pasul pe Locurile la facultăţile de drept dă nici-o explicaţie şi nu U nici-un
tici şi nem ulţum iri, referiri tă loc prin arşiţă sau ploaie, iar au scăzut dram atic, dar, peste Viaţa de zi cu zi fel de m ăsuri, deşi acest lucru s-a
ioase la neînţelegerea unor co trecerea prin faţa tribunelor să noapte, ne-am trezit cu o m ulţi a românilor cerut în toate adunările generale ale
m andam ente înalte pe care re se producă în preajm a încheie me de „jurişti". Nu ştim dacă A sociaţiilor de Locatari d\n oraş.
A rătăm că pe perioada de vară ana
fractarii judecători nu vor cu rii supliciului. cititorii reţin aspecte ale proce caldă este dirijată pe conducte aşa
nici un chip să le priceapă. R evenind însă la politica de selor post revoluţionare trans Apa caldă şl ilum inatul sînt argu cum vine ea de la uzina term ică din
Din viziunile de coşm ar se liberată, practicată contra jus mise la televizor, însă mi s-a m ente pentru aprecierea gradului de G urabarza — nu fierbinte, ci cloco
tită la 120 de grade, fără ca punctele
desprinde însă un plan bine gîn- tiţiei, putem afirm a că principa părut sim ptom atic că m ajorita civilizaţie a cetăţenilor unei ţări, ca şi term ice să intervină pentru a o
cantitatea de săpun consum ată. Sînt
dit şi o acţiune perfect orchestra lul m ijloc de îngrădire a aces tea foştilor galonaţi — la propriu articole de care populaţia nu se poate dim inua.
In felul acesta, locatarii blocurilor
tă pentru ca justiţiei să i se res- teia l-a reprezentat activitatea sau la figurat — erau absolvenţi lipsi. Aşa se explică faptul că pe plătesc cantitatea de G. Kal consu
trîngă la m inim puterea şi pen legislativă. Am fost confruntaţi ai acestei facultăţi. C ît valorau tim pul dictaturii ceauşiste, studenţi m ată într-o lună de zile şi nu apa
mea din laşi m anifesta şi cerea ;
tru ca judecătorii să fie coborîţi cu o seam ă de acte norm ative diplom ele lor, s-a văzut din con „Lum ină ca să-nvăţăm , caldă, p reparată de către punctele
la nivelul unor slujbaşi m ărunţi aberante, cu incrim inarea unor ţinutul şi form a răspunsurilor, şi apă să ne spălăm term ice, conform actelor norm ative
în vigoare.
Am spus-o recent şi sînt ne fapte lipsite de im portanţă cum dar cred că şi orice test profe în oraşul Brad şl acum , ca şi In Nu s-a ţinut cont nici de propu
voit să repet că toate dictaturile ar fi aşa-zisa stocare de produ sional de nivelul anului I ar fi trecut, apa caldă se distribuie de nerile locatarilor de a se racorda mal
au u rît justiţia. C hiar rînduite se alim entare, sustragerea unor dezvăluit im postura celor care nu două ori pe săptăm ină şi atunci cu m ulte reţele de conducte la cîte un
restricţii. Asta ar fi cum ar mai- fi.
la coada „organelor de stat" in cantităţi m inore de cereale ş.a. s-au sfiit să se prevaleze de un locuitorii oraşului rezoivindu-şi- cu punct term ic, pentru a m ai dim inua
fierbinţeala apei, care distruge gar
stanţele pronunţau mii şi zeci de In paralel, s-a adoptat un sistem statut fără acoperire. oarecare adaptări, treburile gospodă niturile la instalaţiile de apă do la
mii de hotărîri, fiind im posibilă absolut ineficient, restrictiv şi Din păcate dorinţa de afirm a reşti, mai greu descurcindu-se gospo baia şi bucătăria locatarilor, provo-
dinele, care au nevoie zilnic de apă
ingerinţa în judecarea fiecăreia iraţional de sancţionare a m i re şi de studiu a celor puţini a caldă la bucătărie. cînd şi frecvente inundaţii în blocuri la
Iată .m otivele pentru care noi
dintre pricini. Sînt sigur că pu norilor şi a altor categorii de fost sistem atic frînată de crite Cu toate restricţiile de m ai sus, Brad, plătim apa caldă cu 50 de lei
infractori. Periodic, s-au em is în la Brad, apa caldă costă $0 dc lei de persoană pe lună. Cum sc descurcă
ternicii zilei aveau viziunea e- riile de prom ovare bazate în oare cei care au cîte 5—6 şi m ai m ulţi
scop vădit propagandistic decre mod prioritar pe dosarul personal de persoană pe lună. Com parativ, cu
nervantă a licăririi batjocoritoa te de am nistie şi graţiere care şi exclusiv pe aprobarea orga alte oraşe din ţară. unde apa caldă m em bri în fam ilie ? Ce au de spus
organele com petente ?
re din privirile profesioniştilor anulau efectele m ăsurilor luate nului politic. se distribuie zilnic, preţul ei la MI HAI POPOVICI
dreptului atunci cînd enunţau contra delicvenţilor. Iată deci „m oştenirea". Ne
cu em fază .pentru urechile lu Instituţia a fost lovită în în revine m isiunea, deloc simplă, I |
săşi funcţionalitatea ei. Chiar
mii, principii care le provocau de a privi cu obiectivitate pozi j în trep rin d erea m ică r
aici, în Deva, instanţele au fost ţia noastră de astăzi, partea în
de fapt repulsie şi pe care nu
evacuate peste noapte din imo sorită şi cea um broasă, paşii pe
aveau de gînd să le respecte. bilul construit pentru ele în care i-am făcut sau nu, într-un j K ad ett-T eleco m M D j
S-ar putea ca faptul să pară anul 1898 şi au ajuns să lucreze cuvînt, ce se află în talgerele » Execută : activităţi de interm ediere comisioane, proiectări şi *
în clădiri insalubre şi dărăpănate,
de dom eniul anecdotei, dar da balanţei. | execuţii lucrări de telecom unicaţii pentru sectorul economic de stat, |
dispersate în toate cele patru
că, intîm plător, ne cade în m înă J societăţi comerciale. întreprinzători particulari, activităţi de con-1
vînturi. Dr. IULIU KUTAŞ sulting şi asistenţă tehnică. £
o listă a oricăruia dintre guver I
S-ar putea scrie destule şi des preşedintele Relaţii la telefon ; 956/17152 între orele 16 şi 20. |
nele anterioare, trebuie să cobo- pre felul în care s-a izbit în T ribunalului judeţean
rîm pînâ prin zona com itetului corpul m agistraţilor. H unedoara
l-am votat pe M itterand, dar Informaţii
pentru că a cîştigat în alegeri şi
SCRISORI PE ADRESA e şeful statului, îl respect". Cînd deloc plăcute
vom ajunge să respectăm şi noi
s L REDACTORULUI ŞEF pe cei aleşi, d-lor „Indepen
denţi" ? Şi vreau să mai spun
un lucru pe care d-voastră l-aţi Sîntcm inform aţi de dl. Sorin
uitat : Ca să credem cît de cît H aţeganul că în Haţeg nu func
Nu am nim ic îm potriva liber o certă lovitură de stat, date si spuneţi-ne cine sînteţi pentru că
tăţii de opinie (chiar am dorit-o gure de Ia un securist sau după num e nu însem naţi nimic ţionează nici un telefon public...
atîta am ar de ani !), nu am ni S.R.I.-st, ca pe pagina a patra N evenindu-ne să credem — su
m ic îm potriva partidelor de orice să afirm e cu tărie că i-a fost pentru cei mulţi. punem faptul în sine atenţiei
fel ,în schim b am atîtea „ofuri" nu ştiu cui furată revoluţia. A- Pe academ icianul A. Bîrlădea- cititorilor pe care îi rugăm să
îm potriva celor care profitînd de cesta este un aspect al ziarului, nu îl faceţi „senil" şi cu „şapte
faptul că nu m ai sînt cenzuraţi pe care, sincer, aş dori să-l văd pagini publicate", lăudîndu-1 în infirm e sau să confirm e ştirea...
publică tot felul de bazaconii. transform at în caiete pentru schimb pe C. Coposu deşi mi se v •
Nu sînt pentru îngrădirea opi copii. Din aceeaşi sursă aflăm că o
niei unuia sau altuia, dar puţină înainte de alegerile din mai pare că prim ul e mai tînăr, cît
decenţă şi aulocenzură m orală am fost în turneu în Franţa cu despre pregătire ce să mai vor defecţiune buclucaşă care durea
ar trebui să fie ! Se asociază trei ansam blul „Getusa" şi printre bim. „Personalităţi" m arcante şi ză de mai bine de un an la in
ţipi ,scot un ziar şi apoi dau în discuţiile avute cu cetăţenii fran babalîci am mai avut în con stalaţia de apă de pe scara C a
stînga şi-n dreapta, îm bîcsindu-ne cezi, norm al, s-a discutat şi poli blocului 1 ABC din Haţeg —
m intea cu tot felul de nerozii, tică, ei fiind foarte m iraţi de ducerea acestei ţări şi am văzut
de m ulte ori contrazicîndu-se în ceea ce se întîm plă în Piaţa unde am ajuns ! Aşa că mai lă face ca locatarii să fie lipsiţi cu
acelaşi num ăr. U niversităţii. M i-au răm as în saţi laudele la adresa lor. Prea totul de apă caldă. Dvs. vă vine
Să vă dau un ex e m p lu : m inte cuvintele unui profesor um blaţi cu dedesubturi, dom ni să credeţi că G.C.L.-ul din lo
Z iarul „Independent" (mă rog universitar de la F acultatea din lor ! calitate răm îne de un an de zile
aşa-.şi zic ei), scrie în nr. 31, dc Renne care ne-a spus : „— Nu ION CÎNDROI im pasibil ? Răspunsul e că da...
bani am, ce-i nu-i minciună/'
GIUNA anum e ci scriu pentru Dvs. se apreciază talentul Dvs., adică cum de reuşiţi să găsiţi tim p şi
— Au fost, au fost zvonuri ce salariu şi onoare aveţi ? pentru feciorul Dvs. de 15 ani,
III. — Cum aşa ? destule. Ăsta c unul din ele. Ce — Da, bani am, ce-i drept, V ahtang ? Povestiţi-ne ceva şi
— Pentru că n-am găsit, deo să vă spun ? Uneori, înlr-adcvăr, nu-i m inciună. Dar partea leu despre el.
cam dată, un bărbat care să coin nu pot alege cuvînlul potrivit, lui o constituie totuşi nu ono — Aş vrea desigur, să-i acord
cidă cu închipuirile mole despre doar lim ba rusă şi cea asiriană rurile do la tratări, nici pe de lui Vaho mai m ult tim p deeît
ideal. Eu aparţin lumii. îi re diferă atît de nulii ! Dar în ge parte ! Pictez tablouri care sc reuşesc in realitate. E un băiat
fuz pe toţi m irii. Dar ştiţi citi nere scriu singură. Ţinînd cont, cum pără, scriu versuri care se foarte talentat, cred eu. Pic
ara avut ? desigur de sfaturile poeţilor pro publică şi se editează şi au priză tează. A re trei tablouri curioa
— N um iţi-i pe vreo cîţiva. fesionişti. Andrei Demctriev la cititori (pentru un grupaj de se. Eu m ă ţin de capul lui să
— Poftim . Robert de Niro, chiar îmi aducea cărţi despre versuri publicat în vreo revistă, mai picteze unul. (Ride). Prin a-
K ris K ristofersson, John Dal- teoria versificării. Scrierea ver prilie 1986 el mi-a a rătat Un ta
ver. surilor e o delectare. Am setis spre exem plu, mi se plătesc blou proaspăt pictat, al cărui
— A veţi m ulţi prieteni printre la vreo 12 volume, şi nu num ai 400—500 dc ruble)... în C entru sens, atunci, nu l-am înţeles. Se
intelectualitatea creatoare. V-au dc versuri, ci şi proză fantastică, prim esc la egal eu ceilalţi cola făcea că un nor intră în gurile
dedicat versuri R obert Rojdest- şi parabole. boratori — o mie pe lună. Sîn- oam enilor lntr-acceaşi lună s-a
venskii, A ndrei V ornesenskii şi — D-na Giuna, sînteţi un om ne tem 3G şi toţi îm preună cîştigăm declanşat tragedia de la Cer-
m ulţi alţii. Cer scuze, d ar bîn- preţuit, aveţi mîini de aur. Aţi 36 dc mii pe lună. nobîl. (va urm a)
tuia un zvon detestabil ciyn că salvat atîtea vieţi omeneşti. Cum — în asem enea învălm ăşeală MERCIJRY