Page 1 - Calauza_1991_50
P. 1
IIS 8 Q S B B !
Sfipiămînal independent do opinie şi informare I ANUL II • NR. 50 pagini
-srsBSr!»
FOARTE IMPORTANT PENTRU POPOR V. DRÎNCENI ANUNŢĂ PE
COLABORATORUL n o s t r u
1 17 ianuarie 1901, la o- TOŢI PRIETENII „CĂLĂU
' rele două şi 30 min. în- A _____ ZEI" CĂ ÎN D ATA DE 1 FE
] cepe acţiunea „Furtună Intre Tîrgu Mureş şi BRUARIE 1991 — PUBLICA
. in de.şcrt“, acţiune avia- ŢIA NOASTRĂ ÎMPLINEŞTE
| tică în care .avioane a- UN AN DE ZILE DE APA
şi
J mericane, britanice rai- Strasbourg- legea pâmîntului RIŢIE NEÎNTRERUPTĂ...
j saudite atacă, în
I duri scurte şi rapide Ira-
j kul. Sint distruse o se- zarea celor două rapoarte soli
I rie de baze aeriene şi cronica citate de Consiliul Europcâ în
' antirachete. Garda milî- vederea acordării României Sta
| tară a lui Sad dam Hus- £ P A R L A M E N T A R tutului de invitat special. Nouă
. sein a fost ncutilizu- ni s-a refuzat odată acest pri
I lă. Fotoreporterii şi zia- vilegiu (sau drept) decizia a-
J rlştii sint supuşi rigori- Săptăm.-na parlamentară a mînindu-So pentru sfîrşitul lunii
| lor militare. Georges debutat cu o confruntare între
I Bascii declară : „Ne a- legislativ şi executiv, <1-1 Petre ianuarie. Dar pentru a intra pe
J flăin într-un moment ordinea de zi era necesar să de
| istoric. Acela dc a re- itoman, atacînd (din nou) pe Cei punem rapoartele referitoare la
' stabili o nouă ordine doi preşedinţi, răspunsul d-lor evenimentele de la Tg. [Mureş
| mondială, în care să na Alexandru lSîrlădeanii şi Dan
, mai guverneze legea Marţian nniinîndu-se piuă la şi a celor din 13—15 iunie, cel
I junglei1*. Ilussein spu- tîrziu piuă Ia 17 ianuarie. Dar
; n e: „Victoria este a revenirea preşedintelui Ilieseu (Continuare in pag. a 2 a)
I noastră cu ajutorul lui în ţară. Motivul atacului guver DUMITRU AlîMĂ*şESCU
Alah".
namental, îl constituie nefinali
I
Cronica CONCURSUL NOSTRU PENTRU PRINDEREA P F, SPIONI
SS
de război îţi răspund numai dacă nu eşti şpion...
99
Holul Primăriei din Petroşani. fuza să vorbeşti cu nune ? Vest am fost pină-n Tatra.„
I Al doilea atac. Sînt Och.esc un domn in virstă. După — Da... — Cum era la ruşi ?
; lovite aeroportul si pa- felul cum arată — ori are un ne — Păi, arăt eu a spion ? — .'şpioui peste tot. N-am avut
latul de reşedinţă u lui caz — ori este momîria.n. Mă a- — Spionii îs daţi dracului, se cu cine s.ă rie înţelegem. Ordinul
I Ilussein. Acesta este propii şi politicos îi spun c-aş schimbă de la oră la oră. Dar. ofiţerilor noştri era clar : „SA
> însă adăpostit într-un vrea să discutăm. Mai departe? văd că vorbeşti bine româneşte... NU LUĂM NIMIC DE LĂ CI
I loc sigur, un buncăr se- redau dialogul : — Cc aţi făcut la primărie ? VILI !
J creţ din Bagdad. Clădi- — ...Despre ce să discutăm 7 — Cu pensia asta de veteran.. — Cum v;\ numiţi ?
J rea Ministerului armatei — Aţi participat la al doilea — Aţi luat-o 7 — Nu-ţ< spun că nu m-ai con
irakiene este şi ea lovi-
— Cică să vin vineri din nou.
' tă de troi bombe, lîstc război ? — Aţi luptat în Ilusia ? vins că nu eşti şpion—
— Bem o vodcă 7
— Domnule — iţi răspund nu
| lovită şi o rafinărie, Un mai dacă nu eşli şpion şi dacă
’ grup de militari irakieni — Piu’ la Cotii Donului — (Continuare în pag. a 2 a)
I se predă forţelor aliate eşti român™ Unde-am degerat la picioare. Era VAI.ERIIT RĂUREĂNU
! trecLml în Arabia Sau- — Şi dacă aş fi spion — ai re zăpada de 80 cm. Dincoace in
dită. O parte din popii-
I laţia civilă se refugiază
( în Iran. Pentru prima Concurs pentru Cum se mai fuge in Franţa şi
dată. pa ecranele teîo-
' vizoarelor se pot urmări
| imagini in infrn-roşu găsirea unui pistol
s dintr-ur» război. ce se intimpiă acolo...
Mai mulţi cetăţeni
ne-au
| 18.01.1991, orele două propus să organizăm un con
. şi 15 min. ave loc pri- curs pentru găsirea pistolului Printre cele 9(1000 de cereri loc de a se instala in I-ranţa,
I mul atac al Irakului a- deţinut do Dr. Petru Groza de azil care au fost prezentate este deseori încălcată de refu
; supra Israelului cu şapte in momentul cirul ora marc anul acesta Oficiului de protec giaţii economici care fug de să
t rachete cu încărcătură şef. 'Premiul pentru eră care ţie a refugiaţilor şi apatrizilor, răcia şi mizeria din ţările lor.
J convenţională. Acesta i! va preda redacţiei noastre din Franţa (OFPRA), care atri Noile mijloace alocate de guvern
pentru OFERĂ, nu permis acce
| anunţă că va riposta este do 1 000 do franci... (nu buie statutul de refugia! politic, lerarea verificării cererilor şi re
sc găsesc şi noi veniţi.
Aceştia
« dar nu dă şi alte de- iei !)• sint imigranţii din Est. Conse perarea frnuduloşilor. Anumiţi
] talii. Apoi are loc şi al cinţă a noii situaţii internaţiona solicitanţi depun mai multe do
' doilea atac împotriva IN PAG A :t-\ PUTEŢI le, Românii (mal mult de 000 pe sare sub nume diferite, în de
curs dc c-iteva luni. Alţii reco-
} lui. Irakul lansează o CITI SCRISOARE V -FOSTU lună) şi Bulgarii afJucse m ma piază un scenariu tip, pe care
să. inlrînd clandestin graţie fi
' rachetă şi asupra Ara- LUI PREFECT Al. JUDEŢU lierei trenului Orient Expres. As lucrările publice Ie transmit de
LUI HUNEDOARA.
I bici Saudite. Forţele cunşi in plalfoi inele comparti ani de zile. Serviciul de informa
• multinaţionale terestre mentelor. clandestinii traversea ţi) francez, ajută Oî-TR A, care
J so pregătesc pentru atac. j NOT Ă \ ză Germania şi Austria pentru a acţionează in perfectă concordan
încerca să obţinu stalului de re
ţă cu toate prefectul ile din ţară.
Războiul a început. Am ieşit i [Uisch dcchiră : „Vom fugiat politic in franţa. Alt val permiţîiid localizarea filierelor
din apele Golfului şi in-aiu îm ’ învinge dar nu trebuie ţ Cronica lumii interlop care este prevăzut a sosi anul de imigraţie ilegaiâ : Români, dar
si Ilaitieui şi Laoţicni c-are viu
brăcat în doliu. Mi-am tras şi | să ne cuprindă euforia". 1 poate Îi sesizată ia rubri- ţ acesta este compus din sovie să umpte atelierele de confecţii
tici fugind de situaţia economi
voaleta. O picătură de ' in pen- ' c r o n i c a r i ca noastră „Călăuza vede ^ că dezastruoasă şi catastrofică a metalice ale şantierelor. Sosiţi
tru primii morţi... y tot*’ de pe pagina a l-a. ^ U.K.S.S., lingurii şi Albanezii pe aeroporturile din Bruxelles,
Cel mai neliniştitor râmine sub- Frankfurt, Roma sau Madrid, ei
continentul indian : sule de mii forţează frontierele in camion, iu
de indieni, pakistanezi şi locui tren sau chiar pe jos. Odată ce
tori ai Itangladesh-ului, rămaşi rerea de azil refuzată, 90 la suiă
LOULOU Zagdanski, a urmărit pas cu culoarea piciorulu i, pan foi fără lucru în urma invaziei Ku dintre ei pierd dreptul de mun
ziarist de la GLOBE, Stephan vadă sinii opulenţi, ciorapi de
weitului de către Irak, au fost
că rare le-a fost acordat pe iot
pas po unul dintre ultimilc scumpi, se plimbă într-o du obligaţi de împrejurări să pără timpul procedurii. Oficial, ei
NOTĂ REDACŢIEI : Atit din travestiuri ale prostituţiei bra minică pe B-dul Baligiiolles, cu sească zona Golfului. I’rca să trebuie să părăsească teritoriul
pricina faptului că semnatarul ziliene la Paris. Se numeşte canichc-ul său. O cheamă Lou raci pentru a rămîne în ţara lor.
rubricii „Intîmplărl de la casa Loulou are 33 dc ani şi este un lou. Cînd mă apropii, mă ac aceşti emigranţi sînt tentaţi de francez. Dar, in fapt. deşi ex
eu dame" se află pentru o pe ceptă imediat, dîndu-mi numă bogăţia şi promisiunea Europei pulzările s-au înmulţi! in aceas
rioadă în Israel (zona Golfului !} rul de telefon şi spunîndti-mi tă ultimă lună, numărul clandes
cît şi pentru a dovedi că şi alte Inti'mplări de la „Sînt toată a ta“. de A’e.st, Alunei când robinetele tinilor continuă să crească
mari publicaţii străine se ocu Luni seara, fixăm întîlnirea imigrării au fost oficiat închise
pă do viaţa damelor sau prosti casa cu dame într-un har pentru a face cu după 1971, procedura de azil po M V.M B D IM LEESCU
tuatelor —• publicăm începînd noştinţă mai serios. Contemplu ţ titi (după „Paris Vlahii")
litic-, care râmine singurul mij
din acest număr un reportaj cu consternare' pe I.oulou me
al unui reporter do la revista personaj ambivalcnl, f.iscinind tamorfozată. Nu sînt sigur că
franceză Globe — printre pros pe cel din jur. această femeie este şi un băr ţ In lumea astrologilor italieni |
tituatele de pe strada „Les Da- O tulburătoare femeie lînă- bat, dar cu siguranţă că în a- MARE ZVQU s-a zvonit că în sufletul lui *
r»es“ — în speţă — viaţa tra- râ, brună, cu ochii verzi, puv- (Cnntinuare in pag. a 3-a) l I Saddam Ilussein ar vieţui (să- S
vestitel Loulou— tînd o rochie frumoasă al că Traducere lăşlui) spiritul lui Mitice, Nu „
Timp de două săptămîni un rui decolteu adînc lasă să se D AN A ALDE V deţinesn deocamdată alte in- I
formaţii... ’