Page 2 - Calauza_1991_50

c ă l ă u z ă • , n h , se • î m i
f ..................r - '" “ Ţ - -r-Ţ T - - n -V-. - • r- i — i

m A C TU A LIT A T E : vind şl se cumpără lirtii ds
V ia ţa de zi cu zi a rom ânului valoare, devize convertibile
mărfuri!
tlirtiilc dc valoare (Stoetc tX-
Trenul C.M. 3070 ee pleacă logara ITA Brad. uneori pierzind grăbesc să prihdu legăturile auto changc), ca obiect de frauzaţle,
tlir» Arad la ora 23,54 şl af tre­ şi o jumătate do zi. Deci, chel­ Spre Abrud, Cimpeni, Cluj-Napo- reprezintă înscrisuri Care dove­
bui conform actualului mers al tuieli suplimentaro, nervi şi. aş- ca. Din punct dc vectcro social
trenurilor su ajungă la Gura- această legătură diredă intre Ju­ desc participarea la formare» o-
honţ, la ora 2,53 întîrzîo Intre deţe şl înspre centrul ţării este BURSELE DE VALORI nui capital. Ele oferă proprie­
7. 10, 13 minute, exact cit să nu deosebit de importantă şi avan­ tarului dreptul de a primi Cu­
mai prinzi trenul P — 3133 pe C.F.It.-uI — UN tajoasă. Dar ghinionul celor 7, 10, După instaurarea totalitaris­ poane (dividend) sau dc a incasa
direcţia Gurahonţ — Brad — M AM UT ÎNGHEŢAT 13 minute intîrziere se cere eli­ mului socialist, bursa a dispărut
Deva — Simeria, cu plecare din minat de către cei în drept prin pur-şi-simi>lu din economia ro­ dobînda.
Gurahonţ la ora 3,15. Călătorii ajungerea la timp în Gurahonţ De obicei aceste hfrlii de va­
ec vin dinspre Timişoara, Pe­ a tronului C.M. 3G79. Slot întir- mânească. O dată cu introduce­
riam, l'einac. Arad, Oradea, Sul­ teptare din vina Regulatorului zicri mici care generează neca­ rea economici de piaţă, ea re­ loare sint acţiunile (shure) ee
tana, Ineu, Sebeş pierd o legă­ de Circulaţie — mişcare Arad, zuri foarte mari. apare iminent. Dar pentru omul reprezintă O parte fixă şi di­
tură directă foarte bună. La fel care dirijează întârzierea trenu­ Cu mai mult simţ de răspun­ obişnuit din ţara noastră bursa nainte stabilă a capitalului unei
şi abonaţii înspre Ormindea, lui C.M. 3G79. Operatorii de aici societăţi. Cum le categorisim:
Băiţa, Stoeneasa, Chişcădaga, ar trebui să plătească din bu­ dere şi profesionalism Regulato­ noţiunea însăşi, pare o utopic! nominale, ordinare, la purtător,
Pauliş-Lunea înlîrzie iar cei pen­ zunarul lor călătorilor şi abona­ rul de circulnţic-mişcaro Arad Mai degrabă el a auzit doi.,
tru Deva nu mai ajung la ora ţilor inUrzieriie şi cheltuielile poate şi trebuie să rezolve ur­ bursa neagră dccît de instituţia prioritate, de fondator ctc. De
gent problema relatată pentru ca
G,20 în Deva, cît şi cei pentru suplimentare la autobuz cauza­ trenul C.M 3G79 să circule con­ propriu-zisâ. exemplu Banca Ion Ţiriae a O-
Simeria, nu mai pot prinde tre­ te din vina lor. Intîrzierea tre­ form planului de mers stabilit în cursul anului 1990 în Ro­
nul de G,32, călătorind cu oca­ nului C.M. 3G79, produce greutăţi de Departamentul Căilor Ferate. mânia au apărut primele burse ferit hîrtic dc valoare de fonda­
zii. fugind Intr-un suflet la Au- şi celor clin Brad care apoi se La reîntoarcere, trenul direct după O perioadă destul dc lungă. tor pentru 35 000 Iei.
C 2333. cu număr schimbat în CE ESTE BURSA ? (în numărul viitor despre:
P — 3131 Simeria — Deva —
Brad — Gurahonţ ce trebuie să Nimic mai simplu ! O institu­ Rolul şi funcţiile burselor) .
,.rn RĂSPUND NUMAI ajungă la ora 19,25 ]a destinaţie, ţie privată în cadrul căreia sc IF.B.
deseori intirzie şi ei pe traseu.
La Vaţn stă prea mult, ori
la
DACĂ NU EŞTI SPION,,.' Vîrl'urile este ţinut şi încurcat
din te miri ec. Legătura spre I
(Urmare din pag. 1) că s-a convins că nu-s spion, Arad (trenul C — 3GU2 cu ple­ i Angajări
/ îmi specifică — totuşi că dacă carea la ora 19,30 din Gurahonţ)
■— Nu beau cu spionii... îşi ia zborul iar sutele de călă­
îşi menţinea bănuiala eă aş 1'i I „Călăuza” angajea-
•— Iţi arăt legitimaţia... tori sint nevoiţi să aştepte ur­
şpion — vedeam cu pe dracu" !
— Arat-o ! mătorul tren personal direct Gu­ | ză un reporter de
— Ce părere aveţi de rege ? rahonţ — Arad (C — 3G7G) cu \ noapte. Condiţii : bun
O arăt. O pipăie. Se face că
— Să stea acolo unde e. plecare la ora 2,57, după mie­ | cunoscător al oame-1
priveşte cu atenţie — apoi spu­ zul nopţii şi sosirea la ora 5.5G
— Aţi fost miner ? ! nilor şi a celor mai
ne puţin jenat : — 31 de ani. în staţia C.F.R. Arad. Acestea
— Nu văd, nu mai văd... nu sint singurele aspecte. Ar tre­ | diverse medii — de
— Aş vrea totuşi să ştiu cine bui să vorbim apoi despre pier­ « la lumea interlopă
— Cîţi ani aveţi ?
m-a luat drept şpion ? derea legăturilor de către cei | la înalta societate,
— 71. care călătoresc de la Sebeş spre
— Pădure Miron... din Iscroni... j Se preferă eunoscă-
—Ce politică faceţi ? Buteni. ori Dezna — Moncasa,
— Pot să trec odată pe la I tori ai artelor mar-
— Politica mea este aceea să Ineu — Cermei sau din Sîntana
dumneata ? spre Grăniceri şi Oradea. j ţiale. Solicitările
mă lase-n pace să lucrez tere­
— Treci. Aproape m-am con Cind nu vor mai fi aceste mici J scrise vor fi depuse
nul, să cresc vilele pe care le ani Intîrzieri vor dispare şi neca­
vins că nil eşti şpion. Or’ cine î zilnic la redacţie. Nu
şi să fiu prieten eu statul... mai ştie — ăi fi mai al dracu­ zurile călătorilor. Aşteptăm cu
între timp — bem o vodcă. Nu lui ea ăia şi nu-mi dau eu sea­ nerăbdare ca mamutul acesta, * ne interesează virs-
nccplă să plătesc. îmi spune că ma. Insă dala viitoare (e con­ care csle C.I'.H.-ul, să sa dez­ Conferinţă de presă în Repu­ | ta şi trecutul.
gheţe. ■
are gradul de sergent-major şi trolez... ION COŢOI blica Găgăuză...
(Urmare din pag. 1) d-lui Mînzatu din comisie. trc.ut, vom prezenta doar unc­ că nil, atîta timp eît bugetul în zona dc mante, unde terenul
Am prezentat aceste fapte de­ ie din aspectele importante ale pentru acest an prevede un de­ agricol este insuficient. Există
în 13 ianuarie, cînd d-1 l’etrc oarece, miercuri 16 ianuarie, in legii, in jurul cărora s-au pur­ ficit de minimum 27 miliarde trupuri izolate de pădure, inclu­
Roman a adresat o scrisoare dc Adunarea Deputaţilor s-a pro­ tat de altfel, dezbateri furtu­ lei, care sigur vor fi înmulţite se în suprafeţele agricole, care
atenţionare celor doi preşedinţi, dus un incident mai puţin obiş­ noase in ambele camere. După de criza din Golf. Anularea da­ vor fi greu exploatate în sistem
ncp.stc rapoarte nu erau încă fi­ nuit : Grupul parlamentar al stabilirea căror persoane li sc toriilor nu consemnează pur şi industrial şi care vor fi prilej
nalizate. Deci griji întemeiate P.U.N.R. a cerut cu multă ve­ va atribui teren agricol, corpul simplu ştergerea lor cu burete­ de veşnice litigii. Au existat pă­
pentru d-1 prim-ministru care hemenţă prezentarea Raportului legislativ a trebuit să clarifice le, ci presupune ea aceste dato­ reri, chiar extreme, care susţi­
îşi pusese mari speranţe în a- Tg. Mureş, înainte dc a fi tri­ şi dc unde se va da acest te­ rii să fie plătite din bugetul sta­ neau împărţirea masivă a pădu­
juîorul Consiliului Europei. mis la Strasbourg. După o vio­ ren. Aşa cum precizam în cro­ lului către acele unităţi econo­ rilor, în ideca că ţăranii ştiu ei
Dar despre disputa Parlament lentă confruntare intre reprezen­ nica trecută, legea se referă în mice care au prestat servicii că­ să gospodărească pădurea. Pro­
— Guvern, vom avea desigur tanţii acestui grup parlamentar principal la terenurile aflate în tre CAP-uri şi care şi-nu înre­ blema c de fapt mai complicată.
prilejul să vorbim înfr-o altă şi preşedintele camerei, d-1 Dan posesia CAP-urilor, fiind excep­ gistrat aceste cheltuieli în pro­ Ţara noastră a pierdut an de
cronică, astăzi îiiccrcînd o pre­ Marţian, s-a ajuns la concluzia tate Fermele agricole de stat, priul buget. Există varianta, an, datorită linei exploatări ira­
zentare a Raportului Tg. Mu­ că Raportul să fie prezentat în sau mai exact spus, terenurile prevăzută de lege, ca acele bu­ ţionale, importante suprafeţo de
reş, care a fost, totuşi, finalizat. dnpă-amiaza aceleiaşi zile, în- dc stat. Nu vom mai insista a- nuri ale fostului GAP care nu pădure. Astăzi, pădurile însu­
Dar înainte de a prezenta con­ (r-o şedinţă comună tu Senatul. supra acestui aspect deşi exis­ pot fi împărţite (construcţii, a- mează circa 27 In sută din teri­
ţinutul acestui atit de aşteptat Dar, la reluarea lucrărilor, re­ tă încă multe clemente care iiimale, ctc.) să fie vinduto la toriul ţarii, ceea ec este foarte
document, cititorii noştri trebuie puţin, in comparaţie eu alte
să ştie că rapoartele au ajuns, ţări europene care an circa 40
pinu la urmă, în timp util la la sută dm suprafaţa ţării îm­
Strasbnurg, adică în dimineaţa pădurită. Diminuarea pădurilor
zilei de 17 ianuarie. Raportul Foarte Important pentru popor înseamnă un grav dezechilibru
13—15 iunie nu a fost finalizat, ecologic cu repercusiuni în regi­
deoarece o parte din membrii mul precipitaţiilor, climă, cali­
comisiei (aparţinînd unor parti­ tatea solului, purificarea aeru­
de din opoziţie) au refuzat să-I lui, ctc. Refnecrca pădurilor în­
semneze din motive mai mult prezentanţii P.U.N.R. protestea­ merită o cxplicilnre pentru a licitaţie, din banii obţinuţi ur- seamnă reducerea drastică pen­
sau mai puţin absurde, l’ ină Ia ză din nou, cerînd chemarea putea l'i înţeles spirilul legii. mîiul să fie plutite datoriile. tru cîteva decenii a exploatării
urmă s-a ales soluţia prezentă­ d-lui Ion Miiizatu. Parlamenta­ Două probleme, vrem să le de­ Bineînţeles, eă este posibil ca acestora, cu implicaţii economi­
rii a două rapoarte : unul npar- rii aprobă prin vot şi ex-proşe- taliem. Prima, este problema fondurile obţinute să nu acopere ce şi sociale destul de importan­
ţinind grupării majoritare sus­ dintele comisiei apare din... cu­ datoriilor CAP-urilor care Sc integral datoriile şi problema ră­ te. Spre exemplu în acest an
ţinută şj dc alte partide, şi altul lise. Prezenţa domniei sale este desfiinţează, cealaltă referin- mînc iarăşi norczolvntă. Ce este sc propune exploatarea a 19
redactat de grupul dc parla­ insă inutilă, deoarece după pre­ ilu-se la pădurile care au apar­ atunci de făcut ? milioane mc de lemn, din care
mentari de care aminteam. Fi­ zentarea Raportului (dc către ţinut unor persoane fizice. Sigur problema este complica­ 10 milioane pentru industria
nalizarea celor două, să le zi­ d-1 N.S. Dumitru, noul lider al tă, dar în nici un caz datoriile lemnului şi 3 milioane pentru
datoria
vedem ce e cu
Să
cem subrapoarlc s-a făcut abia comisiei) nu s-a trecut la dezba­ CAP-urilor. Mai iutii la cît se nu pot fi iertate atît timp cît foc. Necesarul de lemn este însă
în 1G ianuarie. Aceste docu­ teri şi astfel nu am aflat dacă o parte din aceste datorii s-au dc minimum 17 milioane pen­
mente, nu au mai fost prezen­ are o altă poziţie in ceea ce ridică aceste datorii ? Ei bine făcut pentru producţia agricolă tru industrie şi cea 5 milioane
datoriile sint nici mai mult, nici
tate Parlamentului, din lipsă priveşte concluziile anchetei. mai puţin dc 30 miliarde Iei, in din 1990, din care o marc parte pentru foe, iar potenţialul real
de... timp. stă in hambarele personale ale al pădurilor noastre este de 16
Raportul Tg. Mureş arc o is­ Asupra eonţintului Raportu­ condiţiile în care în ianuarie ţăranilor. Aşadar, cel puţin o milioane în total, ceea ce in-
torie mai lungă puţin. El a fost lui vom prezenta, cu un alt pri­ 1990, au fost iertate datorii dc parte din datoriile fostelor CAP- scainnă un marc deficit dc lemn
G0 miliarde
Ici. Aceste datorii
început şi finalizat cu mari di­ lej, un comentariu mai amplu. au fost, deci, făcute în 1990, uri vor trece în sarcina viitori­ ce poate fi acoperit doar din
ficultăţi de o comisie numită Totuşi, ca o primă impresie, do­ lor proprietari de terenuri agri­ import, cil un efort valutar con­
de fostul C.P.IJ.N. Preşedinte al cumentul prezentat este suficient justificate dc sistemul inadecvat cole. siderabil. Această veritabilă cri­
dc preţuri. Articolul 22,
refor-
comisei respective a fost numit de abil redactat pentru a mul­ ză a lemnului, a dus dc altfel
iniţial d-1 Gelu V’oican, funcţie ţumi pe toată lumea : Vatra Ro­ imilat de comisia agrară, propu­ Cea de-a doua problemă pc Ia scumpirea produselor din
preluată apoi de d-1 Ion Mînza- mânească, U.D.M.R. şi.... Consi­ ne simplu că aceste datorii să care o enunţăm, este cea a pă­ lemn de circa 4 ori.
fie anulate. Temeiul acestei pro­
tu. Ştim foarte bine că d-1 Min- liul Europei. Rămînc de văzut durilor. Legea prevedea, prin- In accslo condiţii, există ris­
puneri este lesne dc înţeles : a-
■zutu a făcut, cu multe luni în dacă şi Parlamentul va cădea dc ceste datorii nu pot fi puse în Ir-un articol nou propus dc co­ cul ca împărţind pădurile ţăra­
urmă. unele referiri la acest acord cu acest Raport, pentru sarcina viitorilor proprietari pen­ misiile de specialitate, că doar nilor, aceştia să fie tentaţi să
raport. A apărut chiar in presă, că cl va fi dezbătut probabil în tru că nu ei au făcut aceste da­ pădurile care au fost în pro­ le explodeze rapid pentru (te-
o variantă a unui aşa zis ra­ cursul săptămînii viitoare. I’ ină torii. Cineva va putea spune: prietatea comunelor să revină bîndirca unor cîştignri mari
imediate. Avînd în vedere toate
port a cărui autenticitate a fost atunci, cele două camere s-au „Acum 20 dc nni, eînd am adus la proprietarii (le drept. Deci,
pusă insă sub semnul întrebă­ întors la Legea fondului funciar, pămînt in colectivă, l-am adus vor exista păduri comunale, dar aceste elemente, Adunarea De­
putaţilor a
rii. Cert este că d-1 Mînzatu lucru pc care îl vom face şi noi fără datorii. Voi ni l-aţi folosit nu vor exista păduri în proprie­ oarecum do adoptat o soluţie
compromis, adică
(caro nu a făcut nici o precizare in următoarea jumătate a cro­ în tot acest timp, aţi luat fo­ tatea unor persoane fizice. Nu­
împroorictărirea cu 5000 mp de
privind raportul publicai) a în­ nicii. Cind dumneavoastră veţi loasele, iar acum ni-1 daţi îna­ mai că Adunarea Deputaţilor nu familie pc foştii proprietari, din
călcat clica muncii într-o comi­ citi aceste rînduri. Legea va fi poi cu datorii". Sigur, omul arc a fost de acord cu această re­ trupuri izolate sau In lizieră.
sie dc anchetă, făcînd publice u- probabil gata pentru a fi înain­ dreptate, dar sc pune întreba­ zolvare. Trebuie să dăm păduri Pentru această soluţie au fost
nele clemente ale raportului, tată preşedintelui Ion llicscu rea : Poate statul suporta anu­ acelor persoane care îşi vor
înainte dc definitivarea lui. A- pentru promulgare. Fideli prin­ constitui o sursă dc trai din ex­ necesare insă 5—G ore do de»-
-ccst fapt a dus la îndepărtarea cipiului anunţat în numărul larea acestor datorii ? Probabil ploatarea acestora, în special bateri furtunoase. ^ " -------- -