Page 3 - Calauza_1991_50
P. 3

C ĂLĂU ZĂ  •   NR.  60  •   1991
                                                                                                                                                       l'  S  3

                  IV.  Statal  de  drept  şi  justiţia                                                  Consultaţii  juridice


            l e g e a   e l e c t o r a l a   a   c o n s a c r a t   p r i n c i p i u l   s e p a r a ţ i e i  p u t e r il o r  FLOAREA  DOINA  -   DLVA.  Po­  cu*  care  ooneîiciază  electiv-  este
          Privind  retrospectiv  la   anul   de  legi  poartă  amprenta  grabei   pătat  un  suport  pe  care  astăzi   trivit  prevederilor  p»:t.  ♦  din  Nor­  uc  irj  cim  vnPv.r .u  •  *;rs«>i -   de
                                                                                                                                 j.iUrirare  :i:*ordafe.
         • ■ore  s-a  scurs  de  la  evenimen­  în  elaborare,  a  lipsei  de  expe­  (cel   puţin  in  mod  public),  ni­  mele  eu  nr.  G347:03.ii.itf50   emise   CAC1TJC  LI.JK  —  DEVA.  Potri­
         tele  ee  au  marcat   schimbarea   rienţă  practică  a  redactorilor,  a   meni  nu  arc  curajul   să-l  con­  de  Ministerul  Muncii  şi  P r o te ­  vit  art,  13  din  liuiăriroji  nr.
         evolu{iei  noastre  istorice,   cred   priorităţii  acordate  în  dezbateri   teste.  Spre  ă  fi  corecţi  pînă   la   tici  Sociale  şi  Ministerul  Finanţe­  1W5  (caro  mai  este  încă  în  vi­
         .ă  nu  există  nici  o  îndoială  a-   laturii  pasionale  şi  de  multe  ori   capăt,  o  spunem  clar  eă  in  pre­  lor,  in  Aplicarea  HoUUârtt  Guver­  goare),  pentru  o  vechime  in  imvi-
         supra  faptului  că  sub  aspect  ju­  a  orgoliului  profesional  al  unor   zent  nimeni,  indiferent  de  func­  nului  nr.  1103/ltmo.  pentru  sala­  eă  <3e  pînă  la  şase  luni.  enunu*-
         ridic  au  fost  făcuţi  primii  păţi,   jurişti.  Dar,  nu   acesta  este  c-   ţia  pe  care  o  deţine,  nu  încearcă   riatele  care  se  află  m   concediu   mul  ajutorului  pentru  sarei::ă
         spre  statul  de  drept.  Concomi­  senţialul.              vreun   amestec  in  soluţionarea   plătit  pentru  îngrijirea   copilului   iclmzie  este  de  50  la  sulă  din  a-
         tent,  mi  se  pare  ireversibilă  di­  Pentru  prima  dată,  după  mulţi   pricinilor  aflate  pe  rolul  instan­  Sn  vîrsiă  de  pînă  ia  1  un,  suma   l.iriul  tarifar  lunar.
         recţia  în  care  se  îndreaptă  jus­  ani,  o  normă  cu  caracter  consti­  ţelor  din   judeţul   Hunedoara   Xixă  de  îoO  k i  so  plăteşte   în   MANCAŞ  AtiNODORA  —  Di'.VA..   r
         tiţia  română.  Există  argumente   tuţional,  şi  aici  mă  refer  la  l.o-   sau  în  orice  alte  treburi   ale   proporţie  de  05  la  sută,  procent  în   Schimbarea  locului  dc  muncă  cu   :
         convergente  care  îndreptăţesc  o   ş.cn  electorală  a  consacrat  prin­  acestora.        care  se  plăteşte  şi  salariul  tarifar   reducerea  salariului  sc  poyv
         viziune  în   general  optimistă.   cipiul  separaţiei  puterilor.   In   Depolitizarea  justiţiei   consti­  de  încadrare.  numai  cu  acordul  persoane.'.   ;  >.
         Tot  aşa,  nu  se  poate  ascunde  că   acest  fel,   autoritatea  judecăto­  tuie,  fără   îndoială,  o  garanţie   A N A   ŞTEFANESCU  —  DEVA.   cauză.  Dacă  nu  vi  s-a  şoiicltat   n
         drumul  este  presărat  cu  spini,   rească  a  fost  descotorosită   de   în  plus  a  imparţialităţii  magis­  Din  scrisoare  nu  rezultă  cu  pre­  asileî  de  acord,  puteţi  cere  •
         astfel  că  numai   enunţarea  cu   tot  balastul  conţinut  în  concep­  traţilor,  a  detaşării  acestora  de   cizie  despre  ce  £cl  de  majorare   lăţii  diferenţa  do  salar  p«_  »•••-
         sinceritate  a  întregii  problema­  tul  stupid  al  ,.organelor  de  stal"   cerinţe  oonjuncturale,  de  plat­  dc  salarii  este  vorba.  Dacă  vă  re­  rioada  la  care  vă  referiţi  In  scri­
         tici  va  putea  convinge,  eventual,   şi  a  fost  aşezată  printr-o  decla­  forme  şi  programe  de  partid.  feriţi  la  acordarea  dc  trepte  sau   soare.  in  care  scop  urmează  să
         ■■ititorul  de  corectitudinea  raţio­  raţie  expresă  in   locul  cuvenit.                 gradaţii,  precizăm  că  şi  persoanele   eu  adresaţi  cu  o  p lin ir e
         namentului  autorului.                                                                      angajate  cu  o  jumătate  cie  nor­
                                       Concomitent,  singurul  text  care          (va  urma)                                    de  judecată  din  unitate,  eon  ’•  -
          Elementele  pozitive  se  găsesc   prevedea   independenţa  judecă­                         mă,  pot  beneficia  dc  gradaţii  sau   tontă,  să  soluţioneze  astfel  dc
         in  primul  rinei  in  rezultatele  c-   torului  —  respectiv  art.  6   din   Dr.  1U.11!  KUTAŞ   trepte   la   împlinirea   termenului   ligii  dc  muncă.
         fortului  legislativ.  Pentru   spe­  I.egea  nr.  38/1JC0,  pentru  orga­  Preşedintele  Tribunalului   dc  2  şi  respectiv  3  ani,  dor  sun*.*  IO N    M A P   %
         cialişti  este  evident  că  o  serie  nizarea  judecătorească  —  a  că­  judeţean  Hunedoara  V Y ^ / W V * V k V A V b W k W W » W » V i V . V / . % '. V » V W Y V V » % - . - . - ‘ . V  f -    •  . W

                                                                               FATA  NEVĂZUTĂ  Â  CALOMNIE!
         iîitlîmitlâri de Ia c-asa m daaie |

                                                                       Kindurile  ce  urinează  îşi  pro­  că  aproape  fiecare  întreprinde­  fiie  Serbau  cel  care  in  perioa­
                (l'rniart  din  pag  I)  Roberto  (Loulou)   s-a   născut  I   pun  să  realizeze  cile va  precizări   re  din  Valea  Jiului  a  construit   da  executării  lucrai ilor  de  re­
                                       acum  33  tio  ani  intr-o  familie  J   în  legătură  cu  articolele  calom­  ■au  reparat,  fără  fonduri  de  in­  parare  a  cabanei  lauda  arca >!ă
         |  cest  bărbat  sînt  două  fonici  :  de  oameni  cie  mijloc.  „Sin*  tm  >   niatoare  cn’ O  au  apărut  în  zia­  vestiţii,  cîte  o   bază  de  agre­  iniţiativă  a  conducerii  coiective
         >  frumuseţea  brună  da  ieri  a  fă  avort  ratat  spune  Loulou.  La  I   rele  „România  Liberă"  şi  ..Blitz",   ment,  puţind  menţiona  în  acest   a  minei  in  fala  fratelui  său  ve­
         |  rut  toe  unei  blonde  cu   păr  naştere  aveam  deja  30  la  sută  J   ultimul  npărînci  la  Petroşani,  in   sens  complexul   turistic  Straja   nit  în   \izitâ  de  prin  p •   le
         v  scurt,  ochi  căprui  pantaloni  de  hormoni  masculini  şi  70   la  |   legătură  cu  activitatea  mea.  Lupcni,   cabanele   Căprişoava,   Doljului,  a  incejr.it  să  ■   te
         |  seară  şi  o  bluză  de   dantelă  sută  hormoni  feminini".  La  13  -   I ncă  ciin  prima  parte  a  anu-   Jieţ  fimpu  lui  Neag,  Arcanu,   lucrările  făcute  doar  du,,.;   ce
                                                                                                                             —
                                                                                                          Bula.  iPSltUEEMP
                                                                                                   Valea
         *  Obrajii  ci  pudraţi  .«.trident  sea- ani  ea  descoperă  că  are  o  a-  j   iui  un  grup  rcstrîns  de  calom­  Parîng,  Voiovodu,  baza  de   tir   rolectivul  minei  l-a  exclus  din
                                                                                                                                 raidurile  sale.
         I  mână  cu  o  mască.        tracţie  deosebită  pentru  băieţi.  ,   niatori.   „animaţi"  ele  juristul   cu  arcul   .Arcaşul"  Aninoasn,   In  ceea  ce  mă  pliveşte,  este,
             Foarte  repede.  Loulou  începe  tnfuriindu-1  pe  fratele  său  ca-  I
                                                                     tlie  Serbau  au  declanşat  o  cam­
         '  să  povestească  volubilă  despre  re  constată  că  nu  poate  merge  |   panie   denigratoare  la  adresa   stadionul  din  Petroşani,   bazi­  «le-sigur,  neplăcut  sâ  constat  că
         |  copilăria  sa,  de  mama.  fratele  împreună  să  ,,agaţc“  fele  aşa  >   mea,  oferind   opiniei   publice,   nul  olimpic  de  înot  Petrila  ş.a.  activitatea  mea  ca  director,  ilus­
         «  şi  ceîăJa’le  trei  surori  ale  sale. cum  spera.   (va  urma)  I  cu  largul  sprijin  al  unor  persoa­          trată  de  creşterea  cu  40  la  sută
                                                                     ne   implicate  în  lupta   pentru   SCRISOARE;)  D-LUI     a  producţiei   zilnice  in  numai
                                                                     putere  în  judeţul  nostru  şi   al   RUJ OR  BOGDAN,  EOST   trei  ani  şi  lipsa  oricăror   obe
                                                                     unor  gazetari  care  ignoră   cele                         care  să  confirme  că  aş  L  ' . ne-
           Cuza. Filip Conte de Fîandra sau Carol I                  mai  elementare  norme  de  con­  PREFECT  A L  JUDEŢULUI   ficiat  de  avantaje  material-  r.e-
                                                                                                                                                           nt
                                                                                                                                 cuvcnitc  in  această  perioa-'
                                                                                                          HUNEDOARA
                                                                     duită  profesională,  un  adevărat
                                                                     recita!  ele  minciuni  şi  instigări.                      puse  la  îndoială,  «le  ca •>   i.'a
             A  I OST  LEGALA  DETRONAREA  L I I  CUZA ?               Se  fac  afirmaţii  referitoare  la   Ele  s-au  construit  din  opţiunea   unor  oameni  care  abdic;-  ■'   ai
                                                                     abuzurile  mele  din  perioada  de   altruistă  a  unor  oameni  care  au   cele  mai  elementare  norme  de
          în  ziua  do  30  decembrie  1990  dom­  trupe  din  Regimentul  7,  condus  dc   trei  ani  şi  jumătate  cit  am  în­  dorit  să  ofere  celor  ce  trudesc   conduită  socială  şi  a  căror  ac­
         nul  Varum  Aravheiiun  a  ineeivat  la   maiorul  Lccca  pătrund  in  Palat  şi   deplinit  funcţia  de  director   al   ţiune  denigratoare  .1  fost  ampli­
         (televiziune,  împreună  eu   istoricul   sub  ameninţarea  armelor  este  smuls   minei  IVtrila,  despre  prime  a-   în  adincuri  mai  mult  decit  lo­  ficată   direct  de  sprijinul  per­
         Dinu  C.  Giurescu.  o  anali/ă  a  abu-   decretul  de  abdicare  :  ,.Nol  Alexan­  cordate  incorect,  despre  cabane   pata  si   circiumele  cc  le  erau   soanelor  implicate  intr-o   luptă
         tjrii  monarhici  in  România.  în  anul   dru  loan  l,  conjur.n  dorinţei  naţiunii    sortite  in  vechiul  regim.  Miile   purtată  cu  mijloace   incorecte
         1047.  Din  păcate,  cu  tot  respectul  ce   depun  astăzi   jeuntarie  186*6  ctr-  construite  în   munţi  şi  cile  şi   de   mineri  şi  cetăţeni  ai  Văii
         il  purtăm  domnului  Giurescu,  tre­  ma  guvernului  in  mina  unei  loc o-   mai  câte.  Totul,  !a  modul  evaziv,   pentru   ocuparea  postului   de
         buie  sâ   precizăm   ?ă  cmisiunoa  *   ienenţe  domneşti  şi  a   ministerului   insidios,   fără  nici  o  precizare   Jiului  au  fost  singurii  şi  ade­  prefect  al  judeţului.  Num"'   “'a
         fost  departe  de  a  fi  completă.  Des­  ales  ele  popor”.                             văraţii  beneficiari  ai  acestor  a-   se  poate  explica  prezent.■   Ui
         pre  obiectivitate,  condiţia   esenţială   în  uimj.neatn  aceleiaşi  zile,  fără  a   concretă  ciin  care  să  rezulte  că   menajări  şi  de  aceea  campaniile
         pentru  calitatea  de  istorie,  mei  n.i   ii  consultat  poporul  earc-i  alesese  pe   cu  nş  fi  beneficiat  de  vreun  a-   llie  Şerban  în  capul  mese-   ire
         mai  are  rost  sâ  dLseuiâm.  Să  voclem   Cuza.  a  fost  proclamat  domn  Filip   vantaj   material  personal   din   de  denigrare   purtate  împotriva   domnii   Gigi  Igna  şi  Ui  'Im
           dc  ee ?                    conte  de  Flandra,  care  spre  cinstea                    mea  de  o  scrie  de  calomniatori   Kleibel  şi  acordarea  cuvin  lui
          Adunarea  Electivă  din   Moldova,   sa  a  refuzat  oferta.  Cind  a  plecat  din   toate  acestea.  Sc  vorbeşte  des­  de  teapa  lui  II ie  Şcrban,  Cosli-   pentru  a  rosti noi  calom-vi   la
         compusă  din  55  membri  numâia  33   ţară  Cuza  a  găsit  puterea  necesara   pre  un  ..voluminos"  dosar   pe­  că  Curigan,   Constantin  Busu.   adresa  mea,  ia  şedinţa  lin. ■  rr
         de  tkputaţi  unionişti.  Pinâ  \%  urmă.   sâ  iacă  o  urare  :  „Sa  dea  Dumne­  nal,  care,  de  fapt,  nu  Conţine   căpitanul  de  poliţie  Valeriu  Vil-
         h)  5,17  ianuarie  1959,  13  de  deputaţi   zeu  su-i  meargă  Ţârii  mal  bine  fără   decât   decimaţii  ale  zecilor  de   E.S.N.  din  localităţile  judvţuiui
         l-au  ales  domn  pe  colonelul  Alexan­  mine  decit  cu  inincu,  încheind  cu   salariaţi  ai  minei  Petrila   care   eclcanu  ii   dezavantajează   în   clin  data  de  3  august  P.Î'JO.  unde
         dru  loan  Cuza.  Şi  in  Adunarea  Elec­  ccvj  ce  puţina  at  fi  făcut  dară  ar      primul  rind  pe  aceştia,  prin  re­  fusesem  invitat   in   calitate de
         tivă  din  Ţara  Românească,  ca  un   ii  fost  in  locul  Iui  :   .,.S'â  trăiască  infirmă   minciunile  calomniato­  nunţarea  de  către  conducătorii
         total  de  72  membri,  majoritatea  era   România”.        rilor.                                                      prefect,  pentru   a discuta pro­
         deţinută  de  asemenea,  de  umonişti.   Este  mai  mult  cic-cît  evident  că  in-       de  întreprinderi  de  a  mai  spri­  punerile  pentru  numirea   sub-
         cu  43  de  mandate.  în  ziua  de  *2t  ia­  îăturarea  domnului  Unirii  a  fost  un   Şi.  totuşi,  în  urma  presiunilor   jini  o  serie  dc  acţiuni  sociale.  prefecţilor.
         nuarie  1859,  ta  Bucureşti  a  fost  ales   act  ncconstiluţional  şi  nclagd,  fără   regretabile  care   s-au  exercitat   Pentru  a  aprecia  cum  se  cu
         domn  acelaşi  colonei  Alexandru  loan   acoperire  juridică,   pentru  <ă   po­  asupra  organelor  Ministerului  de   Din   considerente  de  spaţiu,
         Cuza.  Această  dublă  opţiune  a  fost   porul  care  l-a  ales  nu  a  fost  chemat   Interne  şi  Procuratului   Gene­  vine  conţinutul  articolelor   ca­  mu  limitez  deocamdată  la  atit.
         un  prim  pus  în  făurirea   României   prin  plebiscit  să  se  pronunţe  in  acest     lomniatoare  este  util  de   văzul
         modeme.   Dar  domnia   lui   Cuza   sens.  Locotenenta  domnească,  in  mod   rale,  s-a  reuşit  să  se  găsească  o   şi  cine  se  află  la  originea  lor.   Sper  că  în   continuare  cei  ce
         nu  a  fost  una  uşoară,  dimpotrivă,  el   abuziv,  a  transformat  corpurile  le­  aşa-zisă  „vină" :  faptul  că   în   Nu  brigadierii  sau  maiştrii   Pe­
         *  avut  foarte  multe  greutăţi   dc   giuitoare  in   Adunare   Constituantă,   perioada  cât  am  îndeplinit  func­  împart  dreptatea  in  statul  nos­
         înfruntat.  Spaţiul  r«u  ne  permite  sâ   care  a  dezbătui  un  proiect  do  consti­   trilei,  ci   llie  Şerban,   fostul   tru  dc  drept  vor  fi  mai  n  Uri
         le  dezbatem  pe  larg.  Vom   spune   tuţie   una  de  lege  electorală.  ţia  dc  director  al  minei  Petriln,   jurisconsult,   care  pentru  chiul
         doar  că  alegerea  sa  a  fost  mai  mult   Plebiscitul  organizat  între  2/14  şi   ia  cabana  Lunca  Florii,   aflată   şi  abateri  grave  dc  la  normele   supuşi  influenţelor  exterioare  de
         decit   democratică,  a   fost   voinţa   9/29  aprilie  lîîtîO,  a  fost  după  expre­  în   patrimoniul   întreprinderii,   de  conduită  a  fost  exclus   din   tot  felul  şi  asemenea  câmp mii
         cvasiunanimităţii  popuUre,  indiferent   sia  domnului  Andrei  Pîeşu,  un  so­  s-au  executat  lucrări  dc  repara­
         de  starea  socială  a  cetăţeanului.  fism  pentru  că  cetăţenii  României  nu          colectivul  minei  Petrila  prin  vo­  calomniatoare  complet  nejusufi-
          Dor  detronarea  lui ?  Xn  ultimul  me­  au  fost  întrebaţi  dacă  vor  să  renunţe   ţii  capitale  conform  programă­  tul  acordat  de  trei  ori  in  una­  cate  nu  se  vor  mai  repeta.
         saj  adresat  de  domn  deputaţilor  şi   la  domnia  lui  Cuza  ci  daeu-1  vor   rii  şi  s-au  săpat   două  beciuri   nimitate  de  muncitorii  şi  cadre­
         senatorilor,  la  5  decembrie  1895,  sc   domn   pe  Carol   do   Hohonzollorn.   pentru  păstrarea  alimentelor  şi
         preciza  că  este  gata  oricând  sâ  re­  Plebiscitul  a  reuşit,  jar  la  10  mai   ambalajelor.  Pentru  orice  jude­  le  tehnice  de  la  această  unitate.  UlUOR  BOGDAN
         nunţe  la  tron   dind  dovadă,   după   a  fost  Instalat  noul  suveran.
         cum  arată  Constantin  C.  Giurescu,   Domnul  Dinu  C.  Giurescu  spune   cată  logică  şi  obiectivă   aceste
         de  o  inaltâ  conştiinţă  civică  şi  dc   că  urmaşul  iui  Cuza  a  avut  un   rol   lucrări  nu  au  nici  o  semnifi­  centrală.  Strada   Transilvan  ■ i,
         patriotism,  inlâturînd  orice   interes   important  în  câştigarea  Independen­  caţie  care  să  acuze.  Ele  nu  au   MICA  PUBLICITATE  nr.  2  A/'1G  Hunedoara.
         personal.  In  ianuarie  1CSG  ziarul  clan-   ţei.  Pînă  la  un  punct  este  adevărat.   fo.-,t  executate  în  beneficiul  di­
         iloslLn  „Clopotul"  îndemna  la  revolt;!   Dar  aceasta  nu  este  o  justificare  a   rectorului,  ci  al  miilor  de  mi­  Vînd  Dacia  1310  TLX  o n  iai
                                       scmllcgalităţii  Instaurării  casei  dom­                      Schimb  garsonieră  confort  unu
         şi  nesupunere,  pregătind  terenul  pen­  nitoare  de  lîolicnzollern  în  Români».  neri  si  cetăţeni  ai  Petrilei.   Se   cu  multe  îmbunătăţiri  —  cu  n-  export.   Informaţii  la   teiefori
         tru  O  .!r<-VOluţlc“,  la  21  ianuarie  1306.                                            partament  2—3   camere   zonă 22498.
                                                GMEORCÎIE   FIRCZAK  cunoaşte,  de   asemenea,  fainul
         în  noaptea  dc  10/u  februarie   1C00,
                                                  „Ochii  sini organele  mele  vulnerabile...                                      ÎNTREPRINDEREA  m ic ă
                                                                                                                                           „SALEX"
                                       G  1  U  N  A :               siţi  pe  Vulm  atunci  cind  e  obraz­  —  Care  a  fost  reacţia  Dvs.  la   cu  sediul  în  D eva
                                                                     nic V                         căsătoria  lui V                 Înfiinţată  pe  baza  Dcercln-
                                        —  El  arc,  ca  şi  Dvs.,  darul   —  luieori,  dur  îmi  dau  sca­  —  VI -am  deprins  «.toi:»  cu  gîn-   lui-lcge  nr.   5-1/1930,  dn-c-ue
                                       prezicerii ?  Sau,  poale,  şi   ca­  ma  că  nu  e  bine  c-::-ani   făcui,   dul  Ii  doresc  să  aibă  parte  de   să  fie  cooptată  intr-o  socie­
                                       lităţi  curative ?            şi-mi  cer  scuze.  E  matur  deja.   o  viată  f-ricită  cu  femeia  iubi­  tate   comercială  pe  aciiuni.
                                                                                                   tă.  Şi-mi  parc  rău  că  nu
                                                                                                                                  conform  prevederilor  a~t.  77J
                                                                                                                            au
                                        —  Da.  Nouă  ni  so  transmite   «■  bun  la  inimă  şi  înţelept.  În­
                                       asta  din  generaţie  în  generaţie.   vaţă  în  clasa  a  noua.  Miiue-poi-   copii.      din  1 egea  privind  societăţile
                                                                                                    —  Dar  dacă  n-aţi  fi  avut  ca­
                                       Vnlio  a  trafat-o  de  o  boală  grea   m  iac  d  iusor.  Vreau  să-mi  refac   lităţile  Dvs.  excepţionale,  cum   comerciale.
                                       pe  învăţătoarea  sa  de  limbă  en­  apnriunvnuit  pentru  ca   Valio   a ti  fi  trăit  şi  ce  aU  L  fost?  SALEX  este  o  societăţi'  '-
                                       gleză,  Lor  pe  eoiegii  săi.  ii  tra­  să  aib.ă  posibi!ita(ea  să  crească            nnniniă  pentru  lucrări  1 ;
                                       tează  dc  bilbiiulfi,  surzenie.  Fne-   ec|  puţin  l-vi  copii.  —  Aş  fi  născut  vreo  13—11  co­  xecuţie.   Telefoane  de  s--vi­
                                       ori  mă  tratează  şi  pe  mine.  —  Tiuiţi  ia  d-ij  cu  Va'dung.   pilaşi,  devenind  mamă  eroină.   ciu :  1 8831  sau  1-1-S6P,  !!'-
                                        —  Nu  jnai  spuneţi !       Dar  ce  s .1  ini-mnlal  cu   soţul   Aş  fi  organizat  o  echipă  de  fot­  fix 95G.
                                        —  Lui  Valio  ii  reuşeşte   să   Dv-  7                  bal  «ii  ei,  după  care  aş  fi  înce­  Cota  de  capital  va  fi  fixa­
                                      scoată  oboseala,  surmenajul  o-   —  fu   un  .111  in  urină  s-a  că-   pu!  să-mi  cresc  nepoţii  —  vreo   tă  potrivit  Legii  privind  so­
                                      chilor.  Ochii  sînt  organele  mele   sătoi it,  11-a  paiul  doar  să  nvă   sută  cincizeci  de  capete.  I-aş  fi
                                      vulnerabile.  Încă  din  copilărie.   aştepte  tocmai  zece  ani.  fc   să   învăţat  să  facă  tot  co  pot  şi  cu.  cietăţile   comerciale  de  oen-
                                      Nimic  dc  mirare  —  dorm  pu­  vă  mă*  spun 7  Deţine  un  post     (Sfîrşil)            struotii
                                      ţin,  lucrez  mult  şi  încontinuu.  înalt  în  Tbiiisi,  e  singurul  copil                                           }
                                        —  S-a  înlîmplat  şi  să-]  pedep-  la  părinţi...                        IVIERCURY
   1   2   3   4