Page 2 - Calauza_1991_54
P. 2

p a g .  2
                                                                                                                                         CAlAUZA •  NR. 54 •   1991


                                                                              ...Zilnic  se  poate  urmări   pe
                          E  bine  de  ştiut                                rican  CNN,  aceasta  de  la  înce­ Excluşi vitate
                                                                            SAT  1  em isiunile  postului  ame­
                 ...Cursul  comercial   al  rublei   ...Guvernul  României  a  auto­  putul  războiului  din  Golf  (5,00—               „  u    i m       v   *
               transferabile :  35,00  lei  I   rizat  înfiinţarea  Bursei  de   va­  7,00).  Am  remarcat  că   preţul   (Urmare  din  pag,  1)  cesc  In  condiţii  deosebit  de  grele
                 ...Începînd  cu  1  februarie  1991   lori  din  România.  Vom  reveni   aurului  a  crescut  de  la  392,50  $        tn  subteran.  Ce-i  drept  au  şi  sa­
               zlotul  polonez  nu  se  mai  pri­  cu  amănunte.            uncia  (înainte   de  17  ianuarie   continuă.  Care  este  poziţia  dvs.,   larii  mari.  Au  apărut  în  presă
               meşte  la  schimb  valutar  pc  te­  ...Rata  anuală  a  inflaţiei  în  u-   1991)  la  398,10  $  uncia.  Dease-   a  Ligii  sindicatelor  Minere  din   speculaţii  că  o  serie  de   alte
               ritoriul   României.  După  cum   nele  ţări  est-europene :  menea  preţul  petrolului  este  în   Valea  Jiului  faţă  de  acest  ra­  drepturi  ale  minerilor,  pe  care
               bine  se  ştie,  aceeaşi  soartă   au       1990      1991   creştere.  Specialiştii  prognozează   port ?               Liga  Sindicatelor   Minere   le-a
               avut-o  la  1  ianuarie  leka  alba­  Bulgaria  25  %  30  %  ca  el  să  atingă  50—60  US  $  per   dl.  MIRON  COSMA  —  însăşi   obţinut  de  la  Guvern,  au  fost
               neză,  leva  bulgărească,  coroana   Ceho-Slovacia  10  %  30  %  baril,  in  cazul  unui  război  cu   prezentarea  în  două  variante  a   o  recompensă  pentru   acţiunile
               ceho-slovacă,  yenul  nord-coreean,   Ungaria  27  %  =0  %  durata  de  2  luni  şi  chiar  80  US  î    evenim entelor  şi  practic   exis­  din  iunie.
               soul  cubanez,  tugrikul  mongolez,   Polonia  580  %  20  o/0  per  baril,  dacă  va  dura  9  luni   tenţa  a  2  rapoarte  nu  este  de
                                                                                                                                          dl.  MIRON  COSMA:  —  Nu
               forinţul  unguresc,  dongul  viet­  România  20  %   30  %   de  zile.  La  29  ianuarie  preţul   natură  să  acrediteze  ideea  că   este  de  loc  aşa.  Liga  a  obţinut
               namez  şi  rubla  sovietică.  Yugoslavia   100  %    55  %   era  de  25,10  US  î   per  baril.  s-a  făcut  lumină  in  această  pro­
                                                                             ...Din  Frankfurt/Main  se   a-                            doar  repunerea  în  nişte  drep­
                                                                            nunţă  că  paritatea  de  1,54—1,55   blemă.  Nici  una  dintre  cele  2   turi  fireşti,  drepturi  pe  care  m i­
                                                                                                          variante  nu  satisfac  şi  asta  pen­
                                                                            DM  =   1  $  pare  să  fie  nivelul  şi   tru  că  nu  sînt  în  totalitate  con­  nerii  le-au  avut  în  trecut  dar  pe
                                                                            pentru  luna  februarie.  La  15  ia­  forme  cu  adevărul!  De   altfel   care  dictatura  Ie-a  refuzat  brutal.
                                                                                                                                        Acestea  au  fost  obţinute  pen­
                                                                            nuarie  1991,  1  $  =   1,5415  DM.  Liga  primind  acordul  Conferin­  tru  toţi  minerii  din  ţară,   nu
                                                                                         „Shaze-holder"
                                                                                                          ţei  (n.a.  este  vorba  de  Conferin­  doar  pentru  cei  din  Valea  Jiu.
                                                                                                          ţa  Ligii  Sindicatelor  Minere  din   lui.  în  ce  priveşte  posibilitatea
                                                                               B U R S A   (5)            Valea  Jiului  care  s-a  desfăşurat   unei  recompense  guvernamentale,
                                                                                                          la  Petroşani  pe  9  februarie)  îşi   nici  această  opinie  nu  este  con­
                                                                              Necesitatea  creării        va  prezenta  punctul  de   vedere   formă  cu  adevărul,  întrucît  ma­
                                                                              burselor  de  valori        într-o  întilnire  la  care  ii  vom   joritatea  drepturilor   minerilor
                                                                                                          invita  pe  cei  doi  preşedinţi  ai   au  fost  acordate  prin  Hotărîrea
                                                                                  în  România             Parlamentului,  membrii  comisiei   nr.  2G7  a  Guvernului,  emisă   Ia
                                                                                                          dc  anchetă,  presa  şi  televiziunea.
                                                                             Economia  de  piaţă  este  dc  ne-                         24  martie  1990,  deci  înainte  de
                                                                            conccput  fără  burse  dc  valori.   Dorinţa  noastră  este  ca  la  Pe­  evenim entele  din  iunie.
                                                                            Este  necesar  să  apară  form e  de   troşani  după  amintita  reuniune   REPORTER  :  —  Vă întreb  dom-
                                                                            proprietate   şi  societăţi  em iţă­  să  triumfe  adevărul !,  Prea  mult
                                                                            toare  de   acţiuni.   Cronologic,   au  fost  discreditaţi  minerii  şi  pe   nule  COSMA,  dacă  situaţia  la
                                                                            s-au  înfiinţat  societăţi,  corporaţii                     Timişoara  sau  la  Bucureşti  bu­
                                                                            şi  bănci  pe  acţiuni.  G uvernul  a   nedrept !           năoară.  sau  în  ţară,  în  decem­
                                                                            decis  la  începutul  acestui  an  în­  REPORTER  :  —  Totuşi  se  p a­  brie  trecut,  ar  fi  degenerat  spre
                                                                            fiinţarea  Bursei  de  valori  din   re  că  atunci  în  iunie  au  fost  şi
                   O  replică  la  „Călăuza  vede  tot“  —  IJ M iN Iţ'A   VEDE  TOT...                                                 anarhie  .minerii  ar  mai  fi  ple­
                                                                            România.  P entru  început  p rin ­  m ineri  care,  să  spunem    aşa,   cat  să  ,,facă  ordine" 7  Dar   în
                     ESTE  UN  OM  BANuTrOfT” ”                             cipala  acţionară  este  Banca  N a­  s-au  cam   întrecut  cu  glum a,  au   viitor ?
                                                                            ţională.
                                                                             Infiinţîndu-se  bursele   naţio­  făcui  abuzuri...          dl.  MIRON  COSMA :  —   Da,
                    (U rm are  din  pag.  1)   nabilă.  Şi  ea,  a  căzut  !  !  Saddam    nale  dc  devize,  s-a  făcut  un  pas   dl.  MIRON  COSMA  —   A veţi   şi  o  spun  cu  certitudine.  Mine­
               siunea  este  teribilă1*,  îşi  aduce   Ilussein,  furios,  cerc  cu  insis­  spre  convertibilitatea  internă  a   parţial  dreptate.  însă  chiar  noi   rii  ar  fi  făcut-o  şi  o  vor  face
               am inte  K arim .  Mai  ales  nu  tre ­  tenţă  un  contra-atac,  nu   vrea   Icuhli.      am  fost  cei  care  am   predat  or­
               buie  să-ţi  arăţi  em oţiile  .ca  Sa-   să  asculte  pe  m inistrul  său  care   Pregătirea  de  cadre  speciali­      oricind  situaţia  in  ţară  ar  cere-o!
               b 3h  M irzeh,  unul  dintre  prefe­  evaluează  pierderile  um ane  la   zate  a  început   încă  din  anul   ganelor  dc  cercetare  pe  unul  din-   Aş  vrea  s5  fiu  bine  înţeles.  De
               raţii  preşedintelui,  dintre  gărzile   cifre  foarle  m ari.  arată  că  deja   trecut  prin  participarea  noastră   ire  m inerii  im plicaţi  intr-o  ac­  aliiel  aceeaşi  întrebare  a  fost
               de  corp,   pînă  în  ziua   cînd   sub  drapel  sînt  un  milion  două   la  activitatea  bursieră  din   alte   ţiune  la  dom iciliul  d-lui   Ion   pusă  şi  de  către  reporterii  de
               Saddam   l-a  privit  lung  şi  i-a   sute  de  mii  de  soldaţi  şi  epui­  ţări.         Raţiu.
               spus :  ..Sabah...  ceva  s-a  schim ­  zarea  rezerviştilor.......Nu-mi  pasă  O  scrie  de  acţiuni  sînt   cum ­      la  B.B.C.,  apărînJ  ulterior  un
               bat  la  tine.  C hipul  tău  nu  mai   de  pierderi  !  o  retează  Saddam ,   părate  sau  rcvîndutc  la  burse   Este  bine  să  notaţi  că  alături   reportaj  dat  pe  programul  prin
               este  acelaşi.  Şi  l-a  trim is  in  do­  im portant  este  ca  să  recucerim    din  străinătate  (Londra,   Paris,   de  m ineri  au  apărut  tineri  dc   satelit  Sky  News.  Reportajul  a
               m iciliu  forţat**.           Fao  !".  Au  fost  lansate  contra­  New  York),  în  condiţiile  in  c&re   lt»—17  ani  precum   şi  alte  per­  fost  realizat  la  Urieani,  iar  m i­
                 K arim   este  încă  o  dată  im ­  atacuri  unu  după  altul,  oam enii   la  noi  se  creează  ac.nn  societăţi   soane  care  in  nici  un  caz  nu  erau
               presionat  şi  îngheţat  do  acest   m ureau  pe  capete  iar  tancurile   m ixte  cu  capital  străin  care  sc   m ineri.  Ponoasele  le-au  tras  însă   norii  au  fost  la  fel  de  fermi  în
               b ărbat  capabil  să  perceapă  su­  se  înfundau  in  nisip  la  fiecare   bucură  de  solvabilitate  şi   pres­        răspunsul  lor.
               fletul  unui  om  dintr-o  singură   lovitură  de  tun.  Şi  totul  se  des­  tigiu  econom ico-tinanciar.   O ri­  lot  m inerii !
               privire.  Bineînţeles.  Clteva  mici   făşoară  în  noroiul  iernii.   L,a   cum,  să  fim  pesim işti  !   II  B.  REPORTER :  —  M inerii  m un-  (va  urm i)
               chestii  îl  încurcă.  De  ce  Snd-   sfîrşMul  lumii  aprilie,  Saddam
               dam ,  in  turneu  prin  ţară,  stri­  soseşte  pe  front  pentru  a  pre­
               gă  m ulţim ii  :  „Veniţi  !  A propia-   lua  personal  conducerea  lupte­
               ţi-vă  de  m ine  !  Mai  aproape  !“,   lor.  El  desem nează  patru  sute   „Hogeacul  sloi,  maşină  nlcL**
               din  m om ent  ce  ordonase  gărzi­  de  gărzi  de  corp  pentru  a  ple­
               lor  de  corp.  să  îndepărteze   pe   ca  în  prim a  linie  şi  şă  lanseze   (U rm are  din  pag.  1)  să  jum ulesc  num ai  bani,  va­  artă  plastică,  nici  o  problem a,
               cei  care  se  apropie  mai  m ult.  cu   un  atac  masiv  cu  arm e  chimice.   pe  om  fără  să  ştie  şi  prin  faţa   lută  ceva  şi  auru.  Restu,  bog­  în   seră  aprind  chibriu)  să  m ă
               lovituri  crunte  de  baston  peste   Dar  se  porneşte  vîntul  care  b a­  bordeiului  doctorului.  Hbgcacu   daproste.  nu  m ă  lăcom eam   cu.   orientez  şi  dau  să   intru    pe
               picioare ?                    te  în  sens  contrar  atacului.  ..Pro­  sloi,  m aşină  nici.  Cobor  la  poar­  Doctorul,  ziceau  oam enii.   că-i   uşă-n  casă.  H enţ.  E ra-ncuiatâ  şi
                 A  trebuit  să  vină  vara  anului   prii  noştri  oameni  au  fost  gazaţi.   tă  şi  dau  telefon.  La  telefon  ni­  m ilionar  la  C.E.C.  cu  acte-n  re­  avea  grilaje  de  fier.  Hoţ  'doctoru,
               1985  pentru  ca  oglinda  să   se   Am  adunat  cadavrele  a  120  de   meni.  Planul  meu  era  să  sun  şi   gulă  de  m ai  m ulţi  ani.  Şi  îmi   îi  era  frică  să  nu-1  julească  ca­
               spargă  şi  ca  ofiţerul  K arim   să   gărzi  de  corp  —  spune  K arim    la  spital  pentru  orice  eventua­  ziceam  dacă   are   m ilionul   la   reva.  P arcă  m -am   bucurat  m ai
               înţeleagă  că  S:f!dam   Ilussein   Am  condus  pînă  Ia  Bagdad  cor­  litate.  Zis  şi  făcut.  Fac  pe  m ortu   C.E.C.  trebuie  să  fie  şi  p-aeasă   tare.  Asta  are  de  ascuns  dacă
               nu  este  chiar  liderul  pe  care  ai   pul  unui  prieten  din  Ramadi,   de  bolnav  şi  că  aş  fi  bun  cu­  ceva  tare  că  altcum va  l-ar  lua   bagă  gratii.  Da  m ai  avea  el  un
               fi  dorit  să-l  servească.  Era  epo­  locotenentul  Kassem ,  un  b ărbat   noscut  de-a  lui  domn   doctor.   cu  ilicitu.  Planul  era  să  trec  prin   geam  de  aerisire  la  baia   din
               ca  m arilor  străpungeri  iraniene.   care  a  îm blinzit  şi  dresat   un   M.  şi  întreb  :  e  dom ’  doctor  că   seră  şi  casă  şi  acolo  să  caut   culuarul  cu  sera.  Aici  li   de
               Intr-o   dim ineaţă,  la  ora  G  şi  30,   vultur  regal  pentru  a-1  oferi  Iui   am   o  urgenţă i  Cine  întreabă ?   vreun  seif  în  vreo  cam eră.  Cum   m ine,  zio  cu.  In  doi  tim pi  şi
               a  venit  m inistrul  A părării  care   Saddam.  „Pe  front.  Saddam   nu   Zic.  M itică,  m ecanicu  lui  domn   m ă  adunasem   în  curte  la  doclo-   trei  m işcări  eram   în  baie.  A-
               a  an u n ţat  că  pasdaranii  (trupe   are  decît  o  obsesie,  o  unică  reac­  doctor  de  la  m aşină.  Zice  fata :   ru  nici  nu  ştiu  prea  bine.  dar   prind  becu,  că  nu  e ra  să  orbe-
               de  elită  iraniene)  lui  Khomcyni   ţie :  „Trebuie  să  luăm    înapoi   Nu-j  dom ’  doctor  că-i  plecat  la   înainte  dădusem    un   telefon.   căiesc  şi  răm în  crucit.  B aie  d-aia
               au  luat  Fao.  A ceastă  insulă  la   Fao  !“.  în   această  zi.  K arim   în­  m unte.  Săru’  m ina.  In tru  la  un   Zero.  E ra  o  lună  de  nu-i  drept   nici  în  film e  cu  bandiţi.  M a­
               sud  dc  Irak  era  o  fortăreaţă  con­  cepe  să-şi  pună  întrebări.  ■  film   şi  bag  la  cutie  idei  gîrlă.   în  crucea  nopţii.  .-Iveam  la  m ine   m a  m ia.  ca-n  necheraian.
               siderată  de  necucerit,  inexpug­           (va  urm a)    Eu  sînt  om  sensibil.  Eram   croit  nişte  scule  faine  şi  tehnică  do  (va  urm a)
                                                                                             lai^iai^r«ri_iciWBiBi*>-ii»   init-nrn*
                                                                                                                                       vadă  cu  meri,  peri  şi  vişini,  în­
                  (U rm are  din  pag.  I)                                                                                              tr-o  zi  cineva  a  pus  o  pancartă
               fului,  dar  prin  stim ularea  agen­  SINTEM  SĂRĂCI,  DAR...                                                           pc  care  scr ie :   „Livadă  cu  vi­
               ţilor  economici  aceştia  produc  şi                                                                                    şini*'.  Din  acel  moment,  bineîn­
               vînd  m ai  m ult  (deci  creşte  im ­                                                                                  ţeles  că  nimeni  n-a  tăiat  meri
               pozitul  pe   salarii)  şi  investesc                                                                                    şi  peri,  dar  nici  n-a  mai  plan­
               m ai  m ult.                  larj  caro   pot  fua  cuvinlal  pe   Primul  punct  sună  a şa :  „Ro­  se  permită  autodeterminarea   şi   tat  nimeni  astfel  de  pomi.  Adică,
                                                                                                         în
                                                                                                             final  desprinderea  şi  alipi­
                 A sigurarea  unui   oarecare  e-   m arginea  unui  articol.  mânia  este  un  stat  naţional,  su­  rea  la  ţara  la  care  ar  voi  popu­  germanii  şi  toate  celelalte  mino­
               oliilibru  s-a   făcui  prin  sacrifi­  S-a  trecut  apoi  la   dezbaterea   veran,  unitar  şi  indivizibil’*.  A"   laţia  din  acel  teritoriu.  Este  n-   rităţi,  nu  se  vor  mai  putea  dez­
                                                                           ceasta  propoziţie  succintă,  laco­
               carea   investiţiilor.  Această  op­  propriu-zisă  a  Tezelor  pentru  c-   nică  chiar,  consacră   conceptul   meninţată  în   acest  fel   însăşi   volta  liber,  pentru  că  ţara  noas­
               ţiune  'este  desigur   criticabilă,   labornrea  proiectului  de   Con­                  fiinţa  statului  şi   poporului  ro­  tră  este  numai  pentru  români.
               d ar  reprezintă,   efectiv  singura   stituţie  a   României.   Această   de  Stat  unitar  şi  naţional.  Pare   mân.  Dar  aceste  stratageme  sînt   Subtil,  nu ?  Da,  însă  nu  într-ntît
                                                                           de  la  sine  înţeles  acest  concept,
               soluţie.  A  sacrifica,  ca  în  trec ui,   schiţă  de  constituţie,   cuprinde           uşor  de  descoperit  şi  dejucat.  A   ca  să  ne  lăsăm  păcăliţi.  Dacă  în
               asistenţa  socială  devine  o  sacri­  principiile  care  vor  sta  la  baza   de  o  simplitate  şi  chiar  bana­  scrie  în  Constituţie  că  România   România  există  o  singură  naţiune,
               ficare  a  nivelului  de  trai.  A şadar   viitoarei  legi  a  legilor,  principii   litate  dezarmante.  Şi  totuşi  pe   este  un  stat  multinaţional   sau   atunci  toţi   cciăţcnii   ţării  au
                                                                           marginea  lui  s-au  purtai  nume­
               în  acesl  an,  vom  consum a  aproa­  structurale  pe  şase  tiilnri.  lată              federativ  este  o  încercare  pe  a-   drepturi  egale,   libertăţi  egale,
               pe  tot  ce  vom  produce,  fondul   această  structură :   roase  şi  aprinse  discuţii,  gene­  tit  de  brutală  pe  atîl  de  him eri­  indiferent  de  limba  pe  care  o
               de   acum ulare  (pentru  investi-   Principii  fundam entale  ;  D rep­  rate  de  ideea  statului  naţional.           vorbesc.   Dar  poate  că   unii,
                                                                           Bineînţeles  că  acest  concept
                                                                                                      a
               ţiiie  sociale)  roJueîndu-se  la   30   turile  ;  libertăţile  şi  îndatoririle         că.  Nici  un  român  indiferent  de   nu  vor  drepturi  egale,  ci  privi­
               m iliarde  lei,  din  care   aproape   fundam entale  ale   cetăţenilor  ;   fost  pus  sub   semnul  întrebării   culoarea  politică  nu  va  vota  aşa   legii,  adică  drepturi  in  plus  pcn.
               ju m ătate  sînt  destinate  apărării.   A utorizaţiilor  publice  ;  Consiliul   şi  chiar  negat  de  reprezentanţii   ceva.  In  aceste  condiţii  grupa­  tru  o  fracţiune  a  poporului,  gru­
                                                                           minorităţilor  naţionale.  Sigur  nu
               Avînrl  în  vedere,  că  se  află  în   constituţional  ;   revizuirea  con­              rea  maghiară  (şi  nu  numai  ea)  a   pată  pe  criterii  etnice.
               diferite  stadii  ele  execuţie,   in ­  stituţiei  ;  Dispoziţii  finale  şi  tra n ­  este  o  noutate  faptul  că  minori­  încercat  un  procedeu  mai  subtil.   Acest  lucru  însă,  nu  se  poate.
                                                                           tatea  maghiară  din  ţara  noastră,
                                                                                                         Ei  s-au  zbătut  literalmente,  să  ne
               vestiţii  pentru  a  căror  term inare   zitorii.           a  încercat,  în  special  în  ultima                         Nu  se  poate   pentru  că  oricîţ
               sînt   necesare  410  m iliarde  lei,   Din  aceasta  înşiruire  de  tuluri,   Vreme,  să  acrediteze  ideea  statu­  inoculeze  ideea  că,  prin  preciza­  dc  conciliant  şi  răbdător  ar   fi
                                                                                                         rea  faptului  că  se  precizează  că
               rezultă  că  aceste  obiective   vor   se   ponte   deduce  faptul  că  in   lui.  fc-derativ  sau  măcar  m ulti­       românul,  el  nu  poate  răbda   la
               m ai  dura   încă  m ulţi  ani,  pînă   prim ul  sinf   prezentate  sintetic              România  osie   an  stat  naţional,   infinit  să  fie  călcat  în  picioare.
               să  poată  fi  folosite,  fie  obiective   toate  ideile  de  bază  ale  Consiliu--   naţional.  După  Revoluţie,  extin­  se  aduc  prejudicii  minorităţilor   El  a  învăţat  în  lungi  secole  da
               noi  nici  nu  poate  fi  vorba...  (iei,  caic  sînt  dezvoltate  apoi  în   zi iul  în  mod  artificial  sfera  na­  naţionale,  caro  sînt  practic  con­  asuprire,  eă  nu   toţi  vecinii  îţi
                                                                           ţiunii  do  democraţie,  s-au  vehi­
                                                                                                         damnate  la  moarte.  Adică,  vezi
                13  februarie  1991,  va  intra  de­  special  in  urm ătoarele  două.  culai  teorii  pe  care  le  credeam   bine,  în  ţara  noastră  va  exista
               sigur  în  istorie,  pentru  că  în  a-   Principiile   fundam entale  sînt   de  mult  închise  în  paginile  isto­  o  singură  naţionalitate,  cea  ro­  sînt  şi  prieteni,  pentru'  că   aşa
               ceastă  zi  au  început  lucrările  e-   rezum ate  in  18  puncte,  care  cu­  rici.  Aceste  teorii,  aduse  de  pe   mână,  celelalte   urmînd  să  dis­  cum  zice  bardul   popular  „cel
               fective  ale  A dunării  C onstituan­  prind  intr-o  form ă  de  m axim ă   meleaguri  străine,  urmăresc  Un   pară  prin  izolare  şi  marginali-   ungurean,  este  m ai  viclean0.
               te.  în  şedinţă,  au  fost   discuta­  concentrare  toate  ideile  care  stau   singur  lucru,  să  fărîmiţezo  uni­  zarc.  O  simplă  speculaţie,  caro   Dar  m ulţi  parlamentari  au  se­
              te   unele   m odificări  la  R egula­  la  baza  constituţiei.  în   num ărul   tatea  statului  român,  unitate  do   la  o  prună  vedere,  pare  a  se  ba­  sizat  acest  veritabil  cal  troian,
                                             de  astăzi  voj  prezenta  doar  eîle-   limbă  şl  naţionalitate.  Do  la  a-
              m entul  C onstituantei  m enite   să                                                      za  pe  o  teamă  reală  a acestor m i­  şi-au  ripostat  pe  măsură.  Să  nu
                                             va  dintre   ele,  in  special  cele   eeastă  fisurii  ci’eată  în  monolo­  norităţi.  Ni   s-a  spus  eîîkiF^  o
              elim ine  tim pii  m orţi,  prin  lim i­                                                                                  ne  facem  griji,  viitoarea  Consti­
                                             care  an  suscitat  dezbateri  ap ri­  gul  Unităţii  naţionale  ar  urma   mică  Istorioară,  cu  un  iile  bineîn­
              tarea   num ărului  de  pnrlaincn-  ge.  ..r"                                                                             tuţie  este  totuşi  pe  m îini  bune.
                                                                           «poi  ca  anumitor  teritorii  să  li  ţeles  conform  căreia,  într-o   li­
   1   2   3   4