Page 2 - Calauza_1991_55
P. 2

Pag.  2                                                                                                                  CĂLĂUZA •  NR. 55 •   1991


                                               fă păstrăm  rata  inflaţiei  la  10  pro­
                      Bursa  (VI)              cente  în  acest  an.   pentru  pa­  EXCLUSIVITATE „C Ă L Ă U Z A » Interviu cu Dl.  Miron Cosma,  liderul  Ligii
                                                                    România
                                               va  fi  recompensată
                                               gubele  suferite  ca  urmare  a  pre­
                                               ţurilor  înalte  ale  petrolului".           Sindicatelor Minere  din  Valea  Jiului  ai.)
                    u k e d i t   i .m .i .   d i:  u n
                      M IL IA R D   D O L A R I    CREDIT  COMERCIAL
                                                         CHINEZ                 REPORTER-:   —    Domnule   noştri  pot  confirma  că  în  Va­  ee  muncesc  în  Vale.  dar  proble­
                  Sin tom  în  măgură  să  dăm  in­                           COSMA  haideţi  să  clarificăm   lea  Jiului  sc  munceşte.  mele  ee  se  vor  discuta   ocupă»
                 formaţii  corle  în  legătură  cu  mult   Preşedintele  Ion  îliescu  a  co­  şi  o  altă  problemă.  In  general   Şi  pentru  a  vă  răspunde  în   practic,  interesul  tuturor.  Sperăm
                 aşteptatul  credit  de  peste  1  mi­  municat  că  R.P.  Chineză  n  oferit   minerul  —  poate  aici  şi  presa  a   totalitate  vreau  să  remarc   un   să ne  întilniin  la  Preşedinţie  şi  Ia
                 liard  de  dolari  de  la  Fondul  Mo.   un  credit  comercial de  100  milioa­  avut  o  influenţă  negativă  —  este   aspect  dc-a  dreptul  hilar.   S-a   Guvern  cu   domnul   preşedinte
                                                                              considerat  omul  care  munceşte
                                                                                                                                      şi
                                                                                                            oferit  unităţilor  energetice
                 netar  International  (FMI).  în  ve­  ne  de  yuani  (ccn.  20  milioane  do­  în  condiţii  grele  (totuşi,  doar  0   consumului  casnic  din   Bucu­  îliescu  şi  cu  domnul  prim-nvinis-
                                                                                                                                          tru Petre Roman  pentru  a  supune
                 derea  realizării  convertibilităţii   lari)  României.  Suma  ar  putea  fi   ore)  şi  cîstigă  bani  mulţi.  Dar   reşti  cărbune  spălat  care  este  de   atenţiei  dînşilor  problemele  deo­
                 leului  şi  a  unei  burse  de  valori.  echivalentul  importului  a  30 000   există  opinia,  e  drept  nu  gene­  cea  mai  bună  calitate.  Acesta  a   sebite  cu  care  ne  confruntăm.
                                                                                                   cărbune
                                                                              rală,  că  producţia  de
                   Creduul  de  1  miliard  de  dolari   tone  de  orez.  Totuşi,  structura  lui   este  mult  scăzută-  de  asemenea   fost  refuzat  din   necunoaştere,   REPORTER:  —  Aţi  putea  să
                 va  opera  din  aprilie  şi  va  inclu­  prevede  şi  unele  utilaje  pentru   şi  calitatea  cărbunelui  expediat   avîndu-sc  încredere  (?)  doar  în   exemplificaţi  cîtcva  dintre  punc­
                                                                                                            brichetele  tradiţionale,  care  nici
                 de  un  aranjament  „stnclby"  (de   industria  uşoară.      din  Valeu  Jiului  consumatorilor   pe  departe  nu  au  puterea  calorifi­  tele  ce  se  vor  lua  în  discul ie ?
                                                                                                                                            dl.  MIRON  COSMA :  Ca  sferă
                 sprijinire)  de  1-  luni.  Valoarea                         industriali  şi  casnici  e  de  slabă   că  a  cărbunelui  spălat.  generală  de  probleme  este  dome­
                 aoeAuia  va  fi  de  380.5  milioane   MONED A  DF  10  i.ll  —   calitalc.  Aşa  este ?     REPORTER :  —  Domnule  COS­  niul  energetic. Bineînţeles că  vom
                                                                               dl.  MIRON  COSMA :  —  Avem
                 -SD1Î  (special  drawing  riglits  =    I’ lKS.l   R A R Ă   ?  în  \ alea  Jiului  13  unităţi  pro­  MA,  din  eîte  am  aflat  veţi  mer­  aborda  problemele  protecţiei  so­
                 drepturile  speciale  de   tragere),   La  talcioc-  moneda  de  10   lei   ductive  in  domeniul  cărbunelui.   ge  în  zilele  următoare  la  Bucu­  ciale  şi  cele  ec  privesc  îmbună­
                                                                                                                                          tăţirea  condiţiilor  de  viaţă
                                                                                                                                                                   ale
                 echivalent  a  336  milioane  de  do­  se  vinde  cu  23  de  lei.  Ea  are  un   Vreau  să  vă  spun  că  pe   an­  reşti,  alături  de  alţi  lideri  sindi­  cetăţenilor.
                                                                                                            cali  şi  de  factorii  de  decizie  din
                 lari.                         diametru  mai  mic  cu  cca.  1,5  mm,   samblul  anului  1090  acestea  au   conducerea  Prefecturii  judeţului.   Un  exemplu  doar,  ar  fi  necesi­
                   Domnul  'Mugur  I-ărcscu,   gu­  dar  exact  aceeaşi  greutate   ca   realizat  programul  de  producţie   Care  este  scopul  deplasării  dvs.   tatea  aprobării  fondurilor  necc.
                                                                              in  proporţie  de  92%'.  Şi  atunci
                 vernatorul  Băncii  Naţionale,   ne   moneda  de  o  marcă  şi  poate  fi   aş  formula  întrebarea :  eîte  com­  la  Bucureşti ?  Dar  programul  vi­  sare  introducerii  gazului  metan
                 asigură  că  Românitl  nu  are  da­  folosită  la  automatele  din  Ger­  binate  miniere  din  ţară  au  rea­  zitei ?  în  Valea  Jiului.
                                               mania.  In  urma  acestei  manevre-
                                                                                                                                            REPORTER :  —  Domnule  MI­
                                                                                                              dl.  MIRON  COSMA :  —  Mer­
                 torie  externă.  „Am  promis  FMI  se  realizează  o  economie  de  100   lizat  corespunzător  aceleiaşi  pe­  gem  la  Bucureşti  pentru  rezolva­  RON  COSMA  vă  mulţumesc  pen­
                                               iei  fată  de  cursul  la  negru  al  va­  rioade,  un  procent  asemănător 2   rea  unor  probleme  de   maximă   tru  interviu  şi  succes  la  Bucu­
                                                lutei  germane  (1  DM  ^   125  lei).  In  ce  ne  priveşte  şi  stocurile'  de   importanţă  în  judeţ.  Mergem  ca   reşti 1
                 iO  replică la  replică!                            II.  R.  cărbune  existente  la  beneficiarii  purtători  de  cuvînt  ai  oamenilor  CRISTIAN  ILCA
                 |   Primitivismul  retoric  al  lui  Olar I                                                NE  SCRIE  UN  HOŢ
                 J  Voicu  nc-a  creat  revelaţia  Împac- J
                  tulul  dintre  semidoetism  şi  infor- |
                 (maţia  spirituală.   La  nivelul   de  *                   CUM  SA O  vAd                    „Trebuia  să  dau  cu  roiu  şi
                 î  percepţie  al  subiectului   nostru  I
                 I  semnalul  spiritual  nu  s-a  putut  or-  «
                 *  dona  în  pachet  Informatic  cit  s-a  j                                                          nimica  mangoţi...“
                 |  dispersat  în  haos,  veritabilă  fur-  J
                 '  tună  de  nisip,  care  *  semănat  de-  |                                                  (Urmare  din  pag.  I)    de  tot  Şi  tot  o  muiere  m-a  tra­
                 I  rută  şl  confuzie  agresivă.   I                                                       schimbat  iar  în  om  onorabil  şi   dus  şi-atunci  de-am  ajuns  la
                                                                                                                                          bulău  după  care  m-au  luat curca­
                    Cum  amintita  furtună  s-a  des-  î
                  făşurat  într-un  mediu  extrem  de  |                                                    tulea  elegant  la  hogeac.   M-a   nii  ca  din  oală.  Da  a  mai  fast
                 I strimt  (nivelele  de  percepţie  ale  *                                                 luat  după  aia  un  clănţănit  de   o  fîtă  teribilă.  La  proces,  ea
                 î Iul  O.V.),  în  care  buna  credinţa  I                                                 ziceai  că  am  pietre  de  moară  în   cinstit,  zic  ce-am  tras  de  Ea  doe-
                 I  şl  Informaţia  corectă  nu   încape,  *                                                gură  şi  cred  că  am  topit  un  li­  toru.  dar  el  nu  şi  nu  că  numa
                 ■>  declarăm  că  nu  participăm   la  I                                                   tru  de  molan  [>e  loc.  Dau  iute   auru  de  familie  şi   suma   de
                 I  polemica  Iniţiată.  Procedind  alt- J                                                  să  fac  inventam  da  nu  mai  am   123 000  lei.  Să  nebuneşti  zău!
                 '  fel  nc-am  comprimte.   >                                          j).         '?/     putere.  îs  K.O.  Număr   numai   Da  dacă  vă  interesează  o  sfi
                 I           TLBEIilU  VA NC A   I                                                          teancurile  pe  care  scrie  10 000   vă  spun  mai  tirziu  dacă  văd  efi
                                                                                                            lei.  Erau  fix  03.  Auru  lui  ba-   vă  place  şi  sentinţa   adevărată
                                                                                                            betn  era :  3  ghiuluri  mari  de  tot-   c-am  încasat  7  ani  cu   antece­
                                                                                                            boiereşti,  2  brăţare  late  de  un   dente.  Dacă  vreţi  pentru  lumea
                           c ă t h e ,  lUjimtal  Muncii  şi  Proiecţiei  Sociale,                          deşti-  5  inele  de  damă  cu  pietre   interlopă.  Cred  că  merit  să  vă
                                                                                                                                          rog  să-mi  publicaţi  amintirile!
                                                                                                            nestemate  şi  un  lânţug  de  spîn-
                                                                                                            zurat  clinele  în  coteţ.  Mai  erau   „Vă  scrie  un  hoţ"  sau  „Memo­
                   Domnule  Ministru.           de  la  Petroşani  ia  Deva-  a  scris   penit  pe  undeva...  Rugăm  să  aveţi   nişte  dinţi  dăi  de  aur.  de  m-a   riile  hoţului  pocăit".
                   Cititorul  nostru  Duşe  Eazăr  din   la  Petroşani-  la  Deva  (rec.  4330/   amabilitatea  de  a  dispune  „dos-   luat  şi  seîrba.  Eram  beat.  Om   Numele  de  conspiraţie  îl  am
                  oraşul  Haţeg,  str.  Aurel  Vlaicu,   14.11.1990).  a  fost  în  audienţă  (du­  ţoponirea"  acestui  dosar  şi  lă­  îs  —  îmi  zic.  Da’  trebuia  să  fiu   de  la  facultate  —  Raf  Valone  (ca
                  nr.  3  blocul  2D  2,  ap.  3  are  un                                                   deştept,  de-acu’ncolo.  Aşa  ar  fi   gangsterul  american).  Am  43  de
                  mare  necaz.  A  solicitat  să  i  se   pă  cum  ne  scrie)  şi  totuşi  nimeni   murirea  omului...  fost  de  nu  mă  prosteam  cu  mu­  anj  Şi  18  ani  do  ţuhaus.  Domni­
                 transfere  dosarul  de  pensionare  nu-i  răspunde-  dosaiul  s-a  înţe­  Cu  stimă  ,-Călăuza"  ierile.  Asto,i  mi-nu  stricat  viaţa  lor.  vă  mai  scriu  eu.
                      (Urmare  din  pag.  I)   gătire  şi  dc  dotare.  Pentru  a-   eeastă  soluţie  s a  dovedit  salva­  le  deeît   pensia)   limitate.   Ai   descuraja   anumiţi  agenţi  eco­
                                               eest  an,  sînt  prevăzute  13  miliar­  toare,   puiîmlu-se  îii  acest  fel   lipsi  pe  aceşti  săraci  ai  săracilor   nomici.  S-a   insistat  mult   pe
                   In  actuala   conjunctură   po­  de  de  Iei,  insuficient  insă,  pen­  avansa  cu  legea  bugetului.  şi  de  aceste  sume  infime  din   ideea  includerii   acestor  pensii
                 litică,  apărarea  a  devenii  o  func­  tru  a  transforma  poliţia,  îii(r-un   Dar  dacă  problemele  apărării   care  să-şi  cumpere   alimentele   în  bugetul  de  asigurări  sociale,
                 ţie  de  bază  a  oricărui  stat  eu­  organism  capabil  să  asigure  li­  ordinii  publice,  pot  fi  oarecum   de  bază,  este  o  mare  nedrepta­  De  unde  se  plătesc  pensiile  pen­
                 ropean.  Pentru  ţările  din   estul   niştea   şi  ordinea  publică.  Este   amînate,  sînt  nevoi  sociale  care   te.  Ţăranii   noştri,  in  cea  mai   tru  ceilalţi   pensionari.  Bugetul
                 bătrîiuilui  continent,  situaţia  este   evident  eă  fală  de  anii  trecuţi,   insă  nu  pot  fi  amînate.  Iată  spre   marc  parte,  nu  au  putut   acu­  asigurărilor  sociale  se  constituie
                 mult  mai  acută.   Prin  dizolva­  poliţia  are  un  rol  sporit  în  echi­  exemplu,  pensiile  foştilor  meni-   mula,  in   perioada  cit  au  fost   din  vărsămintclc  pc  care  le  fac
                 rea  Pactului  de  la   Varşovia,   librul  social,  mai  ales  acum  cînd   C.A.P.,  nu  şi-au  găsit  încă  o  re­  apţi  de  muncă*  „banii  albi"  ca­  agenţii  economici  şi  ar  fi  cate­
                 oare  reunea  intr-o  alianţă  mili­  gradul  do   delicventă  a  crescut   zolvare.  Dezbaterile  purtate  au           goric  nedrept  ea  muncitorii  din
                 tară  Uniunea  Sovietică  şi  ţări­  considerabil.  Poliţia  este  pregă­  fost  mult  mai  aprinse,  aşi  zice   re  să  le  asigure  o  băirîneţe  li­  industrie  să  primească  cîştiguri
                 le  socialiste  europene,  a  dispă­  tită  să  ducă  această  luptă,  pe  chiar  dramatice,  eăutîmlu-sc  cu  niştită.  Asta   nu  pentru  că  ei  mai  mici  pentru  a  susţine  pen­
                 rut  echilibrul  politic  şi  militar                                                                                    siile  ţăranilor.  S-a  încercat   a-
                 Pe  care  ii  asigura  acest  puter­                                                                                     tunci,   introducerea  unei  preve­
                 nic  organism   supra-stalal.  Mai                                                                                       deri,  prin  care  să  se  acorde  un
                 simplu  zis,  astăzi  nu  poţi  să  mai                                                                                  împrumut  de   6,6  miliarde  din
                 spui  cine  iţi  este  prieten  şi  cine   Tancuri  sau  pensii  pentru  ţărani?                                         bugetul  asigurărilor  sociale   de
                 duşman.  Importantele  schimbări                                                                                         stat,  împrumut  ce  acoperă  50  I»
                 politice  petrecute  în  anul  1990,                                                                                     sută  din  necesar  şi  care  ar  ur­
                 au  redeschis  din  păcate  şi  răni                                                                                     ma  să  fie  rambursat  din  sume­
                 ce  păreau  de  mult   cicatrizate.                                                                                      le  rezultate  în  urma   lichidării
                 Tot  mai  des  se  produc  „ciocniri"   frontul  de  zi  cu  zi ?  Avem  se.   înverşunare  o  soluţie,  mai  ales   au  fost  leneşi  sau  risipitori,  ci   C.A.P.-urilor.  Dar   rambursare»
                 oficiale  între  concepţiile  politice   serioase  temeri  că  nu.  Numărul   că  situaţia   este  presantă.   în   pentru  eă,  sistemul  economic  nu   este  imposibil  dc  realizat,  pentrs
                 a  diferitelor  state,  generale   de   de  poliţişti  este   de  cîtcva  ori   prezent  plata  acestor  pensii   se   le-a  permis  acest  lucru.  Sînt  vi­  că  C.A.P.-urilc  sînt  de  fapt  da­
                 nostalgia  unor   „hărţi"  de  mult   mai  mic,  comparativ  eu  statele   face  eu  multă  întirzicre  şi există   novaţi   ţăranii  bătrini  că  sînt   toare  cu  multe  miliarde  de  Iei»
                 uitate.                       dezvoltate.  Astfel  o  patrulă  tre­  perspective  ca  într-un  viitor  a-   săraci 7   Sigur  nu!  Pc  de  altă   Deci  nici o  soluţie  n-a  fost  aceefK
                   Starea  armatei  noastre,  nu  ne   buie  să  acopere  cca  500  km  de   propiat  să   înceteze   complet.   parte,  ntîfa  timp  cit  nu  muncit,   tată.  Totuşi   problema   trebuie
                 îngăduie  să   fim  prea  liniştiţi,   şosea,  comparativ  cu  50  Km  cit   Pensiile  C.A.P.  sînt  plătite  de  ca­  aceşti  ţărani  au  contribuit   la   rezolvată,  pentru  că  de  rezolva­
                 mai  bine  zis  trebuie  să  ne  dea   este  în  alte  state.  In   acest  an   sa  de  pensii  dinlr-un  buget  ee  se   fondul  de  asigurări  sociale,  adi­  rea  ei  depinde  în  mare  măsurii
                 serios  de  gîndit.  în  vechiul  re­  ar  trebuie  dotată  poliţia  cu  2000   cons'ituie  din  vărsăminlele  ce  le   că  ei  şi-au  eîştigal  pensia   pe   şi  aplicarea  Legii  fondului  funr
                 gim,  prin  forţa  lucrurilor,  func­  maşini,  dar  bani  sînt  doar  pen­  tac  C.A.P.-urilc  pentru  asigură­  care  trebuie  acum  să  le-o  dăm.  eiar.   Dacă  ţăranii  rămîn  fără
                 ţia  de  apărare  a  acestei  părţi  de   tru  365,  mai  sînt  necesare  18000   rile  sociale.  De  aceste  pensii  be­  Propuneri  de   rezolvare   au   pensii,  atunci  vor  exista  difieui-
                 lume,  fusese   practic  asigurată   radio  telefoane,  dar  se  vor  pu­  neficiază  (sau  ar  trebui  să  bene   fost  multe,  dar  cu  implicaţii  ca­  iăţi  în  lichidarea   CAP-urilor,
                 «te  puternicul  nostru  aliat  dc  Ia   tea  cumpăra  cca  1000  şi  exem-   ficicze)  aproape  un  milion   de   re  depăşeau   posibilităţile   de   pentru  că  ele  susţineau  ca  fon­
                 est.  Acest   lucru,  poate  şi  alte   plcle  pot  continua.  ţărani,  la  care   trebuie  să  mai   investigare  imediată,  sau  afectau   duri  bugetul  destinat acestor pen­
                 motive   obscure  au  făcut   ca   Pentru  a  pune  cit  de  cit  po­  adăugăm  şi  peste  100  mii  copii   direct  alte   sectoare  prin  dimi­  sii  şi  alocaţii  pentru  copii.
                 armata  română  să  fie  prost  în­  liţia  pe  picioare,  mai  sînt  ne­  care  îndeplinesc  condiţii  pentru   nuarea   prevederilor   bugetare.   Pentru  a  putea  depăşi   acest
                 zestrată  şi  pregătită  —  tancurile,   cesare  cea  4,8  miliarde  Ici,  bani   a  primi  alocaţie.  In  total-  la  ora   Astfel  s-a   susţinui  ideea  redu­  punct   mort  şi  a  putea  adopta
                 artileria,  aviaţia  sînt  insuficien­  care  evident  nu  sînt.  După  dez­  actuală  lipsesc  cca  0,6  miliarde   cerii  fondurilor  alocate  armatei,   Legea  bugetului  s_a_  amînnt  re.
                 ţe  şi  in  marc  parte   învechite.   bateri  lungi,   care  au  adăugat   Ici  pentru  acoperirea  acestor  ne­  caic  in  contextul  celor  prezenta­  zolvarea acestei chestiuni printr-o
                 In  acest  an  au  fost  alocaţi  pen­  noi  elemente  menite  să  sensibi.   voi.  Problema  îmbracă  multe  as­  te  mai  sus,  este   inacceptabilă.   lege  specială.  Este  posibil^ ca  le­
                 tru  armată  32,8  miliarde  lei,  dar   lizeze   auditoriul   la   nevoile   pecte,  uncie  sociale,  etice  şi  alte­  S-a  propus  (şi  propunerea   era   gea  să  prevadă   constituirea  a-
                 in  situaţia  scumpirii  tehnicii  mi­  armatei  şi  poliţiei,  s-a  ajuns  în   le  practice  de  găsire  a  surselor   destul  de  tentantă)  ca  la  unită.   cestui  buget  din  impozitul  pe
                 litare  de   aproape  trei  ori,  mai   impas,  ncconturîndu-se   nici   o   bugetare.  Pensionarii,  constituie   Iile  nebugetare  să crească cota  de   pămînt,   impozit  dc  care  i-am
                 sînt  necesare  circa  10  miliarde   soluţie.  Dar pauza  este  un  sfetnic   una  din  cele  mai  afectate  cate­  participare  la  asigurările  de  stat   scutit  pc   viitorii   proprietari
                 tei.  Bugetul  însă  nu  are  aceas­  bun.  Comisia  de  specialitate  din   gorii  sociale,  de  efectele  tranzi­  să  fie  dc  22  Ia  sulă  în  Ioc  de  20   pentru  o  perioadă  dc  timp.  So­
                 tă  rezervă  care  să  acopere  so­  Adunarea  Deputaţilor,  împreună   ţiei  la  economia  dc  piaţă,  prin   la  sută.  Pe  această  cale  s-ar  ob­  luţia  este  însă  deshil  de  delica­
                 licitările,  modeste  totuşi  în  com­  cu  reprezentanţii  Ministerului  dc   marea  instabilitate  a  preţurilor,   ţine  cca  10  miliarde,  suficiente   tă,  ţinînd  cont  că,   deocamdată
                 paraţie  cu  nevoile  reale.  Finanţe  au  formulat  un  articol   cursa  inflaţionistă,  reducerea  ni­  în  acest  an  pentru  pensiile   şi   ţăranii  sînt   săraci  şi  prevede­
                  La  aceste  solicitări,  trebuie  n-   nou,   care  în  esenţă   prevede   velului  de   asistare  din  partea   alocaţiile  de  stat  puse  în  discu­  rea  de  taxe  şi  impozite  mari,  va
                 -lăugate  şi  cele  formulate  de  Mi­  creerea  unui  fond  special   din   statului  şi  multe  alte  efecte  co­  ţie.  Această  cotă,  care  a  crescut   avea  darul  să-i  descurajeze.  Dar
                 nisterul  de  Interne,  care  la  rîn-   surse   ncidentificate  (deocamda­  laterale.  Este  bine  ştiut,  că  pen­  dc  la  15  ta  sută  în  anul  trecut   s3 nu anticipăm. Orieum «este dac
                 dul  lui  se   confruntă  cu  mari   tă)  şi  din  care  să  fie  suportate   sionarii  C.A.P.  au  pensii  extrem   la  20  la  sută  în  acest  an,  este   că  avem  nevoie  de  tancuri,  da»
                 dificultăţi,  de  personal,  de  pre­  aceste  cheltuieli  suplimentare.  A-  de  miei  şi  surse  dc  venit  (alte­  deja  marc  şi  majorarea  ei   ar  şi  dc  pensii  pentru  ţărani.
   1   2   3   4