Page 1 - Calauza_1991_56

Criză sau Dezastru economic?

cronica nic să înţeleagă încotro se în­
. M a t ţ i $ o - a ^ t ! dreaptă societatea românească,
acum cînd fiecare este îngrijorat
La începutul fiecărei primă, P A R L A M E N T A R A pentru ziua de mîine. Cred cil
veri, gîndul oricăruia dintre noi toată convingerea în rolul ma­
se îndreaptă în primul rînd spre jor pe care ii are jurnalistul în
acea fiinţă unică şi deosebită, Prezentarea, săptămină de stabilizarea (sau destabiliza­
care este mama sa. Cuvîntul a- săptămînă, prin intermediul rea ? !) vieţii sociale.
cesta, MAMA, ne tulbură citit de cronicilor parlamentare, a a- Mă întreb, uneori, ce confu­
mult, căci semnifică valoarea su­ cestui amplu proces tic restruc­ zii trebuie să existe in mintea
premă a existenţei, iar rezonanţa turare a întregului cadru legis­ omului simplu, de pe stradă,
sa aparte este la fel de copie, lativ. poate de la o vreme să cum se zice, din moment ce
şitoare pentru fiecare fiinţă. devină obositoare şi poate chiar jurişti cu experienţă nu au
plictisitoare. Alte publicaţii, te­ puncte de vedere convergente a*
Să urăm deci mamelor noastre leviziunea, s-au axat pe prezen­ supra unui text de lege. Ori
un cel mai călduros „La mulţi tarea părţii pitoreşti, neobişnui­ legea a devenit în ziua de as.
a n ia s ig u rin d u -la de deosebi­ te şi uneori senzaţionale, a vie­ tăzi un bun public, care este
tul nostru respect. ţii parlamentare în dorinţa do folosit in mod nemijlocit de în­
Cum la 8 Aiurite este ziua a şoca, de a cîştiga — facil, de­ treaga populaţie. In această
MĂRIEI, NA TA LI EI, ERJ1CĂ1, sigur — atenţia citiloriior şi te­ idee, voi încerca astăzi o ana­
lespectatorilor. Nu mi-am propus liză a stadiului Reformei. Cred
ELISA BEŢII EI, FENELLEI, LU.
să analizez în această cronică, că osie necesar acest „slop-ca-
DIVINEI, LUI ZEI, deci a fe­ fenomenele şi mutaţiile ce s-au dru“ acum cindo importantă e*
meilor de pe tot globul, consi­ produs in mass-medin. Doresc să (apă a fost parcursă.
der că inserarea unor reflecţii relev doar necesitatea de a in­
care le vizează farmecul, reflecţii forma in mod corect, fără pa­ DUMITRU ARMA.ŞESCU
aparţinind unor celebrităţi, cons. siuni politice, pe cititorul dor. (Continuare in pag. a 2-a) ;
tituie o recunoaştere a calităţi­
lor lor deosebite :
•— „Femeia-i cel mai scump
mărgăritar'1 (Goethe); " NE SCRIE U N H O Ţ
— „...greutăţile zilnice din ţa. lumea interlo p ă ^
mitic, nu bărbatul, ci femeia ic
îndură". (Agirbiccanu);
— femeia este „sclava ce tre­ „Aveam un plan de dat Sa fund bughit la facultate,..“
buie aşezată pe un tron" (Bal-
zac); faci ziarul o să te chem ca pe nea
— femeia este „o gîndire dan. D om nilor, Pane. profesorul meu şi anume
sînd" (J. Prav ort); bătrinc meşter. Bătrîne meşter,
— femeia este „trandafir ce­ Sînteţi mari dc tot, prima lux. hai s-o lămurit pe bune. eu îs
resc în viaţa pămîntului" (Sein­ Eram eu conştient de faptu ca meserie hoţ calificat ş-atît punct,
sînteţi gagii de gaşcă şi mă daţi
ilor) ; la ziarul dumneavoastră „CA- căci am jurat cu mina pe sfîntn
— femeia este „o mlncarc pen­ LÂUZA" pe cnrc-1 apreciez în cruce în faţa iu ăl bătrîn al meu
tru zei gătită de diavoli" (Sha- mod deosebit. Ghici şefa de unde că orce fac, julilor in stil grande
kcspe.are); am bughit-o că sînteţi boieri ? da ! dă acord, dar nu cremenal
— femeia este „jumătate fil­ încă de mult cînd a citit mandea or bagabont de piaţă. Iloţ me­
deş, alta graţie“ (B.F. Moreno). pe spate la „CĂLĂUZĂ" c.avcţi seriaş, pentru asta m-am şcolii.
OORU BOCANICI şi externi în Detroit şi la franţuzi Vă scriu că mi-a plăcut titlul Ia
zinru matale bătrîne meşter eşti
Sociolog FEMEIA am zis uite dornic că-i mari dă
tot. are şi valută. Cum nu .ştiu RAF VALONE
cum le cheamă pe matale ăl de (Continuare în pag. a 2_a)
„La ora şapte dim ineaţă; obosită; Loulou; Am văzut o fată ... ^violată
trav ersează un Paris d e|a trezit la viaţa.*. “
de toţi temnicerii ei...“
Joi, la o oră matinală, mica Refuză să fie fotografiată, fereastră. O conving cum pot
Irupă s-a dus la barul unde membrii familiei ei ignorind că şi se culcă ascultătoare. La 11 V I. (M ărtu riile unui refugiat irakian)
Loulou se simţea cel mai bine. ea este de fapt un bărbat. Ce se trezeşte, lese pe balcon şl Mai tîrziu, Saddam Hussein a a lui Karim şi-i şopteşte : „încă
i Eric, fotograful, a prins-o dan- face in viaţă ? Locuieşte cu pă­ urlă cit poate „Numele meu făcut din el un erou şi i-a aco­ n.ai văzut nimic !“. Urmarea îi
i homosexual rinţii la periferia oraşului, este este... Lolita“. La ora 12 cînd perit familia cu zeci de cadouri : va da dreptate. _
i sînd cu un tînăr Saddana este întotdeauna aşa- La Bagdad este trimis în stagiu
blond care avea ochii închişi studentă. soseşte fotograful, ii declară că la gruparea „Davvrat al Zabet”.
sentimental. Mai tîrziu ea îmi anulează reportajul. La ora 12 spune cu o grimasă. Karim — mai o grupă de ofiţeri ai palatului
întîi îşi ucide victima pentru ca
j prezintă o prietenă franceză, o şi jumătate, după o cafea şi să poată conduce mai tîrziu fu­ După „Le Monde"
sosie perfectă a lui Carole Intîm p iări d e la nişte cornuri, este în plină for­ neraliile. „Şarmul este definitiv traducere de
i
Bouquet. doar vocea era diferi- mă. Cînd îl telefonez, mă roa­ spart. Una dintre gărzile de corp MAXIM DINCULESCU
i rită. Are 24 de ani este foarte casa cu d a m e gă sâ-i scuz şantajele. Rîdem observă tremurai abia perceptibil (Continuare în pag. a 2-a)
militantă nu pierde nici o emi­ şi-i spun că lentilele ei se află
siune despre travestiuri şi citeş­ La ora şapte dimineaţa, obo- aruncate în maşina ea. VISUL IRAKULUI - TUNURILE GIGANT
te toate articolele despre aceste sită, Loulou traversează un Pa­ (va urma)
chestiuni eu o aviditate ris deja trezit la viaţă. In ma­ Un om de ştiinţă originar din fonnanţclc acestor tunuri gigant )
febrilă plîngîndu-se că e consi­ şină îmi spune că dacă nu ră. După „GLOBE" Canada a proiectat schiţe şi de­ au o capacitate de a lansa pro­
i derată ca un fenomen de bilei. mîn să dorm la ea se aruncă pe "*’***’' DANA ALDE A talii pentru un tun gigant pe iectile rachete de dimensiuni cu.
i care le-a predat în 1990 dieta, prinse între 2.5 şi 3 m, lungime,
torului de la Bagdad. O lună mai 2 tone greutate şi rază de acţiu­
tîrziu, 3 ţări nu sesizat intenţia ne pînă la 450 mile, respectiv 730
| IW W V lW J V W J W J W ^ A W A W W iW .V .W W y W i W W W W W W Irt Irakului de a intra în posesia km. Lungimea ţevii tunului este
Din plicurile cu hoţi, părţilor componente ale tunuri­ de 487 picioare, respectiv 150 m.
interviu cu editorul sau tradu- lor cu tir foarte lung. 'PETRU JUR.I
cu
MARE ZVON cătorul respectiv în „Ramuri". criminali şi excroci Redăm mai jos cîteva din per. .corespondent special S.U.A.
Era editat în Franţa — imediat
apăreau pe o pagină (sau două) D IN A M IT Ă CE M A I IM P O R T Ă Z IU A C ÎN D M O R P E Ş T II
interviu, proză, poezie aparţi- P E N T R U N E V A S T Ă R O M Â N U L
Se zvoneşte că Marin Sores- în locuinţa lui A. Pintilic,
ea şLa dat demisia din Uniu­ nînd binefăcătorului „dezintere­ X'.a percheziţia casei lui Ion Ionel I’ompa din Roşiori de vagonetar la mina din Veţel,
nea Scriitorilor pe motiv că ti­ sat” de dincolo. Şi noi îl iubim Moisici din Bărbuleşti — Dîm­ Vede, fără ocupaţie dar foarte s-au găsit G00 gr dinamită, iar
nerii din redacţia revistei „RA. pe Sorescu — dar trebuie să boviţa s-au găsit 3 calupl de ocupat cu specula internaţiona­ în cea a lui Ion Erhan, tot va­
aflăm precis metodele dumnea­ exploziv a 340 gr. fiecare şi gonetar dar la mina Ciucea,
MURI” n-au mai fost de acord lă, a cumpărat printre altele jud. Suceava s-a găsit un kg
lui de afirmare afară, metode— c 5 irţ fitil detonant po care Ic din Germania un pistol cu ga­
ea revista să fie doar un spa­ ascunsese — zice el — ca să se de dinamită, 2 capse electric©
drept... cam dictatoriale... Nu de ze lacrimogene şi 14 cartuşe a-
ţiu pentru evidenţierea relaţii­ răbune pe nevastă. şi 50 cm fitil Bickford — sus­
alta, dar şi Ceauşeseu făcea a. decvate pe care le-a introdus tras de la locul de muncă.
lor personale alo redactorului Cîte Lo fi făcut femeia aia fraudulos în ţară. întrebat ce
eelaşi lucru eu operele... apărea La mare distanţă unul de ce­
şef eu diferiţi editori străini. bietului om de i-a rezervat intenţiona să facă cu arma — lălalt cei doi hoţi de trotil
Mal pe cărare — ani de.a rîn- o „operă” în Grecia — apă. 1 kg de exploziv drept răsplată a răspuns senin: îmi sînt ne­ par a nu avea nimic în
dul — era publicat M. S. în reau şi măslinele „Krinos" fără — ştiind (artificier fiind) că pon. cesare pentru autoapărare. comun. Şi totuşi ah mărturisit
Argentina, apărea imediat un sîmbure, la borcan... tru omorîrea unui om erau nece­ De, viaţa „oamenilor de afa­ aceeaşi pasiune — Braconajul
sare doar 5 gr. de exploziv 1 ceri" e plină de riscuri j piscicol ! LILLYN A MITROI