Page 2 - Calauza_1991_56
P. 2

2
                                                                                                                                    CĂLĂUZĂ  •   NIL  56  •   1991

                        B U R S A   (V II)                                              S IN G E   DE  O H   IN   TERM O S

                     in  i'in j  imoutornicirii  apropiat  să  extindă  numărul  şi   Acum  mai  bine  de  un  sfert  de   Ce obraz  mai  poate  avea  cadrul   lenţa  limbajului,  absenţa  oricărei
            Guvernului  R .mâniei  nt.  9/1991,   categoriile  de  participanţi  la  plata   secol,  un  renumit  profesor  pari.   medical  din  Reşiţa,  depistat   la   „perdele  la  gură"  (limbric,  ho­
            Banca  Naţională  9  României  a   valutară  românească.     sian  avansa  ideea  recurgerii  la   graniţă  cu  sînge  (de  om)  în  ter­  mosexual,  isterică,  minte  de lemn,
            începui  ci in  ziua  de  18  februarie                      grefe  din  piele  de  porc  în  ca­  mos.  căci,  pe  lingă  cît  şi  ce  s-a   tîrfă,  sifilis  politic,  cur  etc.).  în-
            Hei laţi i  valutară   intorbancară.   Cursul  de  echilibru  este  stabi­  zurile  de  arsuri  grave.  Ineditul   scos  în  neştire  din  ţara  asta.  în­  crîncenarea  cu  care  loveşte  în
                                          lit  pentru  „o  zi  bancară"  şi  el  a
            Au  primit  autorizaţia  de  pârtiei,   evoluat  de  la  200  de  lei/dolar  în   procedeului,  precum  $i  argumen­  cercarea  lui  mi  se  pare  actul   unii.  îi  dezvăluie  afinităţile  poli.
            pare :  B mea  Comercială  a  Ro­  primele  două  zile  la  225  lei/dolar   tele  prezentate,  au  făcut  vîlvâ  in   cel  mai  degradant,  o  faptă  in­  ti ce.   Culoarea  şi  subiectivismul
            mâniei,  B.inea  Română  de  Co­  in  următoarele  zile.  La  27   fe­  lumea  medicală.  Dar  nu  una  de   calificabilă !  La  fel  ca  şi  neno.   pot  fi  astfel  bine  desluşite,  aşa
            merţ  Exterior,  Banca   Agricolă   bruarie  cursul  era  de  210  lei  pen­  prea  lungă  durată,  căci  priorita­  tociţii  şi  nemernicii  de  ţigani  din   că  nu  poţi  să  nu-i  dai  crezare  bă-
            (AGROBANK).  Banca  pentru  Mi­  tru  un  dolar,  iar  la  28  februarie   tea  medicului  respectiv  in   do­  jud.  Sibiu,  cc-şi  vând  progenitu­  trlnului  Edvving  din  lungul  se­
            ca  Industrie  şi  Libera  Iniţiativă   de  203  lei.        meniul  vizat  a  fost  repede  con­  rile  —  bieţii  puradei  —,  tîrguin-   rial  american  de  T.V.,  „Compa­
            (MlNDBANK)  şi  Banca  de  Credit                            testată.  Afirmau  contestatarii  că   du-i  ca  pe  nişte  necuvântătoare? !  nia  petrolieră  Evving"  care  afirma
            Cooperatist  (BANKCOOP).  Băn­                      II.  B.  medicinii  care  a  fost  capabilă  să   Urcind  puţin  pe scara  valorilor,   că  „politica  este  ca  şi  munca  la
            cile  acţionează  in  cont   propriu                         realizeze  mumiile  atitor  faraoni   se  poate  găsi  din  belşug  acelaşi
            sau  în  contul  clienţilor  lor.  Ele                      ori  de  trepanaţii  craniene,  nu  i.ar   obraz  ce  cred  că  nu  poate  roşi   grajd,  nici  una  n-o  poţi  face  fără
            acceptă  ordine  de  vînzare  şi  cum­                       fi  putut  scăpa  nici  idcca grefei  cu   niciodată.  Este  vorba  de  o  parte   să  te  murdăreşti  pc  miini".
            părare  de  valută  numai  de   la   BURSA  NEAGRĂ           şorici  de  porc !            a  presei  noastre,  care  se  vrea  şi
            agenţii  economice,  ca   persoane   1  S       —  225  lei   Acesta  este  punctul  de  vede­  apolitică  şi  independentă, dar  vio­  Soc.  DORU  BOCANICi
            juridice  române.  B.N.R.  studiază   1  DM     =   150  lei  re  al  discipolilor  lui  Hipocrate  şi,
            în-A  posibilitatea  ca  intr-un  viitor                     nefiind  în  specialitate,  nu  ne  în­
                                                                        găduim  a-i  contrazice.  Tindem   NU,  NU  DĂRÎMAŢI  PODUL  !
                          F L A S H   —   F L \SH  —   F L A S H        totuşi,  să  credem  că  doar  pracli.
                                                                        carea  îndelungată  a  grefei  cu  de­
            O  Preţul  aurului,  în  ultima  de­  numai  în  valută  naţională,  în-   liciosul  şorici  poate  explica  obra­  !n  articolul  „S.O.S."  publicat  constituie  şi  un  simbol.  Şi  iată
              cadă  a  lunii  februarie,  s.a  si­  cepind  cu  1  aprilie  se  inter­  zul  mult  prea  gros  cu  care  mulţi   de  dl.  Doru  Bocunici  în  nr.  53  deci  —  după  părerea  mea  —  că
               tuat  la  nivelul  de  3(15  de  do­  zice  vînzarea  de  mărfuri  pe                    al  săptămînaiului  „Călăuza",  ni  aici  intervine paradoxul :  o  pun­
               lari  uncia.                 \valută  străină.  Nu  mai  există   au  trecut  şi  mai  trec  prin  viaţă.   se  aduce  în  atenţie  în  mod  in­ te  de  legătură  între  noţiunea  de
            8   Bulgaria  atacă  si  ea  ..bursa   Îngrădiri  şi  cetăţenii  pot  să-şi   Aşa  că,  nu  osie  de  mirare  faptul   voluntar  (pentru  că  altul  este  libertate  şi  persoana  lui  dr.  Pe.
               neagra".  Guvernul  de  la  sud   deschidă  conturi  în  valută.  în   că  societatea  noastră  bolnavă  a   subiectul  articolului)  o  stare  de  tru  Groza  {'! !)
              de  Dunăre  a  anunţat  un  pa­  bănci.                   ajuns  unde  a  ajuns 1  îi  cunoaş­  fapt  paradoxală.  Se  scrie...  „La   Prin  urmare,  consider  că  ar
                                                                        tem  cu  toţii  pe  bişniţari,  nişte  pa­
              chet  de  măsuri  în  acest  sens.                         raziţi  al  căror  obraz  nu  este  nu­  podul  peste  Cernn  de  lingă  se­  fi  bine  (şi  timpul 1)  ?să  rupeţi,
               In  viitor  toate  plăţile  de  pe   ©   La  Deva,  1  forint  se  cumpără   mai  negru,  dar  şi  gros.  Sînt  oa­  ra  combinatului,  pod  ce  leagă   domnilor  edili  ai  Hunedoarei,
              teiâtoi iu!  ţâiii  se  vor  efectua  pentru  2,20  lei.  meni  fără  prejudecăţi,  fără  scru­  Piaţa  Libertăţii  cu  str.  Dr.  Pe.   această  legătură...  Nu.  nu  dă-
                                                                         pule.  dar,  mai  grav  este  faptul  că   tru  Groza...“  (sublinierea   îmi
                               C U R S U L V A L U T A R                                                aparţine).  Şi  pentru  că  intr-a­ rîmaţi  podul !
                                                                         rîndul  lor  se  îngroaşă  lot  mai   devăr  un  pod  are  rolul  de  a
              Dolarul  m".ni festă  o   tendinţă   larului  va  depinde  de  unii  indi­                                                      ROMAN  EUGEN
            de  slăbire   constantă,   vis-â-vis   catori  economici,  şi  anume :  vân­  mult  şi  cu  persoane  de  o  condi­  lega,  a  uni.  acest  fapt  poate  să
            tic  valutele  iiber-convertibile  eu.   zări  cu  amănuntul,  preţuri   de   ţie  socială  onorabilă 1
            ropene  şi  yenul  japonez.   Care   producător,  producţia  industria­
            era  cursul  dolarului  in  i aport  cu   lă  şi  nu  în  ultimă  instanţă  ter­
            principalele  valute  convertibile  la   minarea  ostilităţilor  în  Golf.
            mijlocul  lunii  februarie.  înainte                                       . „.  Âm  vasul  o  fata...  violata
            de  începerea  războiului  terestru   Lista  de  cursuri  în  vigoare  cu­
            din  Golf?                    noaste  uşoare  fluctuaţii :
            1.4465  DM   -   1  $  Germania  Unitatea  monetară   lei                        de  toţi  temnicerii  e i...“
            1  £         - =  J.9983  S  Anglia  1  liră  sterlină  68,45
            1,2377  SE   =-  ! S  El veţ in  1  dolar  S.U.A.     34,30
            127,75  Yen   -~  ÎS  Japonia  1  marcă  germană      23,59      (Urmare  din  pag.  1)    violată  de  toţi  temnicerii  ei.  Ea   gaţi  în  aceste  dulapuri.  Ei   sînt
            4,9320  FF   -  IS  Franţa    1  franc  elveţian      27,51                                se  ruga.  Tatăl  ei  era  un  opozont   scoşi  de acolo  o  data  pe  zi pentru
            1,6303  Hfl   —  ÎS  Olanda     (Am  citat  din  lista  în  vigoare  specializaţi  în  menţinerea  ordinii1   politic.  Uneori,  vinerea,  zi  de eon.   a  nu  muri  prea  repede".
            1009,20  it.  lire!=   ÎS  Italia  la  18  februarie  1991,  ziua debu-  Cu  ci  nimeni  nu  este  în  sigu­  cediu.  ofiţerii  luau  fata  cu  ei.  Ei   Sfinţitul  anului  1987.  Coşma­
                         --  IS  Canada   iul ui  pieţii  valutare  interbancare  ranţă.  Intr-o  zi  mi  s-a  făcut  rău   o  spălau  şi  se  amuzau.  Avea  nu­  rul  reîncepe.  Karim  vizitează- în­
                         continuare  a  do-  in  România).              cînd  1-nm  recunoscut  pe  un  ce­  mai  17  ani".  Un  lung  raport  al   chisorile  cele  mai  obscure   din
                                                                        lebru  cîntăreţ  irakian.  Ilussein   lui  Amnesty  International  a  de­  Bagdad.  Tatăl  lui. şeicul  l-a  rugat
                        — . —  , —— , —— / —- i   mmm  0  mmm  0  mmm  • —    , mmm  m  mmm m  m am   0                              să  caute  la  Ramadi  un  vecin,  om
                                                                        Nahemâ.  Avea  braţele  şi  torsul   nunţat  deja  deţinerea  de  ostatici   modest,  portar  la  clubul  local, al
                                                                                                       şi  tortura  sistematică  a  copiilor
            ro- Aveam  un  pian  de  dat  la  fund  bughit  la  facultate..."  plin  de  sînge.  i  se  arunca  pe   opozanţilor,  copii  supuşi   expe­  funcţionarilor.  El  se  numeşte  Ka­
                                                                         plăgi  apă  sărată  şi,  patru  oa­
                                                                        meni  îl  loveau  cu  cravaşe  con­  rienţelor  de  tortură,  violaţi  sau   rim  Hmoud,  poliţia  l-a  ridicat  şi
              (Urmare  din  pag.  1'      poştă.  N-ajunge.  Is  şi  ei  tot  colegi   fecţionate  din  sîrmă   ghimpată   pur  şi  simplu  înfometaţi,  pentru   de  atunci  nu  se  mai  ştie  nimic.
                                          de  breaslă.                  strigîndu-i :  Să  nu  mai  faci  nici­  a-i  face  pe  părinţi  să  mărturi­  Karim  anchetează  dar  nu   află
            pe  lume  o  călăuză  ca-n  filme  pe   Da  sâ  termin  ce-am  început   odată  ce  ai  făcut !  „Crima  sa ?   sească.  Cel  mai  tînăr  caz  relevat   nimic.  Rămîne  un  singur  loc.  Cel
            video.  Ai  domne  ceva  flotă  la   la  prima  scrisoare.  După  lovitură   A  mers  pe  un  sens  interzis,  la   în  acest  raport  este  col  al  unui   care  este  numit  aici   „Kasr  al
            scufiţă  cu  .jucărele  mecanice  şi   chestia  e  că  aveam  un  plan  de   limita  perimetrului  de  securitate   bebeluş  de  cinci  luni.  Nihayia",  „Palatul  de  unde   nu
            ccrbccel.  M-am  tot  chibzuit  dacă   dat  la  fund  bughit  la  facultate,   al  palatului".  L-au  torturat   o   Karim  este  îngrozit.  Ofiţerul  de   există  întoarcere",  care  ocupă  un
            daţi  viaţa  mea  do  interlop  la  pu­  îmi  zicea  un  coleg  „EI  pasato"   lună.  Timp  de  un  an  de   zile,   gardă  dă  din  umori  şi-i   face
            blicat or să  mă  in  albaştri  la-ntre-   îi  ziceam  noi.  că  s-a  şi  dus  să-   Naheme  nu  a  mai  cântat".  semn  să.l  urmeze  spre o  altă sub­  întreg  cartier  pe  strada  Dimeshq.
            bări.  Ce.o  fi  o  fi  in  viaţa  mea   racu  după  o  vreme  bogdeaproste.   în  aceeaşi  epocă.  Karim  vizi­  terană.  „Erau  dulapuri  în   pe­  Nu  se  refuză  o  gardă  de  corp  a
            de  om  cinstit  retras  din  afaceri   mă  băiete  mă  cea  mai  bună  fentă   tează  direcţia siguranţei generale   rete  de  70  cm  pe  70,  încastrate  în   lui  Saddam  Ilussein,  cînd  doreş.
            clandestine.  Numn-n  filme  cu  cai   s-o  dai  la  curcani  dă  fraiereală   a  Bagdadului,  in  cartierul  lui   zid.  El  a  deschis  unul  şi  am  auzit   te  să  intre  intr-o  închisoare.  Ka­
            şi  pac-pnc  ii  hoţ  să-şi  scrie  me­  îi  după  ee-ai  dat  o  gaură  baro­  Al  Nidal.  Călătoria  pe  domeniul   o  voce  care  implora :  „Lăsat i-mă.   rim  este  condus  într-o  mare  sală
            moriile.  Valone  îi  primul  la  noi  !   sană  să  pui  la  dos  lozu  tot  şi  sâ   ororii.  începe.  La  capătul  culoa.   Ce  vreţi  să  mai  îmi  faceţi   as­
            Zic  eu  că  ne-nţclegem   Băirine   faci  o  boacănă  mică  de  vreo  trei   rului,  sînt  celulele  de  „lung  ter­  tăzi ?“.  Era  un  bâtrîn  în  jur  de   obscură.  Se  vede  obligat  să  sco­
            meşter...  Am  să  termin  co-am  în­  ori  şase  luni.  Negri  te  condam­  men" :  „Am  văzut  o  fală.  mur­  75  de  ani.  un  islamist,  frate  mu­  tocească  „cu  lanterna,  în  mij­
            ceput  la  prima  scrisoare  oricum.   nă,  tu  intri  la  bărhaus  şi  poa  să   dară.  plină  de  păduchi  în  păr.   sulman.  Este  aici  de  cileva  săp-   locul  gemetelor  şi  mirosului  de
                                          le  caute  fraierii  pin  dau  în  boala   însărcinată  în  luna  a  şasea.  în­          cadavre".  In  van.
            Oricum  eu-mi  trimit  scrisorile  pe                                                     tămîni :  „Prizonierii  aici  sînt  lă­
                                          hi  Parchison.                chisa  într-o  celulă  de  1,20  m  pe
            calea  mea  că  n-am  încredere  in    (va  urma)           1,80  m.  fără  bec  sau   fereastră,  saţi  două  sau  trei  luni  încovri­  (va  urma)

                                          gajării  pe  criterii  de  competen­  nomic.  Această  clapă  ce  se  va   funcţională,  bazată  pe  dorinţe  nu   la  cei  care  le-au   provocat.  Şi
                                          ţă,  a  impozitului  pe  salarii,  a   derula  pe  parcursul  a  cel  puţin   pe  posibilităţi,  care  mai  tîrziu   asia  pentru  că  unii  lideri  de  sin­
                                          soluţionării  conflictelor  de  mun­  doi  ani  are  la  rîndul  el  trei  seg­  sau  mai  devreme  s-ar  fi  blocat   dicat  şi-au  depăşit  cu  mult  man­
                                          că.  Este  de   asemeni   conturat   mente  distincte :  cunoaşterea  ca­  definitiv.   Iată  că  nc  apropiem   datul  pe  care-1  aveau,  transfor­
                                          cadrul  juridic   privind  sistemul   drului  legislativ,   activarea  in­  cu  repeziciune  (sau  poate  ani  şi   mând  conflictele  de  muncă  în  a-
                                          financiar  (legile   privind  impo­  stituţiilor  şi  accelerarea  procesu­  ajuns ?)  dc  clipa  cînd  acest  com­  devărate   lupte  pentru  putere
                                          zitul  pc  profit,  finanţele  publi­  lui  de  constituire  a  celorlalte  or­  plex  angrenaj  să  se   oprească   sau  de   satisfacere  a  orgoliilor
             parlamentară                 ce)  ca  principală  pîrghie  de  con­  ganisme  necesare  economici  de   definitiv.  Criza  energetică  nu  va   personale.  Adevărul  este  că  nici
                                          trol  economic,  l’ rima  etapă   a   piaţă  şi  în  sfîrşit  elaborarea  u-   mai  putea  fi  la  infinit  subven­  un   guvern  nu  ar  fi  găsit  alte
                   (Urmare  din  pag  1)  fost  deci  parcursă   reiişindu-se   nui  ansamblu  de  studii  de  feza­  ţionată  din  credite  pentru   im.   soluţii  pentru  a  traversa  mai  u-
                                          adaptarea  unui   important  nu­  bilitate  bazate  pe  criteriile  stric­  porturi,  uzura   fizică  şi  morală   şor  actuala  etapă.  Modelele  pro.
             Programul  de  reformă  lansat   măr  de  nete  normative,  care  sînt  te  ale  eficienţei  economce.  a  tehnologiilor  dc  fabricaţie  va  puse  de  uncie  formaţiuni  politi­
            de   Guvern  in  toamna  anului                                                                                         ce  sau   personalităţi  din  lumea
            trecut  este  înfăptuit,  după  păre­                                                                                   economiei  (Cojoearu,  Rugină)  ră-
            rea  unor  economişti,  în  propor­                                                                                     mîn  totuşi  simple  studii  teoreti­
            ţie  de  70—80  la   sulă,  procesul                                                                                    ce.  Cauzele  sînt  mult  mai  adinei,
            decurgînd  normal.  Acest  program    CRIZĂ  SAU  DEZASTRU  ECONOMIC ?                                                  ele  s-au   acumulat  {ntr-o  lungă
            este  structurat  in  trei  etape  prin­                                                                                perioadă  şi  nu  mai  ţin  numai  dc
           cipale  care  sint  :  creorea  unui                                                                                     sistemul  economic.  Ele  ţin   de
           cadru  legislativ  adecvat,  înfiin­                                                                                     structura  macro  şi  micro  ccono.
            ţarea  şi  activizarea  instituţiilor                                                                                   mică  şi  de  relaţiile  resursc-capa-
           necesare  şi,  definirea  şi  aplica­                                                                                    cilăţi-tehnologii,  de  cultura  mun­
           rea  programului  macroeconomic   chiar  şi  corelate  intre  ele,  creeîn.   Se  impută Guvernului faptul  că   afecta  grav  productivitatea  mun­  cii,  de  Un  ansamblu  întreg   de
           de  ajustare  economică.   Legile   du-se  cadrul   legislativ  necesar   ar  fi  vinovat  dc  actuala  stare  a   cii  dar  mai  ales  calitatea  pro­  cauze  Aplicarea  unui  alt  sistem,
           de  bază  pentru  reforma  econo­  reformei.  A  doua  etapă  a  întîm-   economiei  naţionale,  cedind   cu   duselor   scoţîndu-lc  din  compe­  ait  model  economie  pe  o  maşi­
           mică  au  intrat  deja  în  vigoare.  pinal  mult  mai multe dificultăţi.   prea  multă  uşurinţă  presiunilor   tiţia   internaţională,   epuizarea   nărie  ncfuncţională  este  irealiza­
             Mă  gindeso  la  legile  de  orga­  Totuşi  principalele  instituţii  ca­  exercitate  de  sindicate  sau  şi-ar   resurselor  naturale,  prost  utili­  bilă.
           nizare  economică  cum  sînt  cele   re  sprijină   reforma  au  fost  rc-   fi  făcut  propagandă   electorală   zate  de  o  industrie   ineficientă,   Este  cazul  să  nc  întrebăm  cu
           privind  transformarea  unităţilor   sirueturale.  Astfel  aparatul   ad­  oferind   cu  falsă   generozitate   se  va  accelera,  fondurile  pentru   toată  seriozitatea :  ne  aflăm  în
           economice  de  stat  jn  regii  auto­  ministraţiei  centrale  de  stat  a   „cadouri"  pe  care  le  plătim   a-   investiţii  se  vor  reduce  drama­  faţa  unei  Crize,  sau  a  unui  DE­
           nome  sau   societăţi  comerciale,   fost  organizat  pc  principiile  func.   cum  cu   toţii.  Sigur  că   multe   tic  (bugetul  trebuind  să  suporte
           rcgislru)   comerţului,  societăţile   ţionalităţii  economiei  de piaţă,  iar   greşeli  puteau  fi  evitate,  dar  a-   marile   cheltuieli  ale  proiecţiei   ZASTRU   ECONOMIC ?   Sigur
           comerciale,   concurenţa  neloia­  sistemul   bancar  a  fost  de  ase­  ceasta  este  o  altă  faţă  a  proble­  sociale)  intirziind  rctchnologiza-   răspunsul  în  sine  nu  are  dccît
           lă,  investiţiile  tic-  capital  străin,   meni  eliberat  de   chingile  eco­  mei.  Probabil  că  aceste  greşeli   rca.  Imensele  pagube  provocate   darul  de  a  evalua  riscul  şi  efec­
           fondul   funciar   etc.   An  fost   nomiei  planificate.    au  grăbit  şi  agravat  „boala"  e.   de  grevele  din  transporturi  spre   tele  la  care  trebuie  să  ne  aştep­
                                         A  venit  aşadar  momentul  trece­                           exemplu,   ridieîndu-se  probabil   tăm.  Mai  important  este  progra­
           promovate  şi  legile  privind   re­                         conomiei  dar  esenţa   problemei
                                         rii  la  ultima  etapă  care  este  de­                      la  mai   multe  zeci  de  miliarde   mul  de  limitare  a  crizei  econo­
           laţiile  de  muncă  ca  de  exemplu   sigur  cea  decisivă,  a   aplicării   este  cu  totul  alta.  Sistemul  su-   de  lei,  vor  fi  suportate  de   în­  mice  şi  apoi  dc  înlăturare   şi
           cea  a  salarizării,  a   cumulului   programului  de  ajustare  sau  de   pcrcentralizat   „planificai",   a   treaga   populaţie,  pentru  că  ele   trecere  la  un  nou  model  econo.
           de  funcţii,  a  promovării  şi  an­  restructurare  de  nivel  macroeco­  produs  o  economic  absolut   ne­  practic  nu  pot  fi  recuperate  de  mic  cu  adevărat  viabil.
   1   2   3   4