Page 4 - Calauza_1991_56
P. 4
Pag. 1
C Ă L Ă U Z A • N R . 56 • 1091
r — C A L A U Z A - —
P R O P U N E R I
I_ ALĂTUR! DE CIHTORil Ei
Sînt un cititor al săptămînalu- Pinii anul trecut Punctele Termice punctul termic nu dispune de per
lui „Călăuza" chiar de la primul rezolvau toate intervenţiile, dar sonal pentru remediere, telefonul
număr de la apariţie >i ace-t lu cu democratizarea actuală la 20907 nu răspundea...
cru m.a făcut să vă sun la tele G.l.C.l,. a luat fiinţă aceste Pres Pentiu operativitate propun in
fon aseară, cînd nu reuşeam să tări de servicii, iar Punctele ter stalarea mai multor numere de
formez timp de o oră dispece mice rezolvă delo.-ţiimile apărute telefon la Dispecerat, sau cel mai
ratul de l’rcsiări servicii din car la instalaţia termică exterioară bun lucru este refacerea sistemu.
tierul 15r: m cu m. de telefon de ia Punctele Termice pînâ Ia lui vechi de intervenţie de la
20907. blocuri. Defecţiunea s-a intim Punctele termice, unde persona
Am avut nevoie URGENT de idat in jurul orelor 19,00 iar la lul are program de la orele OG
Un meseriaş care -â remedieze o orele 21 lot nu găseam specialis la 22.
avare de ia calorifer caro îm tul pentru renv'dicrc. De pără
prăştia apă fierbinte in , ame-ă. sit apartamentul nu puteam, I N CITITOR
ÎN C O TRO ?
umor UMOR umor
U ră sau apropiere înfre oam eni? — Draga mea, vrei să mergem
la plimbare prin oraş ? Na ui Am aflat un lucru neinaipo. metalele care erau obţinute - la
tăm prin magazine. menit. Dacă piuă acum indus uzinele din Copşa Mică. La pe
Practicile religioase constituie rii dispune Papa?". Mai tirziu tria românească a fost profilată, trol — unde producţia nil aco
0 componentă importantă a And.iv Malraux afirma că se — Prostule, ai uitat că azi c cu predilecţie, pc sectorul dc pre peră capacităţile de prelucrare
vieţii sociale, sute de milioane colul XX va fi religios sau nu duminică şi magazinc'c-s în- lucrare a materiilor priinc, în
de locuitori ai planetei găsind vii fi deloc şi sinlem înclinaţi chisc ?... prezent această ramură cunoaşte existente — am găsit soluţia im
în credinţă speranţă, pildă de să dam crezare filozofului- — Nu, tocmai de aceea Nu un regres care aduce mari daune portării, în acest scop, a ţiţeiu
acţiune şi sursă de înţelepciu scriitor care se pare că a se mai ne uităm, nu intrăm. economici naţionale. Astfel. Re lui, iar la minereuri — unde pă-
ne. Ni domeniul religiilor sta sizat corect importanţa covâr gia Autonomă n Cuprului (RAC) mîntul românesc a fost jjtît dc
tisticile sînt, desigur, aproxi şitoare a spiritualităţii în or dăruit dc Dumnezeu — nu avem
La poliţie năvăleşte un indi — adică, fosta Centrală a Mine
mative. Vaticanul apreciază ia ganizai ea vieţii comunităţilor uzinele necesare pentru obţine
850 000 000 numărul credincio umane. vid disperat: reurilor Deva — se află în trata rea metalelor. Doamne, parcă
şilor catolici. Cu 830 000 000 de Conflictul armat din zona — Te rog să mă bagi in închi tive cu firme străine pentru a toate au fost făcute (ori s-au aşe
musulmani Islamul constituie Golfului Persic pare să suge soare, domnule comisar. găsi locuri de prelucrare a mine. zat) cu susul în jos în ţara asta !
a doua religie ca număr de reze un pericol real al seco — Dc ce ? reurilor extrase. Este vorba de
practicanţi. In 198G se evalua lului viitor : riscul unor con — Am tras trei focuri dc revol
la 1G 000 000 numărul israeli- fruntări având ca substrat real ver asupra soţiei melc. A N C H E T Ă N O A S T R Ă
ţilor, dintre care G 000 000 tră credinţele şi pasiunile religioa — Ai ucis-o ?
iesc în Statele Unite, iar se. Irlanda, India,Libanul sau — Nu, n-am nimerii-o... Toc
1 740 000 în zona oraşului New întregul Orient Mijlociu sînt mai da asia vreau să mă în Ai citit biblia?
York. în Israel numărul evrei doar oîteva din zonele care chizi
lor se apropie de 4 000 000, no-aii oferii dimensiunile vio Crezi ce scrie în ea?
Ace.'tă uriaşă divizare re lenţei şi persistenţei confrun - ® -
ligioasă a lumii, după fron tărilor religioase. — Dună ziua, doamnă. Şcde.
tiere uneori neglijate ale spi Ar fi (]e dorii, ar fi minu rea la băi de marc pc care vum Mâ alin intr-un cerc ele tineri. îmi Y\r. I. M. (20 ani) : Nu. n-am ci-
ritului. are o importanţă tot nat ca in această epocă de prcscris-o a produs oare efec vine imediat ideea de a face o scur lit-o, doar ceva spicuiri. Drept su-D
mai evidentă în asigurarea c- maturitate a civilizaţiei umane tul dorit ? ta anchetă. Le pun tuturor o primă spun, nu prea cred, in general, ce
întrebare : A i citit Biblia ? Apoi al
scrie in ea, dar totuşi arc o bază
cliilibi ului prezent şi in pre religia şi credinţa să contribuie — O, da. doctore, mi-am logo ta : Crezi ce scrie în ea ? reală.
figurarea viitorului omenirii la apropierea intre oameni, nu dit amîndouă fetele. n. C. (22 ani) : Nu ! Şi nici nu cred C. L. (23 ani) : N-am citil-o pen
La siirşilul celui de al doilea la dezbinarea şi distrugerea e . n. in * ea, sint numai prostii. citit-o tru că n-o am.- La Început n-am
C. C. (10 ani) : Nu, n-am
război mondial Stalin ironiza lor. Dar cred pentru că sint citcva lu crezut, dar după evenimentele din
forţa potenţială a religiei ca cruri reale prin cx ultima vreme, pe care Biblia le sem
tolice întrebînd „de cile divi- 111.101! BOGDAN P. Iî. (20 ani) : Da. am citit-o, dar • nalează şi ea, încep să cred in pre
încă nu în întregime. Insă cred în
Dezlegarea careului ea pentru că este scrisă de nişte oa zicerile ei.
cînd
P. D. (19 ani) : Am citit-o
meni demni dc încredere, care au eram mică. Sint multe adevăruri in
Minunea ele la Maglavit „Mărţişor" din nr. 55 scris ce-au văzut. ea, restul nu ştiu.
B. E. D. (26 ani) : Da. desigur, am
citit-o şi cred in ea, dar nu c necesar B. A. (20 ani) : Am citit-o. Cred ir
numai să crezi, ci şi primindu-1 pe ea însă nu toate lucrurile
ORIZONTAL : 1)
ARGIIEZI
în conştiinţa unei femei — INIMI ; 2) REBUS — COSA- Isus in inima noastră, ca mîntuitor M ARIVS OLAR
in
viata.
1ÎEE ; 3) MA — RUBIN — ŢE
II. Mai menţionez că am stat sărbătorile pe stil nou iar alţii SE ; 4) SMARAGD — SEA ; 5) ORIZONTAL ŞI VER-
CU părinţii la Maglavit o suptă- pe stil vechi. Părinţii mei erau MEU — AUR — RN ; C) AA —
mînă, ţinîndu-nc de mină să nu adepţii stilului nou dar mama ZILE — COPIA ; 7) GRI -i- T IC A L ; 1) Localitate PEISAJE
ne pierdem prin mulţime aşa DIAMANTE ; 8) AT — SOARE de pc malul Mării
cum dealtfel se mai întîmplase avea un frate Nică Stoian, ca — DT ; 9) TIC — I N — IM — Negre, centru al indus
cu alţii. re ţinea pe stil vechi, din care RIO ; 10) SALITA — UB — triei chimice ; 2) Munţi
în ţara noastră cu ză
în acest timp, terminind pro cauză se certau. Cînd am plecat NE ; 11) AORE — ELEG ANŢI; căminte variate, zona
viziile, am mîncat struguri cu la Maglavit, a venit şi el cu 12) SABAR — FLUTURE; 13) Legată dc evenimente din
pîine şi cartofi fierţi oferiţi de noi ; l-a întrebat pc Petrache anii revoluţionari 1848
localnici şi am dormit sub ce Lupu, care stil să ţinem, cel TRIFOI — AR — M A R ; 14) —1849 ; 3) Centru mi
MEDALION — FETE,
rul liber pe rogojini, nu-mi a- vechi sau cel nou ? lâ care VERTICAL : 1) ARMA — AGAT ner din Depresiunea
mintesc de unde le procuram. Petroşaniului unde pri
Sfîntu a răspuns: „Cînd bat -- ASTM ; 2) REA — MARŢI-
Mai erau acolo foarte mulţi ŞOARE; 3) RB — SE — CAR mele lucrări de exploa
bolnavi şi handicapaţi aşezaţi clopotele la biserică şi credin BID ; 4) IIUMUZ — LE A F A ; tare a cărbunelui au
pe jos unii lingă alţii, în rîn- cioşii s-adună acolo la slujbă şi 5) EŞUA — IDOLI — ROL ; G) fost efectuate în 1850 ;
duri, aşteptincJu-1 pe Sfîntu su*i serbează sărbătorile, e stilul BRILIANTE — I I ; 7) ICI — 4) Prenumele plasti-
atingă şi să se roage pentru nou că pc stil vechi cîrciumile EAlt — ALF ; 8) ONGA — MEI cianului Han, autor al
vindecarea lor ; un orb aflîn- sînt deschise şi cei care ţin stil Monumentului lui C-tin
du-se mai departe şi auzind că — E L A N ; 9) IS — DUCA — Brâncoveanu; 5) Dacă
vechi, în loc să se ducă la bi MUGUR; 10) NAT — ROND
trece Sfîntu printre bolnavi, serică, se duc la crîşmă". ar— (2 cuv. — grup de
grăbind u-se, pipăind, a dat — BAT ; II) IRES — PTTR — litere existent) ; 6) Lo
peste o creangă unde era atîr- NU M E; 12) MESERIE — IN calitate şi lac în Sue
nată o candelă din care, vărsîn- ELENA LUKA TRAT ; 13) ILEANA — COLIE dia ; 7) Cărei I; 8) Uni 1
L. B.
du-se uleiul pe capul fui, şter- (71 de ani) — pensionară RE.
gîndu-se, s-a pomenit cu vede
re, după care a început să tului cu porumbeii călători". A . rul columbofil va trebui să caute în creşterea porumbelului de
Strige că el vede după 20 dc ani ceasta este o artă care cere anu să-şl însuşească o serie de cu sport, spre dcosobirc de celelal
de întuneric. mite calităţi şi pc care puţini noştinţe teoretice, absolut ne te animale crescute dc om, constă
Tot prin apropiere era o fin- oameni Ic posedă şi anume : pa cesare pentru a putea rea în aceea că nu putem aprecia
tînă unde se adunau şi sănă siunea fără margini pentru aces. liza ceva. Crescătorul care nu adevărata valoare a puiului ob
toşi şi bolnavi să bea apă fiind ţinut decit după un timp destul
sfinţită do preoţi, fintîna l’iind Sportul Columbofil de îndelungat, adică după ce a
săpată de cioban. De asemenea, luat parte la mai multe con
n-am uitat că în jurul capului cursuri dc zbor. Desigur, imc.
Jui Petrache Lupu era o rază diat după co a părăsit cuibul,
pe care o vedeam iar părinţii P răsirea şi creşterea porum belului puiul de porumbel poate fi apre
mei spuneau că n-o văd. îmi ciat din punct dc vedere al con.
mai amintesc că fata Prefectu Una din cele mai frumoase şi ic părţi din timpul liber pentru va selecţiona atent şi nu va ţine strucţiei fizice, al formei aripii,
lui -d in judeţul Dolj, a venit a- mai interesante activităţi a spor. creşterea şi îngrijirea porumbei, o evidenţă strictă a provenienţei al ţinutei sale generale, dar care
colo mută iar duPu cîteva zile tului cu porumbelul călător este lor. Cine nu îndeplineşte aceste fiecărui porumbel din porumba vor fi posibilităţile lui sportive,
a plecat acasă silabisind ca la prăsirea şi creşterea lui. Aici. atîl rul său, nu va avea mulţumirea
clasa întîi. tinerii cit şi vîrslnicii columbo două condiţii nu va obţine nici muncii salo care, deşi îndelun se va putea şti mult mai tirziu.
In altă ordine de idei, pe a- odată un rezultat deosebit în P. STANCULESG
tunci era o contrazicere între fili vor trebui să dea examenul sportul columbofil. Ca o conse gată, nu va da rezultatele dorite.
oameni, cu stilurile : unii ţineau cel mai greu de „maestru al spor cinţă a acestor cerinţe crescăto Dificultatea adeseori întîlnită (Continuare în nr. viitor)
• C Ă L Ă U Z A • Colaboratori externi ai ..Călăuzei" : Petru Jurj ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi
(Delroit. S.U.A.), Marius Uscatu (Touluse, Franţa),
Săptămînal independent de opinie şi in nile gazetei noastre poartă întreaga răs
formare. Redacţia şi administraţia 2700 — Johan — Lucas ORADAN (Eppingen, Germania). pundere pentru conţinutul acestora.
Acest număr a fost tipărit de prietenii noştri tipo
Deva, P-ţa Unirii, nr. 3. Telefon redacţie: 14684 grafi : Otvos Ioan Geza- Pena Nicolae. Otvos Ioan ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Telefon de noapte : 15545. Cont 40728011 Banca linotipişti. Doina Roşu paginator, Iepure Dorin zin Luăm -în considerare şi anonimele, cu con
Comercială Deva. cograf- Mihăieş Nicolae stereotipar. Popa Valentin şl diţia să reflecte adevărul.
Tiparul i Tipografia Deva._______ _ Cristian Oniga rotativă.
