Page 1 - Calauza_1991_57
P. 1

•  •















                                                                                                                                                 TTvy*—*’™ unui i  minim
               Sâplămînal  independent  de  opinie  şi  informare  8                  ANUL II  •  NR. 57  ®  1991


              0  filă  de  istorie                                                                       Constituţia şi  reforma

            în  Scara  zilei  de  3  martie  a.c.,  în  Piaţa                                                                      sociale.  De  acum   Parlamentul
           Uluirii  nr.  3  din  Deva,  unde  îşi  au  sediul                                               cronica                trebuie  să  acorde  cel  puţin  ju­
           -ăptămînaki.l   „CALAUZA"   şi  Editura                                                                                 mătate  din  timpul  său  de  lucru.
           „MILENIUL  TREI",  au  poposit  prieteni                                                         PARLAMENTARĂ           Constituţiei,   pentru  a   încheia
           dragi  din  Chişinău  si  Bucureşti.  Scriitori,                                                                        această  sesiune  cu  anteproiectul
          oameni  politici,  academicieni,  actori,  a r­                                                                          adoptat  astfel  ca  Ja  sfnşitu!  ce­
          tişti,  ziarişti.  Oaspeţii,  aflaţi  în  drum   spre                                        Parlamentul  a  intrat  în  criză   lor  nouă   luni  să  existe  argu­
          Ungaria  şi  Iugoslavia  —  pe  drum ul  par­                                              de  timp.  Cele  nouă  luni,  pe  care   mentele  necesare  ca  preşedintele
          curs  în  veacul  trecut  de  Mihai  Emineseu                                              le  are  Ia  dispoziţie  —  în  confor­  României  să  prelungească  dura­
          —  au  ţinut  sîi  facă  un  mic  popas  şi  la                                            mitate  cu  Decretul  lege  nr.  92/   ta  de  elaborare  a  acesteia   cu
           sediul  celor  două  prestigioase  instituţii                                             1990  pentru   elaborarea  Consti.   încă  nouă  luni,  posibilitate  pre­
           de  inform are  şi  cultură,  cunoscute  de-                                              tuţiei  se  apropie  de  sfirşit.  Adu­  văzută  de  acelaşi  Dccrei-Lege.  A-
           acum   „ d e d a   Nistru  pin’  la  Tisa"  şi  chiar                                     narea  Constituantă,  a  reuşit  pî­  vînd  în  vedere  importanţa   a-
          mai  departe  in  lume.                                                                    nă  acum  să  adopte,  doar  o  par­  cestei  legi  a  legilor,  semnifica­
            Dintre  oaspeţii  şi  prietenii  noştri  am in­                                          te  din  Tezele   constituţiei,  mai   ţia  fiecărui  cuvint  care  se  adop­
           tim  prezenţa  marelui  poet  şi  tribun  ai                                              exact   principiile  fundamentale.   tă,  grija  de  a  îngrădi  orice  po­
           Basarabiei  Grigorc  Vieru,  a  poetului  Ni'                                             Paradoxal   dar,   deşi   actualul   sibilitate  de   încălcare  a  demo­
           cola»  Dabija,  redactor-şef  al   cunoscutei                                             Parlament  are  ca  principală  mi­  craţiei  şi  libertăţilor  individuale,
           publicaţii  „Literatură  .şi  a rtă “,  a  prozato­                                       siune   elaborarea  şl  adoptarea   dezbaterii»!   prelungite.   chiar
           rului  .Serafim  Sakn  (tradus  în  18  limbi)                                            proiectului  de  Constituţie,  prin   dacă  nu  duc  la  modificarea  tex.
           de  circulaţie),  în  acelaşi  timp  directorul                                           torţa  lucrurilor,  activitatea   le­
           cultural  al  concernului  „V AI.EOLOGI.V,                                                gislativă  s-a  axat   preponderent   DUMITRU  ARMAŞESCU
           apnrţinîiid  singurului  milionar  din  Basa­                                             pe  edificarea   cadrului   juridic
          rabia,  dl.  Vitali  Usturoi,  precum  şi  criti­                                          necesar  reformei  economice   şi  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
          cul  .şi  regizorul  Călin  Codru  (din  Trans-
          nislria).
            Din  România  au  fost  prezenţi  :  parla­                                                 VII.  (DEZVĂLUIRILE UNUI  REFUGIAT  IRAKIAN)
           m entara  si  cîntăreaţa   atît  de  îndrăgită
           floarea  Calotă,  actriţele  llinea  Tomoro-
           veanu  şi  Lucia  Mureşan,  scriitorii  Kadu                                              „Se  introduc mai iutii miinite şi
           Cârnoci,  Victor  Crăciun,  preşedintele  I.i-
           gil  culturale  pentru  unitatea  românilor
           tle  pretutindeni,  criticul  Ioan  Adam,  Geor-                                          picioarele condamnatului, înainte
           geta  Adam,  paroiiul  ortodox  Vaier  fetru
           Olea,  reporteri  ai  emisiunii  „Actualităţi-
           ai  Televiziunii  Române  redactori  ai  pu­
          blicaţiilor  ,,'lineretul  liber",  „Neamul  Ro­                                           de a-l arunca viu in baia de acid
           mânesc",  „'( ara"  şi  ai  agenţiei  „Hompres”.
            S-a  discutat  despre  im portanţa  actului                                               Intr-o  celulă,  găseşte  un   bă*   „—  Despre  ce  vorbeşti  ?  —  Vino.
           dc  presă  şi  cultură  pentru  istoria  actuală                                          trin,  închis  acolo  din  1970.   Un   U rmeazâ-mă“.
           a  României,  despre  necesitatea  cunoaş­                                                vechi  ministru  de  pe  timpul  re­  K arim  schimbă  clădirea,  o  Uşă
           terii  şi  unirii  aspiraţiilor  spirituale  aie                                          gimului  preşedintelui  Aref.  Bă-   electrică  se  deschide  în  faţa  lui
           rom ânilor  de  pretutindeni.  A  fost  scrisă                                            trînul  povesieşte  cum  l-au  arun­  şt  se  găseşte  in  faţa  unui  perete
           ■0  filă  de  istorie.  Participarea  cetăţenilor                                         cat  într-o  celulă   sumbră.  Aici   de  protecţie  din  sticlă  :  „De  cea­
           .a  fost  spontană,  sediul  „Călăuzei-  fiind                                            mai  erau  doi  oameni  aşezaţi  în-   laltă  parte,  este  o  a  doua  încă­
           luat  cu  asalL  de  oamenii  aflaţi  pe  stradă                                          trm n   colţ.  Le-a   vorbit  dar,  cei   pere  cu  un  fel  de  bazin  săpat  în
           care  l-au  recunoscut  pe  tribunul  —  poet                                             doi   au   răm as  muţi.  C'ind  s-a   sol,  lat  de  5  m  pe  5  m,  înconju­
           Grigorc  Vieru.  Emoţionant  a  fost  gestul                                              apropiat  de  ei  pentru  ari  atinge,   rat  de  o   balustradă  metalică
           unui  căpitan  al  arm atei  naţionale  cure  s-a                                         a  realizat  că   vorbise  cu  două   maron  din  fier  forjat.   Cimentul
           oferit  să  conducă  autocarul  pînă  la  ieşi­                                           capete  aşezate  pe  două  trunchiuri   bazinului  era  de  culoare  închi­
           rea  din  oraş  de  unde  a  rămas  să  se  în ­  Ce  femei  frumoase!                 j  decapitate :  „Teroarea !  Pentru  a   să,  şi  era  plin  de  vapori  deasu­
           toarcă  pe  jos...  Din  păcate  —■  nuri  cu­                                            destabiliza  un   prizonier.  Pentru   pra  băii  lichide.  Acidul.  Am  vă­
           noaştem  numele.                                                                          ari  face  să  vorbească".    zut  resturi  care  pluteau  încă  pe
            Pentru  numărul   viitor  al  „Călăuzei"    în  fiecare  zi  e  ziua  lor...        I     La  capătul  unui  lung  moment,   suprafaţă  şi  ofiţerul  mi-a  s p u s :
           vom  oferi   cititorilor  o  pagina  realizata                                            portarul  clubului  din  Ramadi  a   După,.Lc Monde"
           îm preună  cu  prietenii  noştri.                                                     i   răm as  de  negăsit  şi  ofiţerul  ca-   traducere  de
                                 „CAI-VI  /.A                                                        reri  acompaniază  se  întoarce  spre   IM \X1M  DINCULESCT
                                                                                                     Karim  :  „Poate  că  omul  tău  cum­
                                                                                                     secade  n  fost  dizolvat  în  acid..."  (Continuare.  în  pag.  a  2_a)
                                                         !
                  ...M arc  noroc  cu  tăticul  nostru                                                                                                        T
                                                                                                     \
                                                                       piiment  aurii  la  babeta  doctoru­  Refugiindii-se intr-un bordei..\
                                                                       lui.  Mă  scol  eu  cheaun  dc  somn
                                                                       da  paraşuta  ninci.   Eram  pisică                         să  răminu  acasă,  refugiindu-sc  1
           lumea  interlopaP ,  Hfi  SCfie  un  tlO|                   orfană.  Nici  tu  lovele,  nici  tu  aur                   înir-un   bordel.   Patru   luni  ţ
                                                                       ş!  pipiţa  şi-a  şters  urm a  de  lin­
                                                                                                                                                       vin
                                                                                                                                        tîrziu.
                                                                                                                                                           să  l
                                                                                                                                               părinţii
                                                                       gă  mine.  Valone,  fir-ai  al  dracu,  \     ari  de  la   mai  caute   aici.   .Loulou   stă-  J
                                                                                                                                   o
            Aşa  gîndeam  să  fac  şi  ou.  Da   sc  dă-n  bărci  cu  mine  că-n  sus,   tc-a  fraierit  o  jnapană  cu  ochii   \  casa  cu  dame  tea   în   faţa   lor,   blondă,  \
          nu  s-a  nimerit.  Mă  ştiam  cu   o   că-n  jos,  că  n-are  unde  sta  c.o   boiţi  şi  stil.  Să  crapi  de  furie  că   în  fustă  scurtă  şi  şosete  albe  şi  £
           jagardea  bună  de  fizic,  c-un  in­  caută  potera  şi  dai  cu  şprei  de   o  hoaţă  dc  femeie  traducea   un  \  Vineri  20  iulie  revine  cletu.  părinţii  nu  recunoşteau'  în  a-  ?
           ventar  capabil  să  te  facă epileptic   prune.  Cinci   mergem  la  nănieă,   hoţ.  De  necaz  dau  să  umblu  la   liat  asupra  copilăriei  sale.  Vor­ ceasta  fiinţă  pe  fiul  lor.  Lou-  )
                                                                       Lrczesc  la  nivel  înalt şi  nici  nu-mi  s
          pă  loc.  O  chema  Mi mi.  Doamne   Valone,  praf,   soseşte  şi  bestia   obiectul  cu  lichid  de  prune.  Mă   beşte  îndelung  despre  fratele  ei  lou  le  spune  că  este  fiul  lor.  Ro-  1
          f i m   ai  brodit-o  că  penala  asta   um ană  judec  eu  cum  am  dat  în               s  povestind  despre  concursurile  bert,  iar  mama  leşină  căzînd  pe  /
          mă  caută  la  vreo  cîteva  zile  du­  primire  a  pornit-o  la  pieptenat.   mai  trebuie  să  fiu  dezmeticit  că   de  cercuri  aruncate  pe  plaja  de  parchet.  Tatăl  dă  sentinţa   pc  I
          pă  şusta  la  doctorii.  Toată  lipici,  Trage  lozu  mardeii  t.oti.  si  ca  su-  dau  năvală  fără  delicateţe  patru   la  Ilio  la  care  era   imbatabil.  care  Loulou  nu  o  va  uita  nici-  ţ
                                                                       băieţi  cu   ochii  albaştrii   peste  \
                                                                       subsemnatul  beat  mort.  Unu,  doi.   \  Cînd  T.oulcu  avea  10  ani  mama  odată :  ,,nu  este  nici  primul  nici  i
           I   rugăminte  către  ministerul  DE  JUSTIŢIE          j   m-au  împachetat  şi  traseu  normal   \  sa  i-a  spus  unei  prietene :  „A-  ultimul  care  a  ales  să  facă  ceea  '
                                                                                                       cesta  este  un  avorton".  Abia  la  ce  face".  Apoi,  în  sinul  familiei  \
           j        .Şl  TOATE  UNITĂŢILE  DE  TOLIŢIE             î   găzduit  ieftin  la  proptealâ  după   H  ani  a  înţeles   semnificaţia  declară  visător  că  „fiica"  sa  a  (
                                                                       stinghii.                     \
          -     Colaboratorul   nostru  care pe  cel  care  ne-a  scris  şi  să  nc  |   Aflu  eu  după  aia,  dc  la  avocaţii   acestei  fraze  din  gura  unei  ve-  devenit  un  star,  iar  fraţii  iui  ;
           |  a  publicat  două  scrisori  la  ru-  comunice  cit  mai  urgent  posi- •>   meu  din  of ici  că  bandita  de  Mi-   \  rişoare.  La  17  ani  Loulou  ia  ho-  Loulou  rămîn  stupefiaţi.   )
          !   brica  „LUMEA   INTERLOPĂ"  bilitatea  de  a  intra  în  contact I   mi  o  piinscscră  cu  acareturile  la   \  târîren  brusc  de  a.şi  schimba   DAN  \  AI.DEA  \
          I   sub  pseudonimul  „Raf  Valone"  cu   colaboratorul  nostru  s p r e ;   r,i  în  plină  stradă,  era  si  ea  ro­  \  sexul.  S-a  vopsit  blondă  imbră-   După  „GLOBE"   ţ
           I   —  de  meserie  hoţ  —  a  dispă-  a-şi  continua  redactarea   mo-  i   ii. \E   VALONE   cîndu-se  numai  în  fată  şi  injec.
          J   m l  tară  urm ă  tocmai  c-înd  în-  moriilor.  Desigur,  căutarea   să  ’   (Continuare  în  pag.  a  2-a)  \  tîndu-şi  progesteron.  A  refuzat  (Continuare  iu  pag.  a  2-a)   ţ
          }  ccpuse  să-şi  descrie  deosebit  dc  nu  se  petreacă  decît  în  localu-  j
          i   interesantele   acţiuni  profesio-  riie  administrate  de  dumnealor. I
          j  r.ale  practicate  în  timp.  în  rest,  dacă  Raf  Valone  e  li-  -
          ,    Din  respect  pentru  cititori  —  bor  —  să  ne  viziteze  sau  să  ne  |  Chiloţi, brînză  „Olanda”,  mercur,  bibelouri  pentru Turcia  şi Ungaria!
          j  —  rugăm  toate  unităţile  de  po-  scrie  alte  scrisori.  îi  roagă  ce-  s
          '   liţie  să  caute  in  aresturile  pro-  le  cîteva  zeci  dc  mii  do  cititori  J   Miloşi  clin  fire  vreo  -10  de  lo­  mai  deteriora  imaginea  străină­  In  alt  colţ  de  ţară,  la  Curtioi,
          t  prii,  pe  toţi  comandanţii   dc   A.  „Călăuzei".   *   cuitori  din   Piatra  Neamţ  s-au   tăţii  despre  lipsurile  din  Româ­  s-nu  confiscat  peste  400 000  lei  şi
          r  penitenciare  sâ   caute  in  pro-                        înţeles  să  ajute  bietul  popor  turc   nia.  Numai  că  poliţiştii  au  hotă-   obiecte  in  valoare  de  141  000  lei
          '   priiie  stabilimente  pentru  a  afla     Mulţumim  .’   I  cu  ce  poate  fiecare.  Astfel   cu   rît  anularea  excursiei  plănuite  şi   obiectele  avînd  denumirile  :  pan­
                                                                       mari  şi  costisitoare  eforturi   au   confiscarea  m ărfurilor  care  spu­  tofi,  perdele,  mohuir,   truse  de
                                                                       adunat  circa  1 000  kg  brînză  „O-   neau  ei  erau  în  majoritate  fura­  chei  fixe,  filtre  de  motoare  auto,
                                                                   \   Ianda“,  sute  de  rulmenţi  şi  bur­  te.                  glucoză  şi  chiloţi  !  De  data  a-
                                         dc  către  dl.  Petre  Roman  —  ar
               M A R E     Z V O N      fi  fost  dubios  dc  asem ănător  eu   ghie,  piese  de  schimb  auto,  re­  Oamenii  legii  n-au   putut  să   ceasta  ajutorul  era  destinat  U n ­
                                                                       chizite  şcolare,  bibelouri  de  por­  iasă  nici  de  dala  asta  din  peri­  gariei.  lin  lucru  o  cert  —  poliţia
                                         un  colan  obişnuit  al  membrilor                          metrul  muncii  lor.  Pentru  ei,  a   nu  e  de  loc  impresionabilă   la
              Gurii,-,  rele  spun  că   M areli                       ţelan,  chiar  şi  cîteva  kilograme
             Ciolan  primit  recent  1.  Quito  Lojelor  Masonice..,   de  m ercur !                 semenea  gesturi  au  denumiri  cla­  romantism  si  generozitate.
                                                                        Geştuţ  lor  era  făcut  pentru  a  re :  furt,  speculă,  contrabandă  1  NiCOI.AE  CIIIRACU
   1   2   3   4